De luna viitoare, vom avea două șantiere feroviare din Ardeal la care lucrările vor fi oprite, din cauza faptului că italienii de la Astaldi nu-și plătesc subcontractorii, chiar dacă CFR SA este cu plățile la zi.

Club Feroviar a  informat miercuri despre un prim șantier feroviar cu probleme, unde lucrările de electrificare și instalații au fost sistate. Este vorba de tronsonul Km 614-Simeria, Subtronson 2a, Km 614 – Cap Y Bârzava, unde lucrările sunt executate de Asocierea Astaldi S.p.A. (lider de asociere), FCC Construccion SA, Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie S.p.A. şi Thales Systems Romania SRL.

Lungimea subtronsonului este de 41,91 km, iar valoarea contractului – de 1.689.959.733,89 lei. Termenul contractual de finalizare a lucrărilor este septembrie 2021, însă respectarea acestuia este pusă sub semnul întrebării, în noile condiții.

Încă de la începutul anului în curs, Siemens a anunțat beneficiarul lucrării, Compania Națională de Căi Ferate CFR SA, că sistează lucrările începând cu data de 19 ianuarie, ”ca urmare a neîndeplinirii de către Antreprenor a obligațiilor de plată adiacente”. Nici alți subcontractori, care depind de Siemens, cum ar fi SPIACT Craiova sau Wiebe, nu lucrează pe acest subtronson.

Șantiere feroviare din Ardeal, oprite. Urmează subtronsonul 2b
De luna viitoare, un alt șantier feroviar din Transilvania se va opri. Este vorba de subtronsonul 2b Bârzava – Ilteu (36,04 km), unde lucrările sunt executate de aceeași asociere condusă de Astaldi S.p.A. Valoarea contractului de lucrări este de 1.763.393.462,68 lei, fără TVA, iar termenul contractual de finalizare a lucrărilor este ianuarie 2022.

Notificarea făcută de Siemens pentru acest subtronson expiră la data de 22 martie 2021, după care lucrările vor fi oprite.

Sursa: Club Feroviar

O posibilă finanțare BEI pentru calea ferată Arad-Sighișoara, în valoare de 745 milioane de euro, este în curs de aprobare.

Este vorba de modernizarea a 308 km de cale ferată dublă între Arad (pornind de la câțiva km la est de stația principală), la aproximativ 30 km est de frontiera româno-maghiară, și Sighișoara, pe linia care duce la București și apoi la Constanța (Rhine-Danube Trans-European Transport Network TEN-T Corridor).

Modernizarea liniei destinate atât pentru transportul de mărfuri, cât și pentru cel de pasageri va avea ca efect creșterea vitezei maxime de circulație la 160 km/oră pentru trenurile de călători și la 120 km/oră pentru cele de marfă. De asemenea, este prevăzută instalarea European Railway Traffic Management System (ERTMS), nivel 2.

Finanțare BEI pentru calea ferată Arad-Sighișoara, în stadiul de evaluare
Este de așteptat ca proiectul să îmbunătățească din punct de vedere calitativ serviciile feroviare regionale din nord-vestul României, precum și serviciile feroviare naționale și internaționale care utilizează secțiunea Arad-Sighișoara a coridorului, precizează BEI. Principalele îmbunătățiri vor fi reducerea timpilor de călătorie, reducerea costurilor de funcționare a materialului rulant, beneficii pentru mediu și siguranță. Proiectul va promova schimbul modal  de la transportul rutier și aerian la calea ferată și, prin urmare, va spori transportul durabil cu reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și, astfel, va atenua schimbările climatice în conformitate cu obiectivele UE. De asemenea, se așteaptă ca proiectul să îndeplinească cerințele de interoperabilitate pentru coridoarele TEN-T stabilite în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1315/2013 pe linia de cale ferată Arad-Sighișoara, parte a coridorului TEN-T care leagă Dresda de Constanța.

Propunerea de finanțare din partea Băncii Europene de Investiții, care se află în evaluare, este de 745 milioane de euro, din totalul de 3.019 milioane de euro al proiectului. Pe sectorul Arad-Sighișoara se lucrează de ani buni pe mai multe loturi, aflate în diferite faze de construcție.

Sursa: Club Feroviar

Aceasta portiune nu este deja in executie pe bani europeni?

Ba da. Mă gândesc că e posibil ca această finanțare de la BEI să fie pe partea de cofinanțare ce trebuie plătită de stat, pe lângă ceea ce vine nerambursabil de la UE.

Pare ca trebuie sa dam destul de multi bani inapoi din cauza ca nu functioneaza semnalizarea pe tronsoanele reabilitate.




De la benzinari: link

  Pai cum sa le pui in serviciu comercial, Calatori si Marfa schimba locomotivele ca pe sosete, daca ii mai pui sa nu circule fara echipament ERTMS...

Sursa si mai multe poze: https://www.linkedin.com/feed/update/urn ... false%29

Asta e fost mai întâi postată pe peunemerg.ro dar o pun și aici.
Am încercart și eu un calcul așa cum am putut.
IR 1681 are în livret între Ciulniță și Fetești 150kmh (livretul l-am luat de aici
livret (metrouusor)) și face 24min (viteza medie 92,5kmh) Ca să aflu cât de cât în cât timo ajunge la 150(alt tren) m-am luat lupă videoul ăsta youtube și am văzut că atinge 150 după 17 stâlpi de la trecerea la nivel, care pe hartă e la 2,75 km de stația Ciulnița, totul luând 2min 15 sec, hai să rotunjim ma 3km și 2min30s că poate are mai multe vagoane. Între stații sunt 37km, Facem asta și la frânare în Fetești(Deși probabil o să ia mai puțin)
Și rămân 31km cu 149, străbătuți în 12min29 sec adăugăm cei 6km și 2min30sec la capete și nă dă 37km străbătuți în 17min29 sec, rotunjim la 18. Doar că de fapt trenul face
24min. De ce merge mai încet?

Starea precara a materialului rulant isi spune cuvantul... atata vreme cat ai vagoane cu revizii din pix, nu prea te poti astepta la altceva. Unde mai pui ca si infrastructura e la fel de "ingrijita"...

Păi dacă am văzut că poate accelera și rămâne la 150 care e problema, acum da, sunt vagoane așa, dar nu cred că e singura cauză

Duratele de accelerare și frânare depind și de masa trenului. Livretele sunt calculate pentru un tonaj maxim (număr maxim de vagoane). Pe București - Constanța în general trenurile sunt trasate pentru un tonaj de 800 de tone (15 vagoane). Un tren cu mai puține vagoane va accelera și frâna mai repede. Totodată, restricțiile și limitările de viteză trebuie respectate cu toată lungimea trenului, deci un tren mai scurt va trece mai repede printr-o zonă cu restricții.

Timpii sunt umflati artificial la maximum ca sa se poata recupera din eventualele intarzieri, este directiva europeana ca daca intarzierea depaseste 2 ore atunci poti cere compensatii si incearca sa evita asta.