N-ai citit ce am scris ? Ultimul rând...
Îți mai dau exemple de PUZ - uri care sfidează logica, Bucureștiul e plin de exemple negative.
N-are rost să umplu paginile cu exemple negative, sunt multe și la tot pasul...

Shere Marinescu pe facebook

Azi am fost la prima ședință a noii Comisii Tehnice de Urbanism a Bucureștiului și am plecat foarte optimist de acolo. Pare că suntem un grup de oameni care gândim în aceeași direcție și care ne propunem să găsim soluții pe bune pentru problemele de dezvoltare urbană a orașului, nu doar să avizăm niște hârtii.

Din punctul meu de vedere au fost două teme principale și principiale care s-au discutat.

Prima ține de ideea de "derogare". Derogarea a fost atât de populară în practica administrativă bucureșteană încât a dus la termenul deja împământenit de urbanism derogatoriu. Există două tipuri de derogări: Derogarea Mare, un PUZ care schimbă complet ceea ce prevedea PUG-ul, și Derogarea Mică, adică acceptarea pe bandă rulantă a suplimentării (maxime legale) cu 20% a volumului construit față de ceea ce prevede regulamentul. Din cauză că legea zice că se pot accepta suplimentări cu maxim 20%, practica în primării este ca oricine cere suplimentare cu 20% le primește. Pentru că legea permite. Dar legea nu obligă la această suplimentare, spune doar că se poate. Nu e de ajuns ca un investitor să spună "Bună ziua, vreau si eu să fac 20% mai mulți metri pătrați de apartamente". Trebuie să mai zică și de ce vrea mai mult decât permite regula. Iar unul din lucrurile pe care am vrea să le impunem este ca acestă suplimentare să vină în cazul în care investitorul dă înapoi ceva orașului și comunității locale. Primești supliment dacă faci parcare publică, un spațiu public, un parc, o grădiniță. Avem aici un instrument de motivare a unor investiții în interes public, nu o continuă ciupeală a regulamentului de care să profite doar interesul privat. Pare destul de clar că mergem în direcția asta.

A doua problemă este corelarea dintre dezvoltarea orașului și capacitatea primăriei de a dezvolta infrastructură de servicii și spații publice. Există în mod evident un conflict între apetența și posibilitatea mediului privat de a dezvolta proiecte rezidențiale sau de birouri și capacitatea primăriei de ține pasul cu ele.

Problema este atât de gravă pentru că ce s-a întâmplat până acum în avizarea urbanistică a fost o glumă proastă. S-au avizat zeci de PUZ-uri care conțineau clădiri private dar și drumuri, rețele și dotări publice. Planșele arătau bine, aveau de toate. În realitate, clădirile private s-au construit dar drumul, țeava sau școala nu au apărut. Și ne-am trezit cu blocuri în câmp sau cartiere de business sugrumate de străzi subdimensionate. Toate astea s-au întâmplat pentru că proiectanții, comisiile, arhitecții șefi și primarii, au uitat ce zice legea. Sau poate chiar au încălcat-o, au 🙂

Legea spune că un PUZ conține obligatoriu un Plan de Acțiuni. Un PUZ nu este o planșă desenată frumos despre un viitor utopic. Este un plan de acțiuni pe care trebuie să le facem ca să ajungem acolo. Cine, ce face, când, cu ce bani. Toate astea sunt cerute de lege dar niciodată aplicate în practică. Pentru că dacă am face asta am ajunge la următorul raționament.

Investitorul cutare vrea să construiască nu știu câte blocuri de apartamente. OK, ce e nevoie la nivel de infrastructură publică pentru a face aceste apartamente la standarde minime de civilizație? Păi trebuie drum, țeavă, școală. Și pe alea cine le face? Primăria. Păi cât costă? Costă atât. Are primăria bani să facă asta? Da/nu. Dacă da, sunt bugetați? Exista plan de acțiune cu termene? Da. Bun, aprobăm PUZ-ul și vă dăm autorizație coordonată cu planul de investiții al primăriei. Primăria nu are bani pentru așa ceva? Nu aprobăm PUZ-ul, mai așteptați până când vor fi conditiții. Ăsta e raționamentul corect al unui PUZ.

Ca să ajungem aici trebuie să se întâmple niște chestii care pot părea SF la început dar trebuie măcar să știm în ce direcție trebuie să săpăm. Primăria trebuie să își definescă un pachet de servicii publice și condiții urbane pe care le consideră minime de a fi asigurate în București. Gen orice apartament în București trebuie să aibă acces la drum, canalizare, transport public la o distanță de, parc și școală la o distanță de, și alte de-astea. După care să își facă un plan de investiții pe mai mulți ani în care să zică, eu pot în următorii x ani să fac x școli. Să împartă orașul în zone și să zică, aici putem să mai acceptăm atâția mii de oameni în următorii ani pentru că atâtea școli avem plus ce mai putem face. Să dea autorizații numai în această limită. Cât pot să urbanizez atât se poate construi. Numai așa pot să asigur nivelul de calitate a vieții la care m-am angajat. Orice construcție peste nivelul ăsta duce la scăderea calității vieții pentru toată lumea.

Ok, noi nici nu știm câți suntem în oraș deci înțeleg că poate părea hilar ce zic. Dar măcar să săpăm în direcția aia.

Disclaimer: în mod evident, sper, ce am scris mai sus nu reprezintă părerea comisiei, sunt ideile mele după câteva ore de discuție.

https://hotnews.ro/stiri-administratie_l ... izia.htm

Tribunalul București a anulat Planul Urbanistic General al Capitalei
Nicușor Dan: Nu are nicio consecință juridică


Tribunalul București a anulat Planul Urbanistic General al Capitalei din 2000 și în baza căruia s-a construit în ultimii 20 de ani, pe motiv că a fost aprobat nelegal. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

Primarul general, Nicușor Dan, a declarat pentru HotNews.ro că anularea PUG-ului în primă instanță nu are nicio consecință juridică.
”Nu are nicio consecință juridică pentru că este o hotărâre supusă recursului, pe care îl vom exercita, și este o hotărâre profund eronată a instanței de judecată. Pentru că reclamantul nu avea niciun interes în această cerere.
Este vorba despre un proprietar al unui imobil de pe strada Berzei, care dorește să conteste exproprierea care s-a făcut în vremea primarului Sorin Oprescu, pentru lărgirea diametralei Buzești-Berzei, numai că asta nu are nicio legătură cu Planul Urbanistic General.
Adică exproprierea s-a făcut în baza a trei hotărâri de Consiliu General care au fost între timp anulate definitiv”, a explicat Nicușor Dan.
Acesta spune că acest litigiu a fost o surpriză, deoarece este intentat de un proprietar de pe Buzești-Berzei, expropriat de fostul primar Sorin Oprescu, pentru lărgirea străzii.

”Asta este surpriza, noi avem 250 de litigii pe urbanism și avem o ședință săptămânală în care analizăm cu echipele de avocați tot ce urmează să se întâmple la termenele viitoare și acesta era un dosar la care nu aveam niciun fel de emoție.
În primul rând pentru că nu există un interes pentru scopul pentru care dorea să anuleze PUG-ul, în al doilea rând, chiar dacă instanța i-ar da dreptate, interesul lui vizează clădirea lui, nu poți să anulezi PUG-ul unui întreg oraș fiindcă cineva reclamă o chestiune care ține de o casă din acel oraș”, a explicat Nicușor Dan.
Primarul spune că așteaptă motivarea instanței pentru a afla motivele de anulare și spune că exclude posibilitatea ca la recurs instanța să mențină decizia de anulare.

”Exclud varianta asta pentru că interesul reclamantului vizează o clădire din București și nu PUG-ul întregului București. Este o decizie profund eronată a tribunalului București”, a mai spus Nicușor Dan.

Primarul spune că dacă am rămâne fără PUG fiecare construiește ce vrea. ”Este o nenorocire. Oricine poate să construiască orice, oriune. Se merge pe Codul Civil și al regulamentului general de urbanism”, a spus primarul general.

..................

Interesant este că în ultimii ani au fost mai multe procese de anulare a documentației, dar toate au fost câștigate de municipalitate.

Așteptăm motivarea instanței pentru a vedea motivele pentru care a fost decisă anularea. Procesul a fost intentat de o persoană fizică Carmen Speranța Constanța Tomescu.

Ce înseamnă anularea PUG-ului
Deocamdată nimic, deoarece în decizia instanței nu se arată că documentul a fost și suspendat. În cazul în care va fi anulat definitiv, autorizații de construire pe centrul orașului s-ar putea da în baza PUZ-ului de zone construite protejate, aprobat separat de PUG. Legiuitorul mai prevede că se pot da autorizații în baza PUZ-urilor aprobate și a unor PUZ-uri nou elaborate. În rest nu se mai poate autoriza direct nimic, a explicat avocatul Dumitru Dobrev pentru HotNews.ro.

Anularea definitivă a pUG-ului, dacă se va întâmpla, ar însemna anularea anularea actualului regulament de construire. Asta vine cu părți bune și părți rele, din punct de vedere urbanistic. De exemplu, în zona centrală a orașului au fost puse în PUG mai multe turnuri. Unele s-au construit, altele nu. Asta înseamnă că acolo unde nu s-au construit nici nu se mai pot construi. Mai înseamnă și că mai multe spații verzi își pierd protecția dată de PUG, iar altele vor fi protejate, de exemplu acolo unde PUG-ul aprobat în 2000 permitea betonarea anumitor spații verzi. Vom reveni cu o analiză.

L-am contactat pe primarul General, Nicușor Dan pentru un punct de vedere. Vom reveni imediat ce vom primi un răspuns.

Planul Urbanistic General a fost aprobat prin Hotărârea 269/2000 și avea termen de valabilitate 10 ani, adică până în 2010. Până la acea dată trebuia făcut un nou PUG, însă nu e gata nici până azi, PUG-ul din 2000 fiind prelungit prin mai multe Hotărâri de Consiliu General.

Unde s-a blocat noul PUG
Bucureștiul trebuia să aibă un nou Plan Urbanistic General în 2016, potrivit contractului semnat între Primăria Capitalei și Universitatea de Arhitectură și Urbanism în 2013. Au trecut 6 ani de atunci, dar documentul este departe de a fi gata.

Proiectanții au spus în ultimii ani că municipalitatea nu a putut furniza toate datele necesare elaborării documentației, s-au schimbat 4 primari de la semnarea contractului, iar atunci când au livrat părți din documentație municipalitatea nu a avut personalul necesar pentru a le recepționa.

În absența noului PUG, primăriile de sector au inițiat Planuri Urbanistice Coordonatoare, care reglementează fiecare Sector în parte și în care fiecare primărie și-a făcut propriile reguli. Acestea au fost aprobate între anii 2018-2020, însă au avut probleme majore, permiteau betonarea a sute de hectare de spațiu verde, blocuri printre case și densificau foarte mult anumite zone. PUZ-urile au fost suspendate de instanță iar o parte anulate. Pentru sectoarele 3 și 6 au fost anulate. Pentru sectoarele 2,4 și 5 sunt procese de anulare.

Postare de astazi de pe pagina de Facebook a primarului general:

⚠️Curtea de Apel București a respins printr-o decizie definitivă recursul împotriva deciziei de suspendare a PUZ-urilor de sector.

⚠️Planurile urbanistice zonale au permis în ultimii ani dezvoltarea haotică și ilegală a Bucureștiului, au distrus spațiile verzi, au îngreunat traficul, crescând și poluarea, și au produs o destabilizare a pieței de investiții.

⚠️În acest moment, PUZ-urile sectoarelor 3, 5 și 6 sunt anulate definitiv de instanță, iar PUZ-urile sectoarelor 2 și 4 sunt suspendate.

Informare despre PUG din partea primarului general:

10 minute pentru următorii 10 ani!

🟢 Vă invit să vă exprimați opinia în cadrul consultării publice pentru elaborarea noului Plan Urbanistic General al municipiului București.

🟢 Până pe 30 iunie, puteți să semnalați atât problemele cât și punctele forte ale celor mai reprezentative zone din oraș, nevoile și prioritățile de intervenție pentru Municipiul București.

🟢 Puteți completa chestionarul aici https://pug-bucuresti.uauim.ro

Impartirea Bucurestiului pe zone, conform PUG.

Am niste obiectii, printre care faptul ca unele sunt mult prea mari si diverse (ex. Centru-Nord).




Sursa imagine: https://g4media.ro/care-sunt-cartierele- ... dan.html

Eu din contra, vad o zonificare simpla si eficienta.

Și mie îmi place zonificarea (dar nu sunt expert în domeniu).

E ok impartirea, mi se pare ca respecta in mare masura zonele istorice si/sau traditionale. Cu o exceptie notabila, zona centru-nord.

La ce foloseste practic zonarea Bucurestiului?
Deci Gara de Nord este in "9 Chitila Triaj"?
Exista o zona "1 Padurea Baneasa / Jandarmeriei" si alta zona "[fara cifra] Padurea Baneasa" sau cum se interpreteaza?
De ce trebuie sa existe separat "21 Henri-Coanda" atat de mica cand exista altele mult mai mari?

La schema Bucurestiului conectat din PUG
- de ce se figureaza A0 sud dar nu si A0 nord cand ambele se afla in acelasi stadiu(constructie)?
- de ce nu se figureaza viitoare strapungere Timisoara - DNCB, promisiune electorala a actualului primar ca solutie la decongestionarea traficului din estul orasului?
- legenda este incompleta, da, guguloi rosu inseamna P+R dar ce inseamna guguloi rosu intr-un patrat sau guguloi negru?

Am tot citit si n-am gasit undeva sa scrie ca PUG-ul e gata, ci ca "se lucreaza", ma gandesc ca ce s-a expus in public e un draft/varianta inaintata (de altfel, probabil ar avea mai mult sens sa incepi cu centrul si apoi spre exterior, ca centrul de bine de rau, nu are cum sa se modifice asa de drastic fata de periferie).

Pai exact, se lucreaza. De unde si invitatia PMB deschisa cetatenilor de a completa chestionarul.

În primele trei zile, peste 14.000 de locuitori din București au completat chestionarul prin care pot semnala principalele probleme ale cartierului în care locuiesc. Acesta servește la realizarea Planului Urbanistic General al Capitalei.

https://evz.ro/transformarea-bucurestiul ... rea.html

Astia sunt ca Metrorex, la ei tot 1 Mai se cheama desi bulevardul se cheama Mihalache de acum inspe ani, bine macar ca este cu 13, sa fie cu noroc.

Lista în ordinea alfa-numerită a "cartierelor", conform chestionarului.

PS. Completați-l și voi!

23 August
1 Mai
13 Septembrie - Trafic Greu
Apărătorii Patriei
Aviației
Baicului
Balta Albă - Titan
Băneasa
Berceni
Bucureștii Noi
Carol
Cartierul Francez
Centrul Vechi
Centru Nord
Chitila
Chitila - Triaj
Colentina
Cotroceni
Crângași
Dămăroaia
Dămăroaia - Petrom
Domenii
Dristor
Drumul Taberei
Ferentari
Floreasca
Fundeni
Ghencea
Giulești
Giulești - Sârbi
Giurgiului
Grivița
Henri Coandă
Iancului
IMGB
Ion Creangă - Andronache
Kiseleff
Malaxa
Militari
Obor
Pajura
Pantelimon
Pădurea Băneasa - Jandarmeriei
Pipera
Plevnei - Gara de Nord
Policolor
Politehnica
Primăverii Dorobanți
Progresul
Rahova
Romexpo
Sălăjan - Trapezului
Străulești
Tei
Tineretului
Unirii - Alba Iulia
Uranus
Văcărești
Valea Cascadelor
Vatra Luminoasă
Vitan