MetrouȘtiri, noutăți și discuții despre metrou

 

Topic: Știri și articole din presă

2063 posts, 592015 views
 
Go to page:  1  ... 128 129 130 131 132 133 134  ... 148
 
 

📖 Pagination options
Re: Știri și articole din presă subway guru

Ca idee generala uite o incercare de comparatii
https://clubferoviar.ro/subventiile-pentru-transport/

ANALIZĂ Capitala, sufocată de subvențiile pentru transport. Biletul STB, cel mai ieftin din țară (I)
11 februarie 2021
Subvențiile pentru transport în Capitală, care sunt în creștere aproape exponențială, sufocă atât bugetul local, cât și pe cel național. În plină pandemie, autoritățile locale sunt copleșite de situație, dar rămân în sfera populismului. Biletul STB este cel mai ieftin din țară, în condițiile în care ultima majorare de tarife a avut loc (atenție!) în 2008. E cel mai ieftin în valoare absolută, căci dacă facem o raportare la veniturile medii din principalele orașe, ajungem la concluzia că transportul bucureștean este aproape gratis. Club Feroviar vă prezintă, în două părți, o analiză a tarifelor de transport din București în comparație cu cele din celelalte mari orașe ale României și, în partea a doua, cu aglomerările urbane europene.

Adrian Bărbulescu

subvențiile pentru transport rastel de biciclete în fiecare gară datoria CFR Călători către CFR SA CFR Călători vrea credite bancare licitație pentru transportul banilor ajutor de stat pentru operatorii feroviari Dosarul Mită la CFR CFR Călători vrea credite bancare licitație pentru transportul banilor CFR Călători vrea credite bancare Bugetul CFR Călători pe 2019

Subvenția pe care o plătește Primăria Municipiului București pentru transportul public a crescut cu 240% în ultimii cinci ani de zile, de la 515 milioane de lei în 2015 la 1,235 miliarde lei în 2020, potrivit datelor publicate recent de HotNews.ro.

În plus, municipalitatea mai are datorii de aproape un miliard de lei către Societatea de Transport București. STB a facturat anul trecut peste 1,2 miliarde de lei, sumă din care PMB a plătit doar 825 milioane. În atari condiții, STB datorează aproximativ 900 milioane lei către ANAF.

Acesta fiind tabloul general, măsura imediată ar fi, gândind strict economic, majorarea tarifului, operațiune care nu a mai fost făcută de 13 ani de zile la nivelul Bucureștiului. Nu așa gândește însă noua administrație liberală a Bucureștiului, care preferă să rămână în sfera populismului. ”Într-adevăr, prețul este foarte mic, dar atât timp cât cetățenii municipiului București folosesc transportul public în comun, Bucureștiul nu mai este sufocat. Acesta este și scopul de a avea un preț mai scăzut la transportul public, ca acesta să fie atractiv și oamenii să-și lase mașina și să nu mai creeze congestie în trafic. Problema este că dacă nu oferim calitate, cetățeanul nu își va lăsa mașina niciodată. Trebuie reglată componenta de calitate, prin achiziția de mijloace de transport noi, igienizarea mijloacelor de transport, eficientizarea rutelor, ca lumea să meargă cât mai puțin pe jos, digitalizarea și, după ce ai toate aceste date, poți să te gândești dacă e cazul sau nu să crești prețul”, a declarat pentru HotNews viceprimarul liberal al Capitalei, Stelian Bujduveanu, responsabil cu transporturile.

Astfel, administrația locală preferă să mențină tariful la un nivel ridicol și calitatea serviciului să bată pasul pe loc. În ciuda faptului că și în alte orașe oamenii utilizează transportul în comun, chiar dacă prețul biletului este, în general, de 2,5 lei, dar se ajunge și la 3 lei – cazul municipiului Oradea. De asemenea, în București găsim cea mai largă gamă de gratuități: chiar și beneficiarii de pensii speciale cu multe zerouri sunt scutiți de la plata biletului sau abonamentului STB. Toate acestea, în condițiile în care în București se consemnează cel mai mare venit mediu net din țară.

Club Feroviar a analizat sistemele de tarifare din șase mari orașe ale României, din toate regiunile țării, (plus Bucureștiul) și le-a comparat cu veniturile din județul respectiv, potrivit datelor statistice disponibile.

STB SA are cel mai ieftin bilet. Subvențiile pentru transport le dau bătăi de cap edililor
subvențiile pentru transport noile tramvaie Bucur LF linii de tramvai deviate delegarea serviciului de transport public tramvaie de noapte în București coronavirus la STB programul STB de Paști Se reduce parcul STB mai puține tramvaie STB modernizarea liniei de tramvaiLa Societatea de Transport București, prețul biletului este cel mai mic din țară – doar 1,3 lei și nu a mai fost majorat din 2008. Mic este și prețul unui bilet pe rutele preorășenești – 1,5 lei – dar și cel al abonamentului lunar – 50 de lei.

Asta în condițiile în care, de la Victor Ciorbea încoace, mai toți primarii generali au ”îngroșat” lista celor care beneficiază de gratuități. Astfel, potrivit informațiilor prezente pe site-ul STB, sunt scutite de plata taxelor de călătorie pe liniile urbane următoarele categorii de persoane:

copiii cu vârsta sub 7 ani
veteranii de război
revoluţionarii şi urmaşii celor decedaţi în Revoluţia din Decembrie 1989
persoanele persecutate din motive etnice – dislocaţi/deportaţi
foştii deţinuţi politici
persoanele cu handicap
toate categoriile de pensionari cu domiciliul stabil în Bucureşti (deci și cei care primesc pensii speciale de peste 10.000 de lei – n.red.)
elevii din învăţământul acreditat/autorizat, primar, gimnazial, liceal şi profesional, cu vârsta până la 18 ani sau până la finalizarea studiilor liceale/profesionale, care frecventează o unitate de învățământ din București
Lecția orădeană: biletul OTL costă 3 lei și lumea tot folosește transportul public
subvențiile pentru transportLa polul opus față de STB se află Oradea Transport Local. Tariful pentru o călătorie în interiorul orașului este de 3 lei, iar un abonament pe toate liniile costă 80 de lei.

Tarifele sunt mai mari și când vine vorba de transportul periurban, prețul unui bilet putând ajunge și la 6,5 lei, cum este cazul pe ruta Oradea – Santăul Mare, de exemplu. Distanța dintre cele două localități este de 19 km. De la București la Periș sunt aproape 30 km, iar biletul la linia R443 operată de STB este de numai 1,5 lei.

În ciuda tarifului care, la prima vedere, poate părea mare, la Oradea lumea circulă cu mijloacele de transport în comun. ”Potrivit legii, unitățile administrativ-teritoriale stabilesc politica de prețuri. Noi am ales ca abonamentele să fie mai ieftine și biletele mai scumpe, pentru că încurajăm ca folosirea transportului public să fie un obicei de zi cu zi. Pe cei care călătoresc strict ocazional, pentru că li s-a stricat mașina sau au băut un pahar, nu-i influențează foarte mult prețul biletului”, a explicat pentru Club Feroviar directorul economic al OTL, Romeo Nica.

El susține, pe bună dreptate, că un serviciu bun are și un preț pe măsură. ”De ce să nu iei un preț corect pentru călătorii ocazionali din afara Bucureștiului?”, se întreabă el, referindu-se la politica tarifară a STB. Romeo Nica a explicat că, din punctul său de vedere, la București ar trebui să fie un tarif care să se situeze la media națională, echilibrat cu subvențiile pentru transport.

Compania de Transport Public Cluj-Napoca are bilete mai ieftine și abonamente mai scumpe
Spre deosebire de OTL, Compania de Transport Public Cluj-Napoca are prețuri mai mici la bilete și mai mari la abonamente.

O călătorie costă 2,5 lei (4 lei pe timp de noapte), iar un abonament lunar pe o linie – 70 de lei, pe doua linii – 95 de lei si pe toate liniile (pentru unități economice) – 138 de lei. Cînd vine vorba de transportul periurban, prețul biletului CTP poate ajunge și la 10 lei, cum se întâmplă pe relația Cluj Napoca-Corpadea (24 km).

În ceea ce privește gratuitățile, aici lista este chiar mai mare ca la București, fiind scutiți de la plată inclusiv șomerii și angajații Primăriei Cluj-Napoca. Lista completă a gratuităților poate fi consultată AICI.

La Iași, subvențiile pentru transport sunt echilibrate
linie de tramvai din Iași transport public gratuit tramvaiele din Iași proiect de mobilitate urbanăȘi Compania de Transport Public Iași beneficiază de subvenții, însă lista de gratuități nu este atât de stufoasă ca la București sau Cluj-Napoca. De exemplu, nu beneficiază de transport gratuit decât pensionarii care au vârsta de peste 65 ani, indiferent de valoarea pensiei, sau vârsta mai mică de 65 ani, cu valoarea pensiei de maximum 1.550 de lei. Cu alte cuvinte, polițiștii pensionați la 50 de ani cu pensie specială trebuie să-și plătească biletele sau abonamentele.

Biletul pentru o călătorie în interiorul orașului costă 2,5 lei, însă el este valabil timp de 120 de minute, indiferent de schimbarea mijlocului de transport. Pentru transportul periurban, tariful este de 3,5 lei. Abonamentul urban costă 80 de lei, iar dacă acesta este valabil și pentru cursele periurbane prețul crește la 110 lei, potrivit site-ului companiei.

Și la Craiova e mai scump ca la București
subvențiile pentru transportRAT Craiova are o politică tarifară aparte. Dacă biletul pentru transportul în interiorul orașului este cumpărat de la chioșc costă 2 lei, iar la șofer/vatman – 2,5 lei. Biletul pentru transportul preorășenesc are preț fix – 3 lei. Abonament unic pe toate liniile, valabil o lună, costă 65 de lei.

Facilitățile sunt mai bine reglementate ca în Capitală, fiind impuse condiții mai stricte. Elevii nu au gratuitate, ci plătesc 50%, iar pensionarii pot circula gratis doar dacă au vârsta mai mare de 70 ani sau indiferent de vârstă și cu un venit mai mic de 1.200 de lei.

Lista gratuităților și înlesnirilor la plată poate fi consultată AICI.

La Ploiești, pensionarii circulă gratis doar în anumite condiții
La TCE Ploiești, biletul costă 2,5 lei, iar abonamentul lunar valabil pe toate liniile urbane – 122 de lei.

Nici aici nu au gratuitate toți pensionarii, ci doar cei care au pensii de până la 2.100 de lei. În schimb, beneficiază de autorizații gratuite de călătorie persoanele cu domiciliul în municipiul Ploiești, fără venituri, cu vârste de peste 65 de ani la femei și 70 de ani la bărbați.

Lista completă a gratuităților și înlesnirilor la plată la transportul în comun din municipiul Ploiești poate fi consultată AICI.

În ”Republica Socială” proclamată de Radu Mazăre, subvențiile pentru transport sunt cumpătate



Tramvaiele au dispărut de mult de pe străzile Constanței
Pe vremea când era primar, Radu Mazăre spunea că orașul Constanța este ”Republică Socială”. Ei bine, chiar și în aceste condiții, transportul public tot este mai scump ca la București.

Un bilet pentru o călătorie cu autobuzele CTBUS (căci tramvaiele și troleibuzele au fost scoase de același Radu Mazăre) costă 1,5 lei, iar cel valabil 60 de minute pe toate liniile – 2 lei. Abonamentul lunar valabil pe toate liniile costă 125 de lei. De precizat faptul că în timpul sezonului estival, dacă te duci din Constanța în Mamaia, cu același autobuz, trebuie să validezi două bilete, ceea ce înseamnă 3 lei.

Nici aici pensionarii nu beneficiază de gratuitate, decât dacă au pensia mai mică de 2.100 de lei. Circulă gratis însă persoanele de peste 60 ani fără venituri, după cum se poate vedea AICI.

Prețul abonamentului vs venitul mediu net. Cel mai ieftin la București, cel mai scump la Constanța
Luând în calcul datele prezentate mai sus raportate la venitul mediu net aferent lunii noiembrie 2020, așa cum este el prezentat în statisticile pe județe (de menționat că INS nu furnizează date referitoare la veniturile din orașe, ci doar din județe, cu excepția municipiului București), rezultă următoarele valori:

Oraș                      Preț bilet                              Preț abonament                    Venit mediu                            % abonament/venit
București                 1,3 lei                                         50 lei                                 4.289 lei                                                    1,16
Oradea                          3 lei                                                80 lei                                  2.744 lei                                                    2,91
Cluj-Napoca         2,5 lei                                        139 lei                                 4.058 lei                                                     3,42
Iași                                 2,5 lei                                           80 lei                                 3.305 lei                                                     2,42
Craiova                         2 lei                                                  65 lei                                  3.111 lei                                                     2,09
Ploiești                         2,5 lei                                       122 lei                                 3.124 lei                                                      3,90
Constanța                 1,5 lei                                       125 lei                                  3.078 lei                                                      4,06


Se poate observa de aici că, de fapt, cel mai scump transport îl plătesc constănțenii, iar cel mai ieftin – bucureștenii, dacă este să luăm în calcul prețul abonamentului lunar.

De aici se pot constata și diferitele politici tarifare. Unele orașe, cum ar fi Oradea, încurajează cumpărarea de abonamente, în vreme ce altele, cum ar fi Constanța sau Cluj-Napoca – călătoriile ocazionale. În orice scenariu însă, bucureștenii plătesc cel mai ieftin transport în comun.

Nu am inclus în acest calcul și Metrorex, deoarece Bucureștiul este singurul oraș din România care are metrou. Chiar și cumulând abonamentul STB (50 de lei) cu cel Metrorex, procentul din venit este de 2,79%, mai ieftine fiind, în acest scenariu, doar Iași și Craiova.

Cât privește Metrorex, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, s-a arătat recent nemulțumit de subvențiile pentru transport în creștere, care se plătesc de la bugetul național, cu toate că asigură transportul local în București. Aici, problema nu este prețul biletului (2,5 lei), ci creșterea cheltuielilor cu forța de muncă.

 


Re: Știri și articole din presă andrei11

Cică în București au gratuitate printre alții și veteranii de război.  Mai există ? Câți mai sunt ?  Intuiesc că  e vorba de WW2 !

 


  • sab
  • Posted:
  •  

Re: Știri și articole din presă sab

https://monitorizari.hotnews.ro/stiri-in ... ieri.htm

Salariile din Metrorex: Peste 80% din cei aproape 6.000 de angajați iau în mână peste 5.000 de lei / Un sfert dintre angajați au net pe lună peste 1.500 de euro

Directorii mari din Metrorex și unii șefi de serviciu câștigă în fiecare lună între 10.000 și 12.000 de lei net, iar cel mai mare salariu în mână din companie este de aproape 15.000 de lei, potrivit unui document cu toate cele aproape 6.000 de salarii din Metrorex obținut de HotNews.ro. Cele mai mici salarii în mână din Metrorex sunt în jur de 3-4.000 de lei. Ministrul Transporturilor anunța recent că sindicaliștii și-au negociat creșteri salariale în 2020, în condițiile în care compania nu-și acoperă bugetul decât 30% din venituri proprii.

Din 5.678 de persoane salariate de la Metrou, 4.533 (80%) au salariu net, în mână, de peste 5.000 de lei, iar aproape 1.478 (26%) de persoane iau în mână peste 7.260 de lei (circa 1.500 de euro), potrivit unui document cu toate salariile de la metrou consultat de HotNews.ro.

Directorii mari și mai mulți șefi de serviciu au salarii nete de peste 10-11.000 de lei, cel mai mare salariu fiind de 14.641 de lei pentru un post de șef serviciu. Directorii au un salariu în mână de 12.945 de lei. Toți primesc un „spor de tunel” de circa 20% agreat prin contractul colectiv de muncă, conform documentului obținut de HotNews.ro,

Alte posturi de șef de serviciu au salarii nete de circa 10.000 de lei, iar mulți șefi de birou primesc în mână peste 8.500 de lei.

Printre sporurile calculate pentru salariile angajaților de la metrou se numără „sporul de tunel” (20%-40%), spor de condiții nocive (noxe) (10%), spor de zile festive (weekend & sărbători legale) (100%), spor de noapte (25%), spor de conducere formație, spor doctorat, precum și sporul de vechime (până la 25%).

Posturile de consilieri ai Directorului general sunt remunerate NET cu 9.417 lei, cu tot cu „sporul de tunel” de 20%.

De remarcat că din totalul de 5.681 de persoane salariate, 5.156 primesc spor de condiții nocive (NOXE), acesta fiind cuprins de la câteva sute de lei până la 1.000 de lei.

Posturile de administratori baze de date primesc un salariu net de 9.196 de lei, inclusiv cu sporul de condiții nocive. Contabilii șefi și șefi secretari adjuncți primesc în mână peste 9.100 de lei.

Un lăcătuș are peste 8.600 de lei, la fel aproape ca un șef de birou administrativ.

Trebuie precizat că numeroase posturi remunerate cu sume între 6.000 și 10.000 de lei sunt cele direct implicate în lucrul din tuneluri, de ingineri, mecanici, electricieni, tinichigii sau maiștri.

În schimb, responsabilul cu protecția datelor personale are un salariu net de 6.691 de lei, la fel ca un laborant sau precum primesc și unii consilieri juridici.

Posturile de psiholog sunt remunerate în mână cu până la 6.400 de lei, în timp ce zidarii, zugravi și instalatorii primesc în jur de 5.600 de lei net.

Un post de telefonist, spre exemplu, este remunerat în mână cu 5.400 de lei, la fel ca un casier central.

La polul opus, cele mai mici salarii nete în Metrorex sunt circa 3.000 de lei, cu trei excepții care scad spre 2.000 de lei, o poziție de subinginer primind chiar și 1.451 de lei.
image-2021-02-11-24598756-0-salariile-metrorex.jpg (730.52 KB; downloaded 2700 times)
image-2021-02-11-24598758-0-salarii-metrorex.jpg (483.71 KB; downloaded 2675 times)
image-2021-02-11-24598759-0-salarii-metrorex-3.jpg (531.89 KB; downloaded 2677 times)

 


  • sab
  • Posted:
  •  

Re: Știri și articole din presă sab

Ce mi se pare interesant este ca exista "Psiholog 3", ceea ce ma duce cu gandul ca ar exista, poate, si "Psiholog 2" si "Psiholog1".
Deci sunt multe probleme de genul acesta la metrou. :)

 


Re: Știri și articole din presă andrei11

Sau sunt catalogați pe specializări, de exemplu un psiholog pentru aviatori s-ar putea să aibă un grad de specializare mai avansat.

 


Re: Știri și articole din presă subway guru

Nu, e o categorisire ca pe vremuri.
La fel e si cu normele de personal, au ramas tot alea de pe vremea impuscatului.

 


Re: Știri și articole din presă orex

Poate va intereseaza ce zice domnul ing. Octavian Udriste astazi, 12.02.2021!
E live, la ora asta pe Realitatea Plus!
Merita urmarit!

 


Re: Știri și articole din presă subway guru

Merita dar spune si multe prostii pentru ca se baga in subiecte despre care nu prea are habar. Din pacate nu a fost in stare sa raspunda la o intrebare simpla referitoare la perioada cand era ditamai directorul general, cati angajati avea si care era norma de personal per km la acea vreme!
Plus ca dovedeste lacune grave in ceea ce priveste proiectarea liniilor de metrou, e habarnist absolut in materie de constructii si chiar de exploatare, nu stie nici ce raza are linia de la gara la iesirea spre Buzesti (auzi tu 70m de parca ar fi tramvai!) si nici notiuni privind rezistenta liniei sau alte finetzuri dar isi da cu parerea ca nuca-n perete, pana la urma singurul sau moment de glorie e cand s-a afisat cu impuscatii la inaugurarea M1T1 si cam atat.

 


Re: Știri și articole din presă subway guru

Un lucru pe care doream de mai demult sa-l aduc in atentie, Sindomet nu are in acest moment niciun contract valabil sau o alta baza legala pentru a ocupa spatii comerciale sau publicitare in subteran sau suprateran pe zonele administrate de Metrorex in numele statului roman. De ce nu initiaza nimeni nimic pentru procedurile de evacuare a ilegalistilor? A incercat dl fost director general Sodolescu dar a fost ejectat directorul nu sindometii! Oare de ce?

 


Re: Știri și articole din presă orex

Dar actualul director general METROREX ce pazeste?! Cum a dat ”in vileag/publicitatii” ca e de acord cu comicaria asta? :think:

 


Re: Știri și articole din presă subway guru

Dupa Sodolescu cel zburat niciun director n-a mai indraznit sa semneze ceva cu Sindomet, ca si-ar fi pus singur catusele la maini.

 


Re: Știri și articole din presă PTMZ

Cea mai mare investiție a Metrorex în 2021 este dedicată lotului 1 Mai – Tokyo / Băneasa din Magistrala 6 de metrou, în ciuda renunțării la construcția secțiunii de la Băneasa până la Otopeni. Acesta este de altfel singurul proiect major de construcție infrastructură de metrou în 2021, conform cifrelor din proiectul de buget al Ministerului Transporturilor, consultate de ECONOMICA.NET.

Ministerul Transporturilor propune în proiectul de buget pe 2021 o alocare de 352,52 de milioane de lei pentru construcția Magistralei 6 de metrou, 1 Mai – Aeroportul Otopeni. Pentru această magistrală, Metrorex a lansat la licitație lucrările la structura de rezistență a primei secțiuni, respectiv 1 Mai – Băneasa / Tokyo. Conform estimărilor șefului Metrorex, Gabriel Mocanu, constructorul acestei secțiuni urmează să fie desemnat în al doilea trimestru al anului.

Prima secțiune a M6 este de altfel singurul proiect al Metrorex aflat în procedură de licitație pentru construcție.
screenshot_from_2021_02_15_20_05_39_38384000.png (93.67 KB; downloaded 2330 times)

Amintim că documentația pentru lansarea la licitație a secțiunii de la Băneasa la Otopeni a fost respinsă la începutul anului de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului. În plus, ministrul Transporturilor Cătălin Drulă a anunțat reprioritizarea proiectelor, în sensul promovării continuării M5 de la Eroilor la Iancului, în defavoarea secțiunii către aeroport.

În ciuda intențiilor șefului Transporturilor, secțiunea Eroilor – Iancului din Magistrala 5 de metrou beneficiază anul acesta de o alocare de doar 8,47 milioane de lei. Și asta pentru că Metrorex abia contractează serviciile de proiectare. După finalizarea contractului de proiectare, secțiunea din M5 poate fi scoasă la licitație pentru construcție.

Pe de altă parte, secțiunea către aeroport din M6, un proiect mult mai matur decât continuarea M5, putea fi lansată deja la licitație pentru construcție și beneficia și de finanțare japoneză. Întrebat despre pierderea banilor japonezi, ministrul Transporturilor a subliniat că este vorba de un împrumut și că finanțatorii internaționali sunt aliniați să sprijine România, mai ales pe proiecte de infrastructură.

În proiectul de buget pentru 2021 mai sunt prevăzute investiții de 67 de milioane de lei pentru Magistrala 5 de metrou, secțiunea Eroilor – Drumul Taberei. Deși a fost inaugurată în septembrie anul trecut, aceasta secțiune nu este finalizată în toate detaliile.

Potrivit Ministerului Transporturilor, principalele obiective de investiții din domeniul transportului urban cu metrou ce urmează a fi dezvoltate în perioada de timp 2021-2024 sunt :

-"Accesibilizarea statiilor de metrou in functiune pentru persoanele cu deficiente de vedere", pentru care se propune pentru acest orizont de timp o finanțare cu credite bugetare în valoare totală de 25.000.000 lei;

- „Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon", pentru care se propun alocații bugetare în sumă de aproximativ 310 milioane lei, din fonduri externe nerambursabile;

- "Modernizarea instalațiilor pe magistralele I, II, III SI TL de metrou" pentru care se propun alocații bugetare în sumă de aproximativ 515 milioane lei, din fonduri externe nerambursabile  

- "Legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă – Otopeni" pentru care se propun alocații bugetare în sumă de aproximativ 3,7 miliarde lei, din fonduri externe nerambursabile și alocații de la bugetul de stat  

- Înnoirea materialului rulant pentru care s-au încheiat contracte în sumă de aproximativ 500 milioane lei.

Magistrala 6 a fost proiectată să realizeze extinderea reţelei actuale de metrou din staţia 1 Mai până la Aeroportul Internaţional "Henri Coandă" Bucureşti. Noul tronson trebuia să permită legarea directă între Gara de Nord şi Aeroportul Otopeni, fără transbordarea călătorilor prin schimbarea peroanelor şi a trenurilor.

Linia nouă de metrou urma să aibă un traseu de 14,2 km şi să cuprindă 12 staţii, cu următoarele denumiri: Staţia 1 Mai (existentă), Pajura, Expoziţiei, Piaţa Montreal, Gara Băneasa, Aeroport Băneasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I.C. Bratianu, Aeroport Otopeni.

Pentru pregătirea şi implementarea proiectului a fost semnat un acord de împrumut (martie 2010), între Ministerul Finanţelor Publice şi Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională (JICA), în valoare de 41,87 miliarde Yeni (circa 317 de milioane de euro).

Sursa: Economica.net

 


Re: Știri și articole din presă PTMZ

Directorul general al Metrorex, Gabriel Mocanu demisionează din funcție, în urma disensiunilor cu ministrul Cătălin Drulă.

”Am făcut o cerere pentru a părăsi această funcție cu acordul părților. Acum se discută în Consiliul de Administrație”, a decratat Mocanu pentru Club Feroviar în urmă cu câteva minute. Nu se știe deocamdată cine va prelua funcția de director general al Metrorex, fiind vehiculate, pe surse, numele lui Dumitru Șodolescu și al Marianei Miclăuș. Ambii au mai ocupat funcția de director general al societății de transport cu metroul din București.

El va rămâne director pentru Infrastructură și Sisteme Informatice în cadrul societății.

În ultima lună s-a manifestat un conflict deschis între ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, și directorul general al Metrorex, Gabriel Mocanu.

Sursa: Club Feroviar

 


Re: Știri și articole din presă orex

Un alt om de paie, care n-a confirmat in fruntea ”black hole-ului” inregistrat la Metrorex! O exista cineva capabil sa puna stavila ”imperfectiunilor” la aceasta societate?!

 


Go to page:  1  ... 128 129 130 131 132 133 134  ... 148
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Știri, noutăți și discuții despre metrou  • 
Choose destination

Since our 2333 forum members have written 425681 posts in 5294 topics and 516 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use