Dragi colegi, Asociatia a fost invitata sa-si expuna PDV referitor la acest pasaj, maine, 24 noiembrie, intr-o dezbatere publica la care va lua partea si primarul orasului.



Societatea civila, si nu doar cea locala, critica proiectul din anumite considerente, printre care *vezi imaginea.



Noi ne gandim daca nu ar fi oportuna reconstruirea liniei de tramvai de pe Splai (5). Asociatia va invita sa veniti cu idei / argumente / opinii despre proiect si despre rutele de transport din zona. Din pacate, da, invitatia a a venit foarte din scurt si pentru noi.

Studiul de Fezabilitate din 2017 precizează cauza ambuteiajelor din tronsonul Podu Roș:
„În municipiul Iași mijloacele de transport urban clasice (autobuze, troleibuze şi tramvaie) nu mai sunt suficiente pentru rezolvarea problemelor apărute în transportul urban. Astfel, pe anumite direcţii şi axe de transport, cum sunt și direcțiile bld. Prof. Dimitrie Mangeron - Podul de Piatra și Podul de Piatră - bld. Tudor Vladimirescu pe axul Splaiului Bahlui Mal Drept în continuarea arterei auto nou create, au loc aglomerări de autovehicule ce produc blocaje şi întârzieri majore în deplasarea acestora”.

Lipsa de eficiență a mijloacelor de transport urban clasice este cauzată de suprimarea acestora și încurajarea transportului personal motorizat. Infrastructura ecologică a fost abandonată treptat: transportul ecologic cu troleibuz a fost dezafectat în urmă cu 15 ani în Iași, perioadă în care congestiile erau minore. La fel, municipalitatea a decis desființarea linia de tramvai de pe Splai Bahlui Mal drept în urmă cu 5 ani, creându-se în loc o arteră auto nouă. Acestă decizie de înlocuire a transportului ecologic cu cel personal motorizat este generatoare de trafic, este o perpetuare a unor soluții ineficiente, care a amplificat problemele în ultimii 5 ani. Acum această bandă de pe Splai Bahlui Mal drept este folosită pentru a motiva necesitatea construirii pasajului suprateran.

Rezervele noastre vizavi de aceste pasaje sunt:
Inducerea traficului. În urmă cu zeci de ani, specialistii în trafic din orașele occidentale încercau să rezolve problema ambuteiajelor adăugând noi benzi auto sau înlocuind trecerile de pietoni cu pasaje pietonale sub/supraterane. Autoritățile din diferite țări au investit sume uriașe în proiecte de drumuri însă după câteva luni situația revenea la „normal” sau chiar se înrăutățea. Explicația are la bază fenomenul induced demand, mai mult spațiu oferit mașinilor va genera o creștere a cererii, va atrage și mai mult trafic. Desființarea liniei de tramvai de pe Splai Bahlui Mal Drept și înlocuirea ei cu o artera auto nu a fluidizat traficul, ci a adus și mai multe mașini în intersecția din Podu Roș.

Disconfortul deplasărilor pietonale. Un pasaj preponderent cu trafic auto va cauza poluare fonică, noxe, praf, scăzând calitatea spațiului urban, descurajând formele de deplasare active: mersul pe jos, cu bicicleta sau trotineta. Chiar dacă formal se va crea o banda pentru biciclete, viteza mașinilor de pe sensurile unice va descuraja utilizarea acestui mod de deplasare. Acest fapt este în contradicție cu principiile de mobilitate urbană sustenabilă prezente în actualul PMUD, incluse și în Next Generation EU, programul de revenire după criza covid.

Compromiterea ideii de culoar verde de-a lungul Bahluiului, mai ales în această zonă centrală ce poate deveni o atracție urbană importantă de petrecere a timpului liber. În loc, vom avea parte de o „centură” prin mijlocul orașului. Orașe care cu câteva zeci de ani în urmă au acoperit albiile râurilor/canalelor urbane, construind străzi deasupra acestora, redau acum luciul de apă orașului pentru a crea spații de agrement și promenadă, crescând calitatea vieții. Studiile arată că apa are un efect de reducere a temperaturii în perioadele toride din an și acționează ca filtru pentru aer, adică reduce poluarea.
În Iași, unul dintre cele mai poluate orașe din țară, albia râului Bahlui a fost betonată, transformându-se într-un canal de irigații, nu într-un spațiu de care locuitorii s-ar fi putut bucura. Revitalizarea Bahluiului și transformarea lui într-un culoar verde este un proiect cheie evidențiat în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană care trebuia finalizat până în 2023. Din păcate, nu putem constata un progres semnificativ în acest demers esențial pentru Iași.

Costul de oportunitate ridicat. 70 milioane de lei pot fi utilizați în investiții verzi, cu un impact mai mare asupra fluidizării traficului, în soluții care prioritizează transportul public, cu bicicleta și pietonal ce și-au dovedit eficiența în orașele mari. Prioritatea cheltuirii banilor publici trebuie să fie proiectele deja planificate într-o viziune strategică, așa cum este PMUD-ul. Acest proiect nu există în PMUD, în schimb avem acolo multe altele ce nu au fost încă prinse în vreo finanțare. De exemplu amenajarile celor 5 parcări tip P + R în valoare de 4.55 mil euro. Sau proiectul Concept zona centrala 9.1.1.1 Extinderea arealului cu prioritate pentru pietoni și bicicliști în zona centrală a Municipiului Iași în valoare de 3.7 mil euro, prevăzută în PMUD a se implementa în perioada 2019 -2023.  Sau achiziția unui număr suplimentar de tramvaie sau autobuze (6 tramvaie noi sau 28 de autobuze electrice noi).

In urmatoarele 2 mesaje aveti documentatia tehnica / plansele relevante de pe SEAP. (http://e-licitatie.ro/pub/notices/c-noti ... 00105496)

Primul set de documente / planse.

Al doilea set de documente / planse.

Imi pare rau, timpul nu-mi permite sa selectez eu documentele esentiale. Scuze.

Date fiind argumentele de mai sus, la prima vedere pare că acest pasaj ar fi cam inutil. Părerea neavizată a cuiva căruia nu prea cunoaște Iașiul e că mai bine ar inversa sensul unic pe Șoseaua Națională între Cantemir și turbogirația de la Podu Roș, astfel încât mașinile să poată veni de la Podul de Piatră la Podu Roș pe toată lungimea Șoselei Naționale, deoarece se poate intra mai ușor în turbogirație decât de pe splai (nu e o curbă chiar atât de strânsă, se evită un semafor, se parcurge mai puțin din girație), iar de acolo în toate direcțiile e mai ușor.
Legat de reintroducerea tramvaiului pe linia 5 cu cale de rulare pe Splaiul Bahlui, cred că ar fi benefic, deoarece tramvaiul a fost în primul rând desființat pe acolo ca parte a modernizării zonei. Un tramvai pe acolo ar permite transformarea zonei într-una de promenadă (strict pietonală) și agrement, iar poluarea s-ar putea reduce. Nu mai spun că s-ar putea reduce timpul de deplasare, cu o calitate îmbunătățită a serviciului de transport, deoarece calea de rulare a fost reabilitată recent pe Bd. Țuțora, iar pe Calea Chișinăului și Bd. Virgil Săhleanu calea de rulare este separată de restul traficului.
De asemenea, la capitolul "reorganizare", mi-a sărit în ochi traseul de autobuz 19 (Canta - CUG I), care în afară de porțiunea Podu Roș - Frigorifer - CUG (și porțiunea scoasă de cale de rulare a lui 5), e dublat de tramvaie. Ar fi optimă o reorganizare a sa pe traseul Canta - Tehnopolis ca tramvai?
Repet, nu cunosc Iașiul foarte bine, așadar aceasta e doar o opinie neavizată, în necunoștință de cauză.
Mult succes mâine!

@PTMZ, multumesc foarte mult pentru contributie, si chiar te-as ruga sa continuam dezbaterea, intrucat APTA - Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ Iași, cea care a invitat Metrou Ușor, lucrează la un document elaborat despre solutiile pentru zona.

-------

In alta ordine de idei, conferinta de azi poate fi vizionata aici.

Efectiv, toti invitatii au vorbit cu peretii. Cuvintele nu pot exprima frustrarea de a vedea un om caruia i se explica de catre vreo 10 oameni, totusi recomandati de experienta profesionala sau organizatiile pe care le reprezinta, ca pasajul este o solutie gresita din mai multe puncte de vedere (mobilitate, mediu, costuri, samd), iar el nu si nu. Mi-e clar. In timpul dezbaterii cu mine, moderatorul i-a taiat efectiv microfonul pentru ca m-a jignit in cele 5 minute amarate pe care le aveam la dispozitie pentru a-mi prezenta punctul de vedere.

De ce nu tramvai? Pentru ca pe portiunea respectiva (870m intre Podul de Piatra si Podu Ros - linia desfiintata) au in vedere metrou sau transport pe cablu.

A fost colosala badarania majestatii sale la adresa ta. Adica cine esti tu bai tzancule sa imi zici mie care e treaba? Din pacate asta e atitudinea lui nea maria sa cand cineva il ia tare si stie ca n-are argumente altele decat niste badaranii sau injuraturi. Stiam de la inceput ca o astfel de initiativa e sortita esecului pentru ca stiu foarte bine cu cine am/avem de-a face. Domnul stie-tot. Ba pardon, el si "expertii" lui. Botez probabil..

Colosala si ideea de monorail sau orice altceva pe bucata respectiva. "Am desfiintat linia ca o avem pe aia de pe Iorga". Pai asa hai sa desfiintam si altele ca sigur mai sunt variante prin apropiere. Ce tampenie..... Si uite asa 9-le are o cale de rulare fara nicio flexibilizare pe 2/3 de traseu (plus minus) pana in Tg.Cucu.
Si desteptii vor sa faca si depou in CUG, ca sa fie treaba treaba.

Si la interventia lui Macicasan si-a batut joc. Omul intrebase de linia de pe Splai mister ii dadea inainte cu CUG-ul. Ce-are treaba una cu alta?

Ti-am modificat usor mesajul, stii tu de ce. Iti inteleg frustrarea, e perfect justificata, dar te rog sa fii putin mai ponderat in limbaj pentru a nu afecta calitatea discutiilor. Multumesc pentru intelegere!

@ByOnu, plăcerea este de partea mea. Mă bucur că pot să ajut!

Și mie mi se pare că nea Chirica a avut o atitudine complet nepotrivită. Nu are argumente, deci recurge la o manieră agresivă...

Revenind la subiect...
:inhales:
Doamne Dumnezeule mare! Ce îmi aud urechile! Monoșină? Transport pe cablu? Vai de capul nostru...
1. Cum poate Chirica să vorbească legat de transport pe cablu? Epava de telescaun de la Ciric, cel mai scurt din România, inaugurat în 2013, și care acum zace abandonat, nu îi spune nimic? Implementarea unei telecabine e din start o idee neprofitabilă. Are o capacitate mare pe cabină, dar frecvența e foarte mică, deoarece ai doar 2 cabine care merg față-spate, deci transporți puțini pasageri pe oră. Dacă vor musai transport pe cablu, o capacitate orară de transport mai mare o are o telegondolă, iar structura pilonilor e mai simplă, ocupă mai puțin spațiu, nu încurcă tramvaiul cu nimic.
2. Monoșina este o tehnologie relativ muribundă. E foarte scumpă, mentenanța e foarte costisitoare, iar viteza de deplasare e ceva mai mică decât a unui metrou. Moscova se pregătește să renunțe la monoșina lor și s-o înlocuiască - prin trecerea liniei de la Guvern la primărie - cu un tramvai. La Emsland (Germania) poligonul de testare pentru Transrapid a fost închis în 2011, cu demolare și reconversie aprobată în 2012. Un singur Transrapid există azi în serviciu comercial, cel de la Shanghai. În cazul de față, investiția pare pur utopică.
3. Metrou nici nu încape vorbă. Până nu se gândesc și cei de la Chișinău - unde sunt peste 800 000 de locuitori în zona metropolitană, și la urma urmei e capitală, e normal să aibă pretenții - la metrou, eu zic ca Nea Chirica să-și arunce ideea la gunoi.

Plus că dacă se transformă albia Bahluiului în zona de agrement, în prezența traficului e cam degeaba. Tot vor fi noxe de la traficul de pe splai. Cu tramvaiele se reduce poluarea și se poate transforma malul drept într-o zonă de promenadă cu tramvai inclus.

Concluziile le putem deduce din părerile specialiștilor din dezbatere: pasajul e inutil. Cred că ar trebui să se caute alte soluții, care să includă și transportul public. Printre ele, ar putea fi și reconstrucția liniei de tramvai pe splai, care poate permite conversia unor trasee de autobuze în tramvaie (și mă uit aici la 19, cum am spus anterior).

Argumentul meu pentru această conversie a lui 19 și ducerea la Tehnopolis este faptul că ar fi dublat, cu tot cu linia de pe Splai, de tramvaie pe o mare parte din traseu, iar zona Poitiers ar rămâne deservită de linia 43, care pleacă din Păcurari, un rând de blocuri mai departe de Canta, și care poate fi o candidată pentru troleibuzificare. Câștigi 2 linii de transport electric, ai un avantaj pentru cetățeni.

Sunt convins ca dl Chirica e numai ochi si urechi la propunerea asta. E terminata treaba, ingropata. Pana in 2024 cel putin. "Poate" si dupa.

Ah si inca o chestie ca sa stiti cu cine aveti de-a face: parerea lui Chirica e ca daca nu esti din Iasi (cazul lui Alex Tufan) nu ai voie sa iti dai cu parerea pt ca trebuie sa "simti orasul".

Asta nu il impiedica insa pe Chirica sa ia peste picior cu fiecare ocazie proiectul Clujului cu metroul. Pt ca, nu-i asa, Chirica e clujean si locuieste in Cluj de cand se stie...:))))))

Orice alt comentariu e de prisos.

Până la termenul limită pentru depunerea ofertelor, în data de 3 decembrie, au fost depuse 5 oferte la licitația postată aici de @ByOnu în primul mesaj (proiectare):
1) MEM PROJECT CONSTRUCT S.R.L., cu S.C. PROIECT-CONSTRUCT REGIUNEA TRANSILVANIA în calitate de terț
2) Asocierea SIGM-HOME PROJECT S.R.L. - PROTESS CONSULTING S.R.L., cu următorii subcontractanți:
- GEPROCON S.A. (0,92%)
- ELMOND COM (4,02%)
- BETA STAR (4,02%)
3) Asocierea NV CONSTRUCT S.R.L. - INTEGRATED ROAD SOLUTIONS S.R.L., cu următorii subcontractanți:
- TERA DESIGN STUDIO (10%)
- DTG ALFA S.R.L. (1,5%)
- INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE VASILE PÂRVAN (14,66%)
4) Asocierea ROMASCO CONCEPT S.R.L. - PROTELCO, cu următorii subcontractanți:
- GEROM INTERNATIONAL PRODIMEX S.R.L. (0,23%)
- GEOSCAN SERVICE (5,48%)
5) Asocierea POD-PROIECT - ROUTTE-CONSTRUCT - PROEXROM, cu următorii subcontractanți:
- SFERA ID (2,22%)
- FDF ELECTRIC GRUP S.R.L. (2,22%)

Licitația a trecut pe 10 februarie în evaluare financiară.

Miercurea trecuta, pe 24, a fost selectat castigatorul.

Cine a câștigat până la urmă?