Echipa Inițiativei pentru Muzeul Transportului Bucureștean revine cu o nouă analiza realizată de Ing. Mihai Cristian Bucșan, căruia îi mulțumim pentru munca extraordinară realizată.

_____________________________________________________________________________________


În perioada 1964-1966 au fost construite 10 cupluri de vagoane motor și vagoane remorcă pentru transport materiale de construcție (nisip, pietriș, piatră concasată, balast), folosite la lucrări de linii.
Au primit denumirea ACITB VMB64 și ACITB VRB64.
Fiecare vagon era dotat cu două bene basculante, acționate hidraulic.

Vagon motor ACITB VMB64

Pe un șasiu special proiectat și construit la Atelierele Centrale ITB, așezat pe două boghiuri motoare de tip ELECTROPUTERE V954, s-au montat o cabină de comandă, în față, o cutie ce conținea aparatajul electric, în spate, între ele fiind montate două bene basculante, acționate hidraulic. Fiecare benă avea o capacitate de 8000 kg, total 16000 kg.
Boghiurile erau dotate, fiecare cu câte două electromotoare de tracțiune UMEB V02, având 34 kW. În total, 2 x 2 = 68 kW x 2 boghiuri = 136 kW.
Dimensiuni de gabarit:
     lungime 12000 mm
     lățime 2300 mm
     înălțime 3250 mm
Consolă față 3000 mm
Consolă spate 3000 mm
Ampatament 6000 mm
Ampatament boghiu 1800 mm
Masa netă 8700 kg

Vagon remorcă ACITB VRB64

Pe același tip de șasiu, așezat pe două boghiuri libere de tip ELECTROPUTERE V954,s-au montat, în față, o cutie pentru stocat uneltele de lucru, în spate, o cutie ce conținea aparatajul electric, între ele fiind montate două bene basculante, acționate hidraulic. Fiecare benă avea, de asemenea, o capacitate de 8000 kg, total 16000 kg.
Dimensiuni de gabarit:
     lingime 12000 mm
     lățime 2300 mm
     înălțime 2400 mm
Consolă față 3000 mm
Consolă spate 3000 mm
Ampatament 6000 mm
Ampatament boghiu 1800 mm
Masa netă 7300 kg

Recapitulând, un cuplu vagon motor / vagon remorcă, avea capacitatea totală de transport de 32000 kg, masa netă totală 16000 kg, masa totală rulantă 48000 kg și o lungime totală de 24900 mm.


Fotografii: 1964: Primul vagon cu benă basculantă, în culoarea de la darea în exploatare.

Fotografii: 1964 - 1966: Cuplul de vagoane în schema de lucru, galben.

Cuplurile de vagoane basculante vor avea numerele de parc de la 01 la 10.

continuare fotografii

Fotografii: 1983: Cuplul de vagoane după un RK, cu același pantograf simetric.

Fotografii: 1983: Cuplul de vagoane după un RK, echipat cu pantograf asimetric.

continuare fotografii

1983: În acest an este realizat un nou cuplu de vagoane basculante, cu cabina de comandă și cutiile restilizate. Va căpăta denumirea VMB83 pentru vagonul motor și VRB83 pentru vagonul remorcă. Cuplul de vagoane va purta numărul de parc 001. În rest, are aceleași caracteristici cu cele precedente, inclusiv echiparea cu boghiuri motoare de tip ELECTROPUTERE V954.

Va fi prezentat, în octombrie 1983, la Târgul Internațional București TIB '83.

1986: În acest an, este realizat un cuplu de vagoane basculante, ce va pleca la Brăila.

1986: Tot în același an va fi realizat un cuplu de vagoane basculante, ce va pleca la Arad, fără a fi echipat cu boghiuri. La Arad, cuplul de vagoane basculante va fi echipat cu boghiuri de tip TIMIȘ pentru ecartament de 1000 mm.

1989: În vara anului 1989, cel puțin unul dintre cuplurile de vagoane basculante va primi o altă schemă de culoare.

2000: În primăvara acelui an, vagonul motor basculant VMB83 cu numărul de parc 001 este transformat în vagon polizor, cu același număr de parc 001. Prima benă va fi scurtată și unită cu cea de a doua, formând una singură, care va fi fixă. Cabina de comandă va fi mărită în lungime. Boghiurile vor fi schimbate, fiind acum echipat cu două boghiuri motoare V3A.

Să ne întoarcem în timp.

1984: Un vagon motor basculant VMB64 este transportat la Iași.

Aici, Intreprinderea de Materiale de Construcții Iași, în colaborare cu Institutul Politehnic Iași, proiectează și realizează unul dintre primele vehicule experimentale din România, propulsat cu motoare electrice liniare. Vagonul basculant venit de la București este echipat cu aceste motoare electrice liniare și va fi supus probelor pe o linie special construită, în incinta uneia dintre unitățile Intreprinderii de Materiale de Construcții. Ecartamentul liniei va fi de 1435 mm. Proiectul și vagonul motor basculant vor avea denumirea VEMLI-02.    

Am șters mesajul inițial, pentru a reveni cu câteva detalii. Dar mai întâi ar fi bune câteva clarificări.

(despre VxB64): Cuplurile de vagoane basculante vor avea numerele de parc de la 01 la 10.

Am văzut aceste vagoane, îmi plăceau pentru că aveau acel zgomot al motorului caracteristic vagoanelor vechi (V56, EP &c). Le vedeam des în zona Giulești, cred că erau garate la Depoul Giulești, altfel nu prea văd ce balast să transporte în zona aceea. După 1987 nu le-am mai văzut.

1983: În acest an este realizat un nou cuplu de vagoane basculante, cu cabina de comandă și cutiile restilizate. Va căpăta denumirea VMB83 pentru vagonul motor și VRB83 pentru vagonul remorcă. Cuplul de vagoane va purta numărul de parc 001. În rest, are aceleași caracteristici cu cele precedente, inclusiv echiparea cu boghiuri motoare de tip ELECTROPUTERE V954.

Vagonul 001 descris mai sus se aseamănă perfect cu vagonul 001 de astăzi, exceptând modificările descrise.

1986: În acest an, este realizat un cuplu de vagoane basculante, ce va pleca la Brăila.

Presupun că e identic sau similar cu prototipul 001. S'ar putea să fie cel care încă mai exista acum câțiva ani, dar modificat cu o caroserie de tipul plugurilor unidirecționale din București, dar o improvizație destul de urâtă.

1986: Tot în același an va fi realizat un cuplu de vagoane basculante, ce va pleca la Arad, fără a fi echipat cu boghiuri. La Arad, cuplul de vagoane basculante va fi echipat cu boghiuri de tip TIMIȘ pentru ecartament de 1000 mm.

De aici începe partea interesantă. Acest tramvai, adică doar vagonul motor, pare să fie vagonul turistic de astăzi, în prezent retras din circulație și care în mod greșit este prezentat ca Timiș modificat.

1989: În vara anului 1989, cel puțin unul dintre cuplurile de vagoane basculante va primi o altă schemă de culoare.

"Cel puțin unul" din câte?
S'au transformat și cele vechi în VxB83 sau s'au mai construit și altele? Pentru că se pare că au existat mai multe, care au ajuns la Arad, unde au însă scheme de culoare diferite. În fotografia de mai jos sunt imagini dintr'un material comercial, unde apar aceste tramvaie, care par a fi puse pe boghiuri de Timiș, dar păstrează numerele și sigla ITB. Primul este un "001", iar următoarele au numerele 05 și 03, cu font specific ITB, deci nu din Arad. În aceeași perioadă, un vagon similar, dar modificat ca vagon turistic, avea numărul 01, dar de la ei.
În imaginile de mai jos, se vede că vagoanele au farurile (în fine, le aveau) poziționate mai jos, nu ca prototipul, la fel însă ca și vagonul din Arad, posibil cel original fabricat de ITB pentru ei.
Am discutat mai demult cu un inginer care a participat la probele pentru Bucur LF și acesta a confirmat că mai multe vagoane basculante de tip nou, au fost duse la Arad și ulterior le-a părut rău că le-au dat, pentru că aveau nevoie de ele.
Nu este clar dacă la Arad au circulat vreodată, dar e puțin probabil.
O schemă de culoare roșie, asemănătoare cu cea descrisă ca având-o "cel puțin unul" din tramvaiele basculante, a avut și alt tramvai cu remorcă, pe boghiuri de EP-954, dar puțin mai scurt și care avea o platformă pe care se transportau dale de beton. În capete avea tot niște cutii pentru depozitare sau pentru aparatajul electric, dar cu o lungime mai mică decât la tramvaiele basculante. Întâmplător, acel tramvai avea tot numărul 001 (oare câte "001" o fi avut ITB-ul? )
Mai jos sunt cele 3 tramvaie din Arad, imagini provenite dintr'un material comercial.

Am găsit și o fotografie cu vagonul cu platformă pentru dale de beton. Nu știu în ce măsură este înrudit cu cel cu benă basculantă.
În aceeași fotografie, apare și prototipul VB83. Se observă diferențele față de vagoanele realizate ulterior și trimise la Arad. Posibil ca și trenul realizat pentru Arad să fi fost la fel ca și celelalte, dar nu ca prototipul original.
Se observă acea grilă din partea de jos în față și farurile amplasate mai sus pe un suport similar cu cele de V3A. La celelalte vagoane, farurile erau foarte mult coborâte.
Tramvaiul pentru transportat dale a avut și o schemă de culoare roșie, asemănătoare cu a tramvaiului VB83 din schițele domnului Bucșan. Există și fotografii mai recente, din anii '90, în care vagonul motor avea înca o pereche de faruri amplasate puțin mai sus și mai spre extremitățile laterale și avea inscripționat tot numărul 001.
În imaginea de mai jos, VB83 pare datat greșit, asta posibi pentru că tramvaiul a intrat în exploatarea ITB/RATB/STB mai târziu, fiind ținut pentru prezentări, la fel ca și V2A 4031.
Mai jos, în afară de imaginile cu vagoanele utilitare, una cu vagonul de la Arad, modificat ca vagon turistic.
Prima fotografie este extrasă dintr'un material de prezentare al URAC, iar cealaltă este de pe un site pe care îl menționez mai jos.
Sursa foto2: http://arad.stfp.net/DataA/T/u/01-1-DR:1.jpg