Dâmbovița, malul drept, acolo unde acum este Parcul Izvor...
Facebook, Cartierul Uranus.
Cea de a doua poză este contemporană cu  prima și tot din parcul Izvor este făcută...
Facebook, Bucureștiul de altădată.

15 februarie 1950

http://www.linkedin.com/feed/

In 1979, Meer (now #SMSgroup) delivers a brand-new open die forge press in Romania. This 4 columns push down forge press has a 120/150MN working force and is located in Bucharest. The press is also served by one the largest rail bound manipulator of that period (also supplied by MEER in 1982) with a carrying capacity of 210-ton and a campling moment of 400tm. This new large forging unit was commissioned by IMGB (Intreprinderea de Masini Grele Bucuresti). This company has started its operations by 1963 and is supplying large forgings & castings mainly for Power Gen. and Shipbuilding markets. The 120MN press and 210-ton rail bound manipulator are among the largest forging equipments in Europe with ingot size capacity up to 280-ton. Since 2006, the company is owned by Korean group Doosan Heavy Industries. Unfortunately, following challenging market conditions as well as DHI decision to reduce its forging base, IMGB plant should stop its activity this year after 57 years of operations. It is another sad news for Eastern europe forging industry after Vitkovice Heavy Machinery (120MN press in Ostrava, Czech Republic) that is under bankruptcy since March 2020.

Poza veche este realizată dintr-un Zeppelin nemțesc, probabil în timpul WW1...

Bulevardul a luat naștere între anii 1936-1943, ca urmare a adoptării „Planului director de sistematizare al Bucureștilor” din anul 1936. Acest plan a pus în aplicare o idee mai veche, aceea de a prelungi Strada Colței, devenită actualul bulevard Ion C. Brătianu, până la piața ce se formase la poalele dealului Mitropoliei. Ultima porțiune a noii artere, între Piața Sfântul Gheorghe și Piața Unirii, a fost inaugurată la 27 noiembrie 1943.
Prima planșă reprezintă situația actualului bulevard Ion C. Brătianu înainte de demolările respective fără adnotări.
A doua planșă o reprezintă pe prima unde am notat unele repere cunoscute de majoritatea celor din București ( mai puțin fosta biserică <<Sf. Vineri>>
Planșele 3 și 4 reprezintă identificarea celor două repere din Planșa 2.
Planșele 5 și 6 reprezintă situația actuală cu identificarea obiectivelor  respective din planșele 1 și 2.
Ca deobicei mulțumesc Facebook - Bucureștiul de Altădată.

In 1987 (?) biserica Sf. Ioan a fost mutata cam 25 de metri de la strada pentru a fi ascunsa in spatele blocului.

Exact
_________________
Același Facebook - Bucureștiul de Altădată. Același Zeppelin.
Planșa 7 & 8 Cartierul Uranus / Piața Unirii / Cartierul Evreiesc
Planșa 9 o suprapunere interesantă situația cartierelor din 1916 - 1917 și situația actuală.
Biserica Sfântul Ilie Rahova se află pe Strada Silvestru Constantin nr. 79 și Strada Sfântul Ilie, pe unde trecea cândva Calea Rahovei. Se numea atunci Biserica de la Gorgănel. În perioada demolărilor din anii comunismuluia fost translatată 51 m, pentru a face loc noului bulevard.
Planșa 10 actualul B-dul Unirii (fost B-dul Victoria Socialismului )

Privind imaginile comparative am avut o revelatie...

In afara bisericii Sf. Vineri si a Sf. Spiridon Vechi, au scapat cam toate lacasurile de cult din zona (Domnita Balasa, Marele Templu Coral, Mihai Voda, Antim, Spiridon Nou, Sf. Ioan, complexul de dealul Patriarhiei etc.). Toate turlele astea se vedeau de la nivelul superior al Casei Poporului, chiar daca erau mascate de blocuri.

Oare de ce acestea doua n-au fost salvate ? Solutii ar fi existat fara prea multe probleme la cit se demolase in zona centrala iar translatarea devenise deja o operatie de rutina (Mihai Voda nu numai c-a fost translatata aproape 300 de metri, dar a mai fost si coborita de pe deal vreo 7-8...).

Iar povestea ca celelalte au fost salvate ca proteste, ca memorii, ca opinii internationale, eu unul n-o cred. In a doua jumatate a anilor ‘80 Ceausescu era un fel de Kim.

Bisericile n-au fost demolate pentru ca a avut un interes. Iar cele care au fost demolate nu s-au aliniat interesului respectiv.

andrei11 wrote:
Planșa 9 o suprapunere interesantă situația cartierelor din 1916 - 1917 și situația actuală.

Imposibil sa fie '16-'17. Imi vad blocul construit in anii '30.

Facebook Rezistența Urbană
19 Iunie 2016  
Mulți nu știu că Pasajul Basarab e a treia construcție de pe locul acela de lângă Gara de Nord. Hai să vedem care a fost succesiunea:
1) PODUL GĂRII NORD. Vechi pod de cărămidă în stil englez, ridicat după 1872 și inaugurarea Gării Târgoviștei (rebotezată Gara de Nord în 1888). Accesul se făcea din b-dul Dinicu Golescu spre Calea Griviței pe rampe de cărămidă. Peste calea ferată exista un planșeu de 12 m. Podul nu permitea mărirea numărului de linii de cale ferată și a fost demolat în 1927, pentru că traficul în zona Gării crescuse după Marea Unire (1918) și însăși Gara trebuia extinsă.
2)  PASARELA PROVIZORIE. Construită în 1927 pentru a înlocui temporar vechiul pod, a rezistat mai bine de 80 de ani. E cunoscută de generații întregi de bucureșteni și nu numai. Trebuia să fie înlocuită de un pod mare și trainic, dar al Doilea Război Mondial și prioritățile de dezvoltare diferită a Bucureștiului sub regimul comunist au amânat proiectul. Pasarela rezistat bombardamentelor din 1944, care au vizat Gara și cartierul Grivița. A fost demolată la finalul anilor 2000, pentru a face loc Pasajului Basarab.
3) PASAJUL BASARAB. Proiect mult întârziat, a fost realizat pentru a fluidiza traficul în zona de nord-vest a Bucureștiului. Are 2 benzi de circulație pe sens și 2 linii de tramvai. La Gara de Nord include un pod hobanat cu o înălțime de 84 m, care supratraversează liniile de cale ferată. A fost deschis autovehiculelor și tramvaielor în 2011, iar stația de tramvai cu legătură la metrou, în 2012.
Pasajul Basarab era gândit încă din anii '20, așa că nostalgicii după pasarela metalică provizorie trebuie să înțeleagă că ea ar fi dispărut oricum la un moment dat.
Vestea bună pentru nostalgici e că mai există pasarela metalică pietonală Giulești-Grivița, situată dincolo de podurile Basarab și Grant, la Halta Grivița. Datează cam din aceeași perioadă cu vechea pasarelă de la Basarab și senzația la traversare e aceeași.

Cool...

Completare de la domnul ing Mihai Bucsan:
Azi 19 iunie, se împlinesc exact 9 ani de la inaugurarea Pasajului Basarab.

Rezistența Urbană
6 iulie 2014

Omagiu adus unui monument bucureștean dispărut, inserat în fațada unui bloc ceaușist la Unirii!

Spitalul Brâncovenesc este o legendă bucureșteană. Fondat de Brâncoveni la începutul secolului 19 în actuala Piața Unirii, a fost demolat în 1984 pentru a face loc bulevardului Unirii și blocurilor adiacente, ca parte a noului centru civic ceaușist.
Ce nu a știut niciodată Ceaușescu: arhitecții și constructorii blocurilor care închid ca într-un sarcofag biserica Domnița Bălașa (pentru a nu fi văzută din Piața Unirii) au inclus, într-un colț ferit, un omagiu adus Spitalului Brâncovenesc, cel mai vechi din oraș la data demolării.
Practic, parterul și mezaninul blocului au preluat motivul brâurilor de cărămidă roșie care brăzdau fațada fostului spital. A fost adăugată și o fereastră cu arcadă deasupra, care seamănă mult cu cele ale edificiului dărâmat.

Nu cred ca multi dintre noi avem imaginea corecta a locului Bucurestilor intre metropolele Europei...

Piata George Enescu, cred ca Piata Ateneului pe atunci.

Sursa este Muzeuldefotografie