Infrastructura rutieră din RomâniaȘtiri și noutăți din domeniul infrastructurii rutiere

 

Topic: Coridorul IV

360 posts, 136590 views
 
Go to page:  1 2 3 4 5 6 7  ... 26
 
 

📖 Pagination options

  • Mrs
  • Posted:
  •  

Re: Coridorul IV Mrs

De citit:


Cum am ratat banii UE pentru "Autostrada" Nădlac-Constanţa

Procedurile UE sunt deja greoaie, însă oficialii români nici măcar nu le încep. Asta este explicaţia pentru gradul redus de absorbţie a fondurilor pentru infrastructură. Pe nici unul dintre tronsoanele care separă Nădlac de Constanţa, gradul de absorbţie nu depăşeste 50%.

În 2012, Ungaria va finaliza ultimul tronson de autostradă care o desparte de România, Mako-Nădlac. Şoferii vor trece de pe o autostradă nou-nouţă cu patru benzi pe un drum naţional cârpit, pe care zonele cu două benzi pe sens sunt rarităţi.

Bun venit în România, ţara care n-a reuşit să ia decât 30 de milioane de euro din cele 4,57 miliarde puse la dispoziţie de UE pentru infrastructură. Iată cum arată lungul, sinuosul şi accidentatul drum al banilor europeni de la Nădlac până în portul Constanţa: 820 de kilometri, 14 ore şi mai puţin de 1% rată de absorbţie.

1. Nădlac-Arad

Traficul se înghesuie pe drumul naţional de două benzi pe sens. Autostrada care ne-ar lega de proiectul ungurilor nu a fost începută, deoarece Ministerul Transporturilor nu a trimis proiectul la Comisia Europeană. Termenul iniţial de finalizare era 2006, ministrul Transporturilor din 2003 declarând că e posibilă începerea lucrărilor anul următor. Ultimul termen avansat e 2013.

Distanţă: 39 km

Trafic: 16.000 maşini/zi

Cost total: 432 mil. euro (66% UE)

Stadiu: 0%

2. Centura Arad

Oraşul are o centură, însă şoferii trebuie să stea la bariera căii ferate spre Bucureşti. Cele 70 de treceri de trenuri determină închiderea barierei trei ore pe zi. Lucrările la centura-autostradă au fost începute abia anul trecut de către consorţiul FCC-Porr, iar dacă banii vor fi viraţi la timp, tronsonul ar trebui să fie gata anul viitor. Proiectul de finanţare a fost trimis târziu la Comisia Europeană şi încă nu a venit acceptul.

Distanţă: 12 km

Trafic: 16.000 maşini/zi

Cost: 115 milioane euro 
(21% UE).

Stadiu: 10%, nouă luni 
de întârziere.

3. Arad-Timişoara

DN 69, care uneşte municipiile este numit „şoseaua morţii" ca urmare a numărului mare de accidente rutiere. Şi pe această distanţă şoferii aşteaptă finalizarea autostrăzii. Lucrările au fost începute anul trecut de consorţiul FCC-Astaldi, iar termenul de predare este tot 2011. Şi în acest caz Comisia Europeană analizează dacă să aprobe finanţarea.

Distanţă: 32 km

Trafic: 16.000 maşini/zi

Cost: 161 mil. euro (20% UE)

Stadiu: Întârzieri de şase luni, 30%.

4. Timişoara-Lugoj

Drumul naţional a fost reabilitat după şase ani de lucrări, rămânând însă tot la două benzi. Lucrările la autostradă nu au început, iar propunerea de finanţare nici măcar nu a fost trimisă la Uniunea Europeană. Termenul de definitivare este stabilit însă pentru 2014.

Distanţă: 35 km

Trafic: între 8.000 şi 16.000 maşini/zi

Cost: 309 mil. euro (60% 
din fonduri UE)

Stadiu: 0%.

5. Lugoj-Deva

Drumul a fost construit în 1966 şi niciodată nu a fost în lucrări de reparaţii capitale, deşi au existat planuri în acest sens în 2008. Pe 80% din lungimea sa în judeţul Hunedoara este distrus. Solicitarea de finanţare pentru tronsonul de autostradă nu a fost trimisă la UE. De asemenea, în 2014 ar trebui încheiate lucrările.

Distanţă: 91 km

Trafic: între 3.500 şi 8.000 
de maşini/zi

Cost: 929 milioane euro 
(45% UE)

Stadiu: 0%.

6. Deva-Orăştie

Segmentul din DN7 dintre cele două municipii este unul dintre cele mai aglomerate din ţară. Tranzitarea oraşului Orăştie de către camioane a cauzat chiar proteste publice din partea a 200 de proprietari ale căror case au fost avariate. Construirea autostrăzii care are şi rol de centură ar remedia situaţia, însă licitaţia e blocată de contestaţiile depuse de cinci firme participante. Termenul iniţial de începere era 2009, ceea ce ar fi însemnat că finalizarea s-ar fi terminat în 2011. Noul termen nu este cunoscut.

Distanţă: 32 km

Trafic: peste 16.000 vehicule zilnic

Cost: 200 milioane euro 
(70% UE)

Stadiu: 0%.

7. Orăştie-Sibiu

Proiectul nu a fost trimis spre aprobare UE. Începerea lucrărilor era aşteptată pentru anul trecut, ceea ce ar fi însemnat că încheierea lor va avea loc în 2011. Noul termen este 2013.

Distanţă: 82 km

Trafic: între 8.000 şi  16.000 vehicule zilnic

Cost: 823 milioane euro 
(50% UE)

Stadiu: 0%.

8. Centura Sibiu

Proiectul centurii a început în 2004 şi nu e gata nici acum. Contractul iniţial cu Todini a fost reziliat, iar acum lucrările sunt făcute de Max Boegl şi Vectra Service. Finanţarea este asigurată din fonduri preaderare ISPA şi de la buget.

Distanţă: 23 km

Trafic: peste 16.000 
maşini/zi

Cost total: 100 mil. euro 
(25% UE)

Stadiu: 50%.

9. Sibiu-Piteşti

Drumul pe Valea Oltului are doar o bandă pe sens, blocajele fiind foarte frecvente. Uniunea Europeană refuză să finanţeze autostrada pentru că ar fi „prea scumpă". România ar trebui să suporte integral costurile sau să găsească un parteneriat public-privat, însă deocamdată nu există nici un proiect. Termenul iniţial de finalizare era 2008.

Distanţă: 116 km

Trafic: porţiuni cu peste 16.000 maşini/zi

Cost total: 3,2 mld. euro 
(0% UE)

Stadiu: 0%.

10. Centura Piteşti

Abia acum şoferii intră pe un drum cu două benzi pe sens. Autostrada a fost inaugurată în 2007, iar finanţarea a venit dintr-un împrumut BERD şi de la buget.

Distanţă: 15 km

Trafic: porţiuni cu peste 16.000 maşini/zi

Cost total: 110 mil. euro (0% UE)

Stadiu: 100%.

11. Piteşti-Bucureşti

Autostrada e singura definitivată înainte de 1990, mai precis în 1973. Periodic intră în lucrări de reparaţie, îngreunând viaţa şoferilor. Se estimează că până acum s-ar fi putut construi o autostradă nouă cu banii alocaţi reparaţiilor.

Distanţă: 113 km

Trafic: peste 16.000 vehicule/zi

Cost reparaţii după 2000: 
150 milioane euro (0% UE)

Stadiu:100%

12. Centura Bucureşti

Deocamdată, se circulă pe un drum pe două benzi care este în curs de extindere la patru benzi. Costurile de 240 milioane de euro au fost deja depăşite. Aceasta se doreşte a fi o soluţie intermediară până la construirea unei centuri noi, cu profil de autostradă.
Anunţat iniţial în 2008 cu termen de finalizare 2011 sub formă de concesiune, proiectul a fost îngropat cu totul.

Distanţă: 100 km (52 Nord, 
48 Sud)

Trafic: peste 16.000 vehicule/zi

Cost estimat: 1 miliard 
euro (0% UE)

Stadiu: 0%.

13. Bucureşti-Cernavodă

Autostrada a afost terminată în mai multe etape, până în 2007. Lucrările de pe tronsonul Drajna-Feteşti-Cernavodă au fost finanţate şi cu fonduri UE de preaderare ISPA.

Distanţă: 160 km

Trafic: până la 16.000 
de vehicule/zi, 
maximum 50.000

Cost total: 300 milioane euro (23% UE)

Stadiu: 100%

14. 
Cernavodă-Constanţa + centura Constanţa

Estimările Ministerului Transporturilor din 2007 erau că 
autostrada va fi terminată în 2009.
Proiectul este singurul de construire de autostrăzi care are aprobarea Uniunii Europene.
Constructorii sunt Colas (Cernavodă-Medgidia), Max Boegl-Astaldi (Medgidia-Constanţa) şi doar Astaldi pentru Bypass Constanţa. Ultimul termen avansat pentru predare e 2011.

Distanţă: 51 km+22 km

Trafic: până la 16.000 de vehicule/zi, maximum 50.000

Cost total: 603 milioane euro (19% UE)

Stadiu: 25%.


Alte proiecte 
pentru care ne vin bani

Şosele şi centuri

Pe lângă banii necesari construirii de autostrăzi, UE ne mai dă fonduri pentru repararea sau modernizarea de drumuri naţionale sau de centuri ocolitoare. Licitaţiile pentru selectarea constructorilor nu au avut loc.

Lungime: 300 km

Centuri: Caracal, Alexandria, Carei, Săcuieni

Sumă totală: 712 milioane euro

Stadiu: 0%.

Căi ferate

A treia componentă a programului este reabilitarea căii ferate. Se prevede în principal repararea a 222 kilometri de cale ferată (1,85% din total), fapt care va permite o viteză de circulaţie de 160 km/oră între Braşov şi Curtici pe Coridorul IV feroviar. Programul mai include repararea a 16 gări şi a celor două poduri dunărene de la Feteşti şi Cernavodă. Nici un proiect major nu a fost trimis către UE şi nu a fost semnat nici un contract de lucrări.

Lungime: 222 Km

Tronsoane: mai multe, 
între Braşov şi Curtici

Suma totală: 1.07 miliarde euro

Stadiu: 0%.

Ce se putea face din banii UE?    
- 
760 kilometri de autostradă, adică de 2,5 ori mai mult decât avem sau trei sferturi din necesarul de autostrăzi al României din 2025, se pot construi din fondurile UE, la un preţ generos, estimat la 6 milioane euro pe kilometru.
-
6.000 kilometri de drumuri naţionale (aproximativ 40% din total) sau de cale ferată (circa 50%) pot fi reparaţi.
- 
73 kilometri de reţea de metrou, inclusiv staţiile aferente, ar putea fi construiţi, adică de trei ori lungimea însumată a tronsoanelor Drumul Taberei-Universitate şi Bucureşti-Otopeni.  

Ce spun şi ce nu spun miniştrii?

Radu Berceanu, ministru al Transporturilor, iulie 2006-martie 2007 şi decembrie 2008-septembrie 2010
Acuză fosta conducerea liberală a ministerului Transporturilor din perioada 2007-2008 de neacreditarea instituţiei necesară pentru atragerea fondurilor UE. Acuză faptul că derularea proiectelor presupune cofinanţări importante de la bugetul de stat, aproape de nivelul de 1:1 pentru exproprieri, plata TVA, mutări utilităţi, etc.

Ludovic Orban, 
ministru al Transporturilor martie 2007-decembrie 2008
Acuză lipsa personalului necesar, din punct de vedere al numărului, experienţei şi pregătirii necesare. România va absorbi 100% banii europeni până în 2010, ne asigura Orban la începutul lui 2008. Nu menţionează că ministerul condus de el nu a reuşit să obţină acreditarea necesară de la CE pentru tragerea banilor.

Barna Tanczos, 
secretar de stat Transporturi 
între 2007 şi 2009
Acuză "capacităţi administrative reduse" ale Companiei de Autostrăzi şi a CFR (subordonate lui în perioada menţionată) de a face profesionist proiecte care să fie aprobate de UE. Întârzierile au fost cauzate de dificultăţi în activităţile de proiectare, obţineri de autorizaţii şi avize de la instituţiile statului, studiile de 
fezabilitate care erau „bune de aruncat la coş".

Anca Boagiu, 
ministru al Transporturilor 
din septembrie 2010
Cauza neabsorbţiei de bani  
e parţial "relaţia puţin mai încordată" dintre CE şi Ministerul Transporturilor. Banii Ministerului Transporturilor vor fi folosiţi cu precădere 
pentru finanţarea proiectelor 
de pe Coridorul pan-european IV 
de transport.



http://www.romanialibera.ro/actualitate...02147.html€

 


Re: Coridorul IV mindmasster

Centura Sibiului este gata anul acesta in decembrie. Lucrarile sunt la 85% finalizate , nici decum 50%.


 



Re: Coridorul IV Dominatrix

Tavi wrote:
de toata jena:
http://www.evz.ro/detalii/stiri/muncitori-de-la-autostrada-arad-timisoara-acuzati-de-furt-909108.html
Bine ca i-au vazut pe aia furand argila, dar pe regii asfaltului si pe Bechteli care fac profit din acte aditionale si care construiesc cea mai scumpa autostrada din Europa nu i-a vazut nimeni furand nimic...

 


Re: Coridorul IV Gabi23

Locuitorii din Alfa, îngrijoraţi de zgomotul care îl va produce viitoarea autostradă

Autostrada Arad –Timişoara a iscat din nou discuţii. De data aceasta ele nu se mai poartă între constrctor şi autorităţi sau constructor şi minister, ci între locuitorii din Afla şi edilul şef al Aradului.
Cei care locuiesc în cartierul Alfa încep să fie tot mai îngrijoraţi de faptul că viitoarea autostradă le va perturba liniştea. Aceştia au început să îşi facă probleme de pe acum, chiar dacă lucrările se vor finaliza doar în anul 2012.
„Acum trebuie să suportăm zgomotul produs de utilaje, însă ştim că într-o zi vom scăpa de el. Ne facem probleme de gălăgia produsă când autostrada se va da în folosinţă. Maşinile vor circula cu viteză mare, iar nivelul de zgomot va fi ridicat”, spune Paul Nagy.
Autorităţile locale spun că oamenii nu trebuie să îşi facă probleme, deoarece nu vor avea de suferit când autostrada va fi funcţionabilă.
"Vor fi amplasate panouri care să împiedice apariţie poluării fonice în zonă şi se va îmbunătăţi şi iluminatul. Până când totul nu va fi în regulă nu va fi dată autorizaţia de funcţionare. Cum banii de la UE pentru autostradă şi centură au venit, se va finaliza totul în anul 2012”, spune primarul Aradului, Gheorghe Falcă.
La autostrada Arad –Timişoara se lucrează acum şi în zilele de weekend şi pe unele porţiuni şi pe timpul nopţii. Toate nelămuririle arădenilor cu privire la această autostradă se vor discuta cu primarul Aradului şi în cadrul întâlnirilor cetăţeneşti.
Vestea bună pentru arădeni este că a fost aprobată pentru construcţia autostrăzi suma de 124.399.671 euro.
Autostrada Arad - Timişoara va avea o lungime de 44,5 km, din care 12,25 km reprezintă lungimea variantei de ocolire Arad şi 32,25 km reprezintă lungimea autostrăzii care leagă cele două oraşe. Până la finalul lucrărilor vor fi construite 20 de poduri şi pasaje, 18 pasaje peste autostradă, cinci noduri rutiere şi două centre de întreţinere şi zone de servicii.

Sursa: Adevarul.ro
http://www.adevarul.ro/locale/arad/Locu...64274.html€

 


Re: Coridorul IV Goldmund

Din pacate aici nu sunt prea multi care locuiesc in Austria sau Germania/Elvetia,care vin cu masinile lor pe la Nadlac si o iau spre Deva-Sibiu-Bucuresti,insa eu am o problema cu ocolirea Coridorului IV spre Timisoara...
.Pe tot Coridorul IV(Nadlac-Constanta)finantarea este asigurata cu pana la 85%de UE!Totusi,
1-factorii de decizie din Bucuresti se opun prin orice mijloce care le stau la indemana(situri arheologice,ca si cand oamenii preistorici ar fi trait doar pe teritoriul RSRomania!-expropieri imposibile!-proiecte de fezabilitate care isi pierd urma si incep altele si tot asa de 20 de ani!!-finantare de trei parale pt. un proiect serios-etc.)si asta toti ministrii transporturilor de pana acum,cu tot cu secretarii si oamenii lor!Nu vor!
2-intri in tara la Nadlac-stiti care e drumul cel mai scurt care duce la Deva?prin Govora-Ilia-Deva,In orice caz NU ocolirea prin Timisoara-ei bine,chiar acest tronson se afla in lucru,adica pt. cei care vor sa ajunga la.....Timisoara :!:  e ...bine!Atunci ma intreb,daca ceva ar fi facut cu capul,de ce nu au inceput si tronsonul Timisoara-Deva?!?Ce spun transportorii romani si straini care tranziteaza Romania?

 


Re: Coridorul IV DanCld

Ocolirea spre Timisoara-Lugoj a fost acceptata de UE pentru preluarea traficului de pe coridorul sudic (Sofia - Vidin - podul care se construieste acum - Severin - Caransebes). Dupa finalizarea podului de la Calafat traficul pe actualul DN6 prin Timisoara va "exploda". Bine, pe restul coridorului (Giurgiu - Bucuresti - Pitesti - Valcea - Sibiu - Deva) vom asista chiar la o scadere a traficului de tranzit, un lucru nu neaparat rau.

 


Re: Coridorul IV Goldmund

@Dancld,
merci pentru explicatie.Totusi,daca noi facem o ocolire prin Timisoara pentru coridorul sudic(cu bulgarii)nu era normal sa fi inceput concomitent si tronsonul Timisoara-Deva?-pentru sibieni,pitesteni,bucuresteni si altii...
Anul acesta am fost in Romania(pana in Bucuresti)in timpul saptamanii :x -practic o coloana continua de camionagii....Am vazut pana la Bucuresti putini turci sau bulgari(poate o iau deja prin alte parti).M-am intors din Bucuresti spre granita duminica si am avut placerea sa circul fara aglomeratie.
Insa sunt convins ca atunci cand AT si Coridorul IV vor fi gata,se va circula mai bine...,chiar daca constructia unei autostrazi atrage dupa sine o circulatie mai intensa...

 


Re: Coridorul IV ionescu63

Dupa ce se inaugureaza podul Calafat-Vidin este normal ca o parte din traficul ce tranziteaza Romania sa treaca pe acest pod, deci automat va exista o descarcare pe varianta Sibiu - Pitesti - Buc - Giurgiu

 



Re: Coridorul IV George

S-ar parea ca astazi compania de autostrazi si drumuri nationale a semnat in sfarsit contractul pentru autostrada Deva - Orastie, dupa interminabile contestatii si anulari repetate ale licitatiilor, din 2006 si pana in prezent. Castigatorul este firma STRABAG, in asociere cu cu o societate romaneasca, iar termenul de executie este de 24 de luni.

http://economie.hotnews.ro/stiri-compan ... rastie.htm

http://www.adevarul.ro/financiar/Compan ... 63740.html

Partea buna este ca UE ne lasa finantarea ISPA pentru acest proiect si dupa 2010, desi anul acesta autostrada trebuia sa fie gata.
In articolul din Adevarul scrie ca potrivit lui Boagiu, ar trebui licitate anul asta si celelalte tronsoane ale coridorului IV. Reducand stirea la o dimensiune verosimila, daca s-ar mai licita macar 2 tronsoane si nu s-ar impotmoli in  contestatii, ar fi foarte bine.

 



Re: Coridorul IV mindmasster

Noroc ca  ne-a lasat UE sa accesam aceste fonduri ISPA pana in 2012 cand ar trebuii sa fie gata aceasta autostrada . In decembrie 2012 nu sunt alegerile ?

 


Go to page:  1 2 3 4 5 6 7  ... 26
 

📖 Pagination options
Home page  • 
Parent forum: Știri și noutăți din domeniul infrastructurii rutiere  • 
Choose destination

Since our 2266 forum members have written 419427 posts in 5230 topics and 511 subforums.

 

© 2009 - 2024 Asociația „Metrou Ușor”

Powered by PhpBB In DotNet

The Terms Of Use