telvanni wrote:
asta pentru ca pana la sfarsitul anului vor sa implementeze sistemul de teleportare  intre iesirea de pe A1 si intrarea pe A2. Sistemul se numeste Berceanu Engage

La ce calitate fac baietii destepti intrun an pana si Berceanu Engage va avea gropi  

Pai daca se baga taxa de autostrada, (ro)vigneta se mai plateste sau nu? In Europa, unde se plateste vigneta,nu se mai plateste si taxa de autostrada, iar unde nu se plateste vigneta, se plateste taxa de autostrada. In Cehia, de exemplu, trebuie sa ai vigneta numai pentru a circula pe soselele de mare viteza. Pretul este de  200 coroane pe saptamana, 300 pentru o luna si 900 de coroane - un an, si de banii astia mergi cat vrei.

Dar cum Romania e originala in toate, probabil ca se vor plati amandoua. Deci, se plateste rovigneta pentru toate drumurile in afara orasului de resedinta + taxa de autostrada (in curand) + taxa de pod (peste Dunare) + taxa de statiune (Mamaia). Ce ar fi sa puna si taxe de circulat prin oras, si taxe pentru pietoni pentru mers pe trotuare, si taxe daca mergi cu bicicleta sau rolele pe pistele speciale, si taxe de semafor, si taxe de zebra, si taxe pe poduri?

Daca viitoarele autostrazi vor fi AUTOSTRAZI in adevaratul inteles al cuvantului, adica atunci cand merg pe ele sa nu fac slalom printre caini, gropi, si santuri, si sa nu sar de pe scaun la fiecare imbinare de pod, sa nu ma tem ca imi rup masina in gropile din asfalt, sa nu risc sa derapez pe gheata si zapada iarna, sa stiu ca am acces la telefoane de urgenta in caz de nevoie, si sa nu trebuiasca sa ma usurez in tufisurile de pe margine cand trebuie sa ma duc unde si regele merge singur, atunci sunt de acord cu taxa pe km de autostrada, dar una la nivelul celorlalte tari europene, nu una nesimtita.

Si apropo, taxa de inmatriculare, taxele pe benzina, taxa de poluare, taxa de pod de la Cernavoda, taxa de rovigneta, toti banii astia unde se duc? Probabil la colegul Videanu, sa puna si el niste borduri faine la autostrazile care se construiesc.

Bulgaria a dat faliment acum 10 ani, au luat-o nemtii. Grecia e in faliment, o ajuta nemtii. Si cand cu Bulgaria, si cand cu Grecia, guvernele romanesti au strans cureaua poporului sa nu ajunga la mana neinduplecatului neamt, sub stapanirea caruia nu mai poti baga mana in buzunare. Independenta prosteasca a datornicului vandut, care deja vinde pielea urmatoarelor 3 generatii, dupa cele de acum. Ma indoiesc ca vreau sa-mi vad copiii crescand sub stigmatul guvernarii bok si a altor BOK-uri anterioare. Si ma indoiesc ca voi mai apuca (decat cel mult ca turist ratacit) sa vad autostrazile hiper-super-mega-taxate si pline de gropi, de carute si de bemveuri. Iar aceeasi copii, reintorsi ACASA (unde o fi) sa povesteasca la colegii de scoala minunatiile pe care le-au vazut si sa castige premiul pentru cele mai bune glume -- Land Of Jokes.

Berceanu Engage

Mai sa introduca sistemul "Berceanu in Cage" si "Videanu skinned in Garage".

Românii, taxaţi de patru ori pentru aceeaşi autostradă

Şi cu drumuri proaste şi cu banii luaţi. Românii ar putea plăti din 2011 o taxă pentru a circula pe autostradă. Anunţul a fost făcut de ministrul Transporturilor, care a vehiculat şi o sumă de 3-4 euro pe 100 de kilometri. Noua taxă va fi însă al patrulea bir impus românilor pentru aceeaşi autostradă, după rovinietă, taxa din combustibili şi impozitul la buget. Mai mult, taxă percepută la noi ar fi mai mare decât cea  din alte ţări europen.

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, miercuri, la Calafat, că, începând din vara anului 2011, şoferii vor trebui să plătească o taxă pentru a putea circula pe autostrăzile din România, precizând că taxele vor fi "modice", de 3 - 4 euro pentru 100 km.

Berceanu a precizat că măsura vine ca o solicitare din partea Comisiei Europene, care vrea să se asigure că, după ce au fost construite cu fonduri europene, autostrăzile din România vor fi şi întreţinute ca alte artere din Uniunea Europeană.

"Noi va trebui să furnizăm o strategie la Comisia Europeană privind taxarea pe autostrăzi şi nu atât taxarea, ci, dacă vreţi, sumele de unde vor proveni bani pentru întreţinerea autostrăzilor. Deci, ideea este că contribuabilii europeni dau nişte bani să ne facă nişte autostrăzi în România, dar doresc să fie siguri că, în momentul în care autostrăzile sunt gata, ele vor fi întreţinute ca în Uniunea Europeană", a declarat Berceanu.
Paradoxul românesc: Autostrăzi mai proaste, taxe mai mari

Ministrul Transporturilor a vehiculat ca posibilă taxă pe autostradă suma ''modică'' de 3-4 euro. Dacă luăm însă în considerare taxele percepute în alte ţări europene, dar şi calitatea lucrărilor din aceste ţări comparativ cu drumurile din România, taxa lui Radu Berceanu nu mai este deloc ''modică''.

Astfel, în Polonia  o singură autostradă este taxabilă, respectiv A4, iar taxa percepută este de doar 2 euro. De asemenea, în Slovenia taxa de austostradă este de aproximativ 3 euro, pentru fiecare secţiune.  În  Grecia taxa variază între 2 şi 4 euro/100 km.

Mai scump este în Italia şi Franţa, unde pentru o sută de kilometri parcurşi pe autostradă trebuie să plăteşti aproximativ 5 euro. Şi Spania percepe 8 euro pe suta de kilometri, însă oferă şi alternative gratuite, o mare parte dintre autostrăzile spaniole fiind scutite de taxă.

În plus, spre deosebire de autostrăzile româneşti, cele din ţările europene menţionate au o calitate superioară, lucru recunoscut de altfel şi de reprezentanţii Ministerului Transporturilor.

''La capitolul autostrăzi nu suntem la nivelul altor ţări europene, e adevărat. Dar în momentul în care autostrăzile vor fi finalizate, utilizatorii ei vor trebui să plătească. Deocamdată se caută o taxă rezonabilă, nici mică, nici mare, să se poată întreţine autostrada'', a declarat pentru REALITATEA.NET, directorul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale  (CNADNR), Dorina Tiron.

Patru taxe pentru aceeaşi autostradă

Introducând taxa de autostradă, statul român va lua bani de la români de patru ori pentru acelaşi kilometru de autostradă. Astfel, această taxă se adaugă rovinietei,  introdusă tot pentru întreţinerea dumurilor. De asemenea, acciza la carburant ajunge la bugetul de stat, de unde ulterior CNADNR primeşte fonduri pentru întreţinerea drumurilor şi investiţii. Dacă la asta adăugăm şi fondurile de la bugetul de stat (adică tot din banii românilor), alocate pentru realizarea autostrăzii, ajungem la patru taxe pentru o autostradă. Astfel, autostrăzile pe care se va introduce noua taxă au fost realizate cu fonduri UE, dar şi cu bani de la bugetul de stat.

Întrebată dacă în urma introducerii noii taxe, şoferii vor fi scutiţi de rovinietă, Dorina Tiron a răspuns: "Şi drumurile naţionale cu ce le întreţinem?''.

De altfel, menţinerea rovinietei şi a noii taxe pentru acelaşi sector de drum contravine legislaţiei europene. Directivele europene nu permit aplicarea vinietei pe şosele concomitent cu taxe pe autostradă, regula fiind taxarea clasei superioare de drum. Practic, românii ar trebui să aibă posibilitatea de a alege între un sistem de taxare a autostrăzilor bazat pe timp precum vinieta, adoptat de Cehia sau Austria, sau bazat pe distanţa parcursă, cum este în Franţa, Italia sau Spania.

''Nu vom încălca directivele europene. Vom vedea atunci cum se va proceda'', a spus directorul CNADNR.

Transportatorii: Noua taxă ar fi o povară inutilă

Reprezetanţii transportatorilor susţin că introducerea noii taxe nu este decât o nouă povară inutilă pe umerii românilor.

''Dacă ar fi 3,4 sau 5 euro pe o sută de kilometri, dar am avea 1.000 de km de autostradă, ar fi ideal, iar transportatorii ar accepta. Am avea consum mai mic, timpul petrecut în trafic ar fi redus, iar riscul de accident mai mic. Dar în condiţiile de acum, mi se pare o povară în plus, inutilă'', a declarat pentru REALITATEA.NET, Radu Dinescu, secretar general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor din România.

Taxa va fi instituită pe Autostrada Bucureşti - Piteşti, pe A2 şi pe toate cele care vor fi realizate pe culoarul 4 Paneuropean. Culoarul 4 Paneuropean se întinde de la Nădlac - Arad - Timişoara - Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Constanţa şi se încheie cu centura Constanţa.

http://www.realitatea.net/romanii--taxa...22648.html€

Nu cred ca rezista Bercovici si nici seful lui pana in 2011, deci ei pot sa viseze. Daca au fost la Calafat, de ce n'au trecut si prin Caracal, sa se rastoarne pe drum cu rovinetele si taxele lor?

Dupa ce gasca pi(z)dilică a promis 800 de km de autostrada in 2008 si a facut mai putin de 40 pana acum, au tupeul sa vorbeasca si de o taxa de 3-4 euro/100 km pe niste drumuri inexistente. La o taxa de 3-4 euro/100 km, Domnul Bou-rceanu ar trebui sa ofere la pachet sandwich-uri si bauturi racoritoare pentru fiecare cetatean care a platit taxa, domnii care merg singuri la aceasta taxa ar trebui sa aiba acces gratuit la o vagaboanda de la pdl care presteaza stiti-voi-ce servicii la suta de kilometri, iar doamnele singure ar trebui sa poata alege intre acelasi servicii ale musculoşilor din guvern si parlament.

Aceasta gasca impreuna cu mentorul ei, domnul Băşinescu, ar trebui luata de pe capul romanilor si dusa intr-un ospiciu, inainte sa introduca si taxa pe nastere ca cetatean roman. Oricum, UE nu va permite taxarea de doua ori a aceluiasi serviciu, asa ca Ministerul Transporturilor din Vomănia va trebui sa aleaga intre taxa pe autostrada sau rovigneta. Daca se va alege prima varianta incasarile vor fi cu mult mai mici avind in vedere numarul de km de autostrada pe care-i are Vomănia, asa ca Bou-rceanu vorbeste ca sa se afle in treaba.

Pacat ca s-a intamplat la polonezi tragedia aia si nu in Romania. Chiar, i-ar fi plans cineva daca s-ar fi intamplat cu astia (nici macar nu merita sa le spun "ai nostri")?€

Cica, coada in oras. La acelasi semafor de juma de ora. Un nene facea o cheta pe la masini.
"Domnu', niste teroristi i-au sechestrat pe presedinte si guvernanti si daca nu le dam ce vor au zis ca-i stropesc cu benzina si le dau foc."
"Si cat s-a dat pana acum?"
"Pai, intre un litru si cinci de banzina"

O nouă minune a infrastructurii în România: autostrada într-o bandă salută din mers autostrada suspendată şi pe cea îngropată

Într-o ţară în care nu sunt decât 321 km de autostradă, sunt brevetate "inovaţii" în materie de transport rutier
După modelul deja brevetat în vara lui 2006, în sezonul estival 2011 va fi inaugurat un tronson de autostradă cu o singură bandă pe sens. E vorba de porţiunea cuprinsă între Cernavodă şi Medgidia, ultimii 51 km rămaşi de construit pentru ca Autostrada Soarelui să facă legătura între Bucureşti şi litoral.

•"Chiar dacă pe ultima porţiune la care se lucrează acuma Cernavodă - Medgidia, Medgidia - Constanţa şi centura ocolitoare a Constanţei data de finalizare a acestei porţiuni este la sfârşitul anului 2011, noi am discutat cu constructorii ca în iunie 2011 să se circule măcar pe o bandă şi după aceea să se finalizeze spre sfârşitul anului", a declarat ministrul Transporturilor, Radu Berceanu.
De fapt, sectorul de autostradă ar fi trebuit să fie gata, integral, înainte de începerea sezonului estival 2011, însă au apărut probleme cu constructorii. "Este vorba de reaua-voinţă a unor constructori, şi aici mă refer la compania franceză Colas, care încearcă să obţină claim-uri (suplimentări de sume peste cele convenite prin contract - n.red.). Sper că acum au înţeles că nu se poate şi trebuie să se apuce de treabă", a declarat pentru Gândul directorul Direcţiei infrastructură rutieră şi concesiuni din Ministerul Transporturilor, Adrian Ionescu. Francezii de la Colas au câştigat contractul pentru proiectarea şi construcţia tronsonului Cernavodă - Medgidia, în lungime de 19,2 km. Aici, lucrările nu au fost finalizate decât în proporţie de 8%, potrivit datelor oficiale ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Celălalt tronson, Medgidia - Constanţa (31,8 km), care este construit de consorţiul italo-german Astaldi - Max Boegl, este într-un stadiu mai avansat, de 25%.

Precedentul Drajna - Feteşti

Nu este pentru prima oară când un tronson de autostradă este inaugurat parţial, cu o singură bandă pe sens. Acelaşi lucru s-a întâmplat la finele lunii iunie 2006, când Radu Berceanu a dat drumul la circulaţie pe tronsonul Drajna - Feteşti (36,6 km), tot de pe Autostrada Soarelui. Apoi, în luna aprilie a anului următor, succesorul lui Berceanu, Ludovic Orban, a tăiat şi el panglica pentru acelaşi tronson, de această dată la două benzi pe sens.

Autostrada îngropată

O altă "inovaţie" în materie de infrastructură rutieră era cât pe ce să fie consemnată în această primăvară la Arad, unde se pregătea prima autostradă "underground" din România. Începerea lucrărilor de construcţie la centura ocolitoare a Aradului, parte a autostrăzii care va lega acest oraş de Timişoara, a fost întârziată de un scandal izbucnit între oficialii Companiei de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) şi conducerea aeroportului din apropiere.

Porţiunea "în litigiu" nu are decât 500 de metri, însă este perpendiculară pe pista de decolare-aterizare a Aeroportului Arad, aflat în subordinea Consiliului Judeţean....(citeşte mai departe în pagina următoare)


Studiul de fezabilitate pen-tru construcţia centurii, elaborat de compania franceză Scetaroute, nu a evidenţiat niciun fel de probleme, aşa că a fost ales amplasamentul indicat de consultant. Apoi, în aprilie 2010, CNADNR a semnat contractul de con-strucţie cu consorţiul spaniolo-austriac FCC Construccion - Porr Tehnobau, valoarea totală a contractului ridicându-se la 115 milioane de euro. Între timp, însă, conducerea Aeropor-tului Arad a anunţat că nu e de acord cu soluţia aleasă de constructor, pentru că disturbă buna funcţionare a echi-pamentelor aeroportuare. "Sunt trei variante: ori se alege un alt amplasament al şoselei, ori se recurge la construcţia ei la peste trei metri sub nivelul solului, ori ne asigură finanţarea pentru extinderea pistei cu 200 de metri", a declarat la acea vreme pentru Gândul directorul general al aeroportului, Dan Bălăcel. După dispute de câteva luni, s-a hotărât că autostrada nu va fi îngropată, găsindu-se o soluţie tehnică agreată.

Autostrada suspendată

Şi autorităţile locale au venit cu inovaţii în materie de autostrăzi. Este cazul edilului-şef al Bucureştilor, Sorin Oprescu, care în campania electorală din 2008 a promis că, dacă va câştiga cursa pentru fotoliul de primar, va construi o autostradă suspendată, care să contribuie la descongestionarea traficului.

Nici până în momentul de faţă nu a fost turnat vreun metru cub de beton la această autostradă. La finele lunii iu-nie a acestui an, Primăria Municipiului Bucureşti a lansat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) anunţul privind licitaţia întocmirii serviciilor de urbanism şi a studiului de fezabilitate. Valoarea acestora a fost estimată de pri-mărie, în anunţ, la 26,89 milioane de lei, respectiv peste 6,4 milioane de euro.

Centura "gâtuită"

Lărgirea la patru benzi a centurii de nord a Capitalei a dat naştere unei alte anomalii. În 2008, atunci când, în mandatul lui Ludovic Orban, a fost licitată lucrarea, pasajele de la Şte-făneşti şi Tunari au fost proiectate la doar o bandă pe sens. Dacă ar fi fost construite astfel, circulaţia ar fi fost gâtuită, trecându-se brusc de la patru la două benzi. Cum reproiectarea lor la două benzi ar fi necesitat fonduri suplimentare, în cele din urmă s-a ales soluţia ca pasajele să fie amplasate peste centură, în continuarea celor două drumuri judeţene cu care aceasta se intersectează. În acest fel, este suficientă o bandă pe sens.

http://www.gandul.info/news/o-noua-minu...539054?p=1€

Cum ne-am apucat să construim autostrăzi paralele cu fondurile europene

Ce am promis şi ce am făcut. În loc să se concentreze pe Coridorul IV, pentru care poate fi obţinută finanţare europeană, România s-a apucat de autostrăzi prin Transilvania, spre Ploieşti sau de la Comarnic la Braşov

Ne-am angajat în faţa Comisiei Europene că vom construi autostrăzi cu prioritate pe Coridorul IV, de la Nădlac la Constanţa. Cu toate că pentru acest traseu se puteau obţine finanţări europene nerambursabile, românii au preferat cu totul alte proiecte, care ori au fost reziliate, ori au fost întrerupte lucrările, din lipsă de bani. În al 12-lea ceas, oficialii recunosc că s-a greşit şi promit că de acum înainte se vor limita la Coridorul paneuropean de transport IV, fără a mai antama alte proiecte.

Şi traseul iniţial al acestui coridor a fost modificat, în urmă cu zece ani, de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Miron Mitrea. Cu toate că autostrada era prevăzută să meargă de la Arad direct către Deva, a fost introdus un ocol pe la Timişoara, ceea ce a sporit costurile cu peste 300 milioane de euro.
Apoi, acelaşi ministru a atribuit, pe final de mandat şi fără licitaţie, contractul de construcţie a Autostrăzii Transilvania către americanii de la Bechtel. Autostrada, care ar trebui să aibă o lungime totală de 415 km, pe traseul Braşov - Borş, nu se află pe niciun coridor european sau axa prioritară care să permită obţinerea de fonduri comunitare. "A fost cea mai mare prostie din punctul de vedere al strategiei de transport", este de părere directorul Direcţiei infrastructură rutieră şi concesiuni din Ministerul Transporturilor, Adrian Ionescu.

Autostrada Zăpezii rămâne pe hârtie

O altă abatere de la angajamentele luate în faţa Comisiei Europene a fost contractul atribuit tot de Miron Mitrea, tot fără licitaţie, pentru construcţia în regim de concesiune a autostrăzii Ploieşti-Braşov. Valoarea totală a lucrărilor de construcţie se ridica la acea vreme la 1,3 miliarde de euro. Traseul se afla pe Coridorul IV, însă nu pe cel rutier, ci pe cel feroviar, care trece pe la Braşov.

Dincolo de faptul că nu ar fi putut obţine finanţare de la Bruxelles, motiv pentru care a şi fost aleasă varianta concesiunii, contractul avea şi unele probleme juridice. Din acest motiv, ministrul Justiţiei de la acea vreme, Cristian Diaconescu, a refuzat să dea avizul favorabil Hotărârii de Guvern pentru realizarea concesiunii. Apoi, după schimbarea puterii politice, contractul a fost anulat.

Ideea nu a fost însă abandonată, iar pe vremea ministeriatului lui Radu Berceanu (în al doilea mandat la Transporturi) a fost organizată o procedură completă de licitaţie, în urma căreia câştigătoare a ieşit, anul trecut, asocierea Vinci (Franţa) - Aktor (Grecia). Contractul semnat de autorităţile române cu acest consorţiu se ridica la 1,5 miliarde de euro (strict lucrările de construcţie), iar traseul fusese scurtat, de la Comarnic (în loc de Ploieşti) la Braşov
Cu doar trei zile înaintea împlinirii termenului după care ar fi fost obligaţi să plătească penalizări, francezii şi grecii au denunţat însă unilateral contractul.

Între timp, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) se apuca de un alt proiect care nu se afla pe Coridorul IV şi care ar fi putut foarte bine să fie construit în regim de concesiune, deoarece valorile de trafic o justifică. Este vorba de Autostrada Bucureşti - Ploieşti, la care procedurile de licitaţie au început în mandatul lui Gheorghe Dobre şi au fost finalizate în cel al lui Radu Berceanu, care a dat şi ordinul de începere a lucrărilor.

"Autostrada Bucureşti - Ploieşti, de fapt Bucureşti - Braşov, era de preferat să fi fost construită în regim de concesiune. S-ar fi putut face acest lucru în condiţiile creşterii economice din 2007-2008. În condiţiile actuale, nici să nu ne gândim în următorii cinci ani la alte proiecte decât cele situate pe Coridorul IV", a declarat Ionescu pentru Gândul.

În timp ce autorităţile propuneau tot felul de proiecte de autostrăzi prin diferite zone ale ţării, pentru anumite porţiuni din Coridorul IV nu s-au organizat nici măcar licitaţii, cum este cazul pentru Piteşti - Sibiu.

INFO PLUS

Alba-neagra pe calea ferată

Şi în domeniul feroviar au fost elaborate unele proiecte în dezacord cu cele convenite cu Comisia Europeană. Este cazul modernizării liniei de cale ferată Braşov-Simeria, parte a Coridorului IV, unde autorităţile române încercau să aplice un proiect care prevedea ca pe anumite porţiuni viteza maximă să fie de 120 km/oră, în loc de 160 km/oră. "Comisia Europeană nu a acceptat această soluţie şi ne-a cerut modificarea proiectului, astfel încât peste tot să se poată atinge 160 km/oră. Acest lucru presupune pe alocuri modificarea traseului şi construcţia de noi poduri şi tunele", a declarat pentru Gândul secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România, Ştefan Roşeanu. În aceeaşi situaţie se află şi tronsonul Predeal - Braşov.

http://www.gandul.info/news/cum-ne-am-a...436576?p=2€

Berceanu trăieşte cu speranţa ca anul viitor pe vremea asta să se circule de la Piteşti la Constanţa pe autostradă


Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, joi, la Arad, că speră ca la începutul sezonului estival din 2011 să se poată circula de la Piteşti la Constanţa pe autostradă, chiar dacă numai pe două benzi pe anumite tronsoane, potrivit Mediafax. Prezent la Arad pentru a vizita şantierul autostrăzii Arad-Timişoara, parte a coridorului IV paneuropean Nădlac-Constanţa, ministrul Berceanu a declarat că din mai 2011 s-ar putea circula pe autostradă între Piteşti şi Constanţa.

Berceanu a spus că pe tronsonul Cernavodă-Constanţa al autostrăzii se lucrează, iar termenul de finalizare a lucrărilor este sfârşitul anului 2011.
Ministrul a spus însă că pe acest tronson s-ar putea circula pe două benzi de mers mai devreme cu şase luni, de la începutul sezonului estival din 2011, pentru ca şoferii să poate ajunge mai uşor pe litoralul Mării Negre.

"De la anul pe vremea asta poate vom putea să dăm drumul la circulaţie, poate pe un singur fir (…) De la intrarea în Piteşti şi până la mare să se meargă pe autostradă chiar dacă într-o anumită porţiune de la Cernavodă până la Constanţa poate numai pe două benzi pe sens", a spus Berceanu.

În ceea ce priveşte întreaga autostradă Nădlac-Constanţa, Berceanu a spus că "ţinta generală" este ca în 2012 să existe şantiere pe toate tronsoanele.

"Ţinta generală este ca în 2012 tot ce înseamnă coridor IV, de la Nădlac la Constanţa, cu tot cu centura ocolitoare Constanţa, să fie anumite proţiuni gata, destul de multe, şi altele în lucru, nu în sensul că urmează să se mai facă nu ştiu ce demersuri, licitaţii sau contestaţii, ci să avem şantiere", a spus ministrul.

Dacă pentru majoritatea tronsoanelor există posibilităţi de finanţare, Berceanu a declarat că există probleme mari privind exproprierile pentru centura ocolitoare a Capitalei, parte din coridorul IV paneuropean.

"Centura ocolitoare a Bucureştiului nu putem să o abordăm decât atunci când vor fi bani de expropieri. Centura are 100 de kilometri, dacă luaţi un 45 de metri de expropriat, înseamnă vreo 4.500 de hectare în jurul Bucureştiului. Dacă punem şi 50 euro la metrul pătrat, ceea ce e un vis, tot sunt nişte sume extraordinar de mari. Până nu găsim o formulă mai bună, cum ar fi schimburi de terenuri, degeaba ne gândim la concesiune şi la împrumut şi la bani de la buget că nu avem unde să punem autostrada", a spus Radu Berceanu.

Ministrul a afirmat că se concentrează "ca arcul de nord al Bucureştiului, la patru benzi din actuala centură, să fie finalizat până la sfârşitul anului sau începutul anului viitor".

Potrivit lui Berceanu, cinci porţiuni din întreaga autostradă vor fi licitate în luna august, respectiv Nădlac - Arad (39 km), trei tronsoane între Orăştie şi Sibiu (82 de kilometri, circa 600 milioane de euro) şi tronsonul Timişoara - Lugoj (260 de milioane de euro).

"Sperăm să nu avem contestaţii şi în septembrie - octombrie să adjudecăm lucrările, iar la 1 martie 2011 să existe şantiere", a adăugat Berceanu.

Berceanu a spus că nu există o schemă de finanţare pentru trei tronsoane de autostradă între Lugoj şi Deva, dar că speră că sumele necesare pentru proiectele celorlalte tronsoane se vor dovedi mai mici la licitaţii, decât actualele estimări, şi din economii se vor putea aloca bani pentru aceste tronsoane.

"Dorinţa mea este ca în 2011, la anul, pe vremea asta, peste tot de la intrarea în ţară până la Sibiu să se lucreze, unii mai avansaţi, alţii mai la început", a spus Radu Berceanu.

http://www.gandul.info/news/berceanu-tr...da-6427975€

http://www.gandul.info/news/o-noua-minune-a-infrastructurii-in-romania-autostrada-intr-o-banda-saluta-din-mers-autostrada-suspendata-si-pe-cea-ingropata-6539054?p=2

suspendate, ingropate, pe o sg banda ... nu conteaza macar de s-ar face  

Introducerea rovinietei electronice ar putea fi amânată cu două luni, la 1 octombrie


Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) vrea să amâne cu două luni introducerea rovinietei electronice, la 1 octombrie, din cauza contestaţiilor la licitaţia de achiziţie a sistemului care au întârziat punerea în funcţiune a acestuia.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) anunţase iniţial introducerea rovinietei electronice la 1 august.

CNADNR a selectat, la sfârşitul lunii decembrie 2009, consorţiul Novensys Corporation/UTI Systems pentru a livra sistemul, valoarea contractului fiind de 35,96 milioane de lei, fără TVA.

Licitaţia a fost contestată, astfel că CNADNR a încheiat contractul cu asociaţia câştigătoare în iunie 2010.

"Având în vedere complexitatea sistemului care va trebui livrat de câştigătorul licitaţiei, acesta nu poate fi realizat într-un termen atât de scurt încât la data de 1 august 2010 să fie funcţional. În aceste condiţii, este necesară prorogarea termenului de achitare a tarifului de utilizare prin intermediul SIEGMCR şi, implicit, a celorlalte activităţi care derivă din utilizarea sistemului de la 1 august 2010 la 1 octombrie 2010, dată la care sistemul va fi funcţional", se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă, elaborat de MTI.

Odată cu implementarea sistemului electronic de emitere şi control al taxei de drum, trebuia să intre în vigoare şi rovinieta cu termen de valabilitate de 90 de zile, însă şi aceasta a fost amânată pentru 1 octombrie.

După introducerea rovinietei electronice, şoferii fără documentele care atestă plata acesteia să achite CNADNR despăgubiri în funcţie de tipul vehiculului, respectiv între 28 şi 1.210 euro, şi amenzi cuprinse între 250 şi 4.500 de lei.

Sumele provenite din despăgubiri vor fi venituri extra bugetare ale CNADNR şi vor reprezinta o sumă egală cu tariful pe un an, în funcţie de tipul vehiculului folosit fără a deţine rovinieta valabilă.

Odată cu aplicarea amenzii contravenţionale, şoferilor li se va reţine certificatul de înmatriculare a vehiculului până la prezentarea dovezii de achitare a rovinietei.

http://www.mediafax.ro/social/introduce...e-6541576/€

Chair vreau sa o vad si  pe asta . De la Pitesti la constanta pe autostrada ( cu mici excepti) da sa vedem deca e in stare sa indeplinesca ceea ce a zis. Si cred ca o sa se indeplinesca pt ca este an electoral.

Autostrada Transilvania, cea mai mare centură de ocolire a Clujului

Mâine începe asfaltarea ultimului tronson din austostrada Transilvania, cel dintre Turda şi Câmpia Turzii. Prima tonă de mixtură asfaltică va fi turnată pe doi kilometri din ultimii zece care vor mai fi construiţi anul acesta.
„Se lucrează intens pe tronsonul de 10,5 kilometri, dintre Turda şi Câmpia Turzii. Mâine turnăm şi asfalt, astfel că în septembrie tronsonul va fi dat în folosinţă”, a declarat Ion Pantelion, directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri.
.Informaţia potrivit căreia lucrările de asfaltare încep sătpămâna aceasta a fost confirmată şi de ofiţerul de presă al companiei americane Bechtel care construieşte Autostrada Transilvania. “Avem doi kilometri de drum de piatră spartă pregătiţi pentru turnarea covorului asfaltic”, a declarat Bogdan Sgârcitu.
El a precizat că în acest moment, la autostradă mai lucrează aproximativ 1300 de oameni, care 1200 sunt români. De data aceasta, noul tronson nu se va mai termina într-un sens giratoriu, aşa cum este, în acest moment, capătul de autostradă de lângă Turda. “La Luna va fi dat în folosinţă un nod rutier care va face legătura cu drumul european”, a mai precizat Bogdan Sgârcitu. Un astfel de nod rutier există şi la Gilău, la intrarea pe autostradă dinspre Cluj.
Centurile Clujului
Autostrada Transilvania, cu tot cu tronsonul care va fi dat în folosinţă în septembrie va funcţiona şi ca centură ocolitoare pentru municipiile Turda şi Câmpia Turzii. Şoferii se plâng că traversarea celor două oraşe durează şi până la o oră, în condiţii de trafic intens. „Va fi cea ma la îndemână centură ocolitoare pentru cei care sunt în tranzit”, confirmă şi Bogdan Sgârcitu.
Cât despre restul centrurilor de ocolire aflate în construcţie în judeţul Cluj, acestea se află în diferite stadii. Un tronson al centurii Vâlcele-Apahida va fi recepţionat în data de 1 august. „Tronsonul III, între Dezmir şi intersecţia cu DN 1 C s-a turnat, deja stratul de uzură, a fost făcut şi marcajul vertical, chiar se circulă pe el. Lucrarea va fi recepţionată în 1 august”, a declarat Ion Pantelimon, de la Direcţia Regională de Drumuri.
„Lucrările la tronsoanele I şi II au fost mult întârziate de vremea ploiasă, aşa că ne vom întinde cu ele până la sfârşitul lunii august”, a mai declarat Pantelimon. Centura ocolitoare sud-est, Vâlcele-Apahida va avea, în total, 23,7 kilometri şi îi va ajuta pe şoferi să evite dealul Feleacului. La această rută ocolitoare lucrează aproximativ 600 de muncitori, de la patru firme de contrucţii.
O altă centură ocolitoare este cea de la capătul bulevardului Muncii din Cluj. Şi aceasta este 80% gata şi va fi dată în folosinţă la începutul lunii septembrie, potrivit directorului Regionalei de Drumuri. În zona Ardealului, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri mai lucrează şi la reabilitarea altor drumuri, cum ar fi DN79, care leagă Aradul de Oradea, trecând prin Chişineu-Criş şi Salonta, şi DN 19 Oradea-Satu Mare.

Bianca Pădurean

Macar 10,5 km de autostrada sa avem si noi . Desi este extrem de putin . Poate la mai multi in 2011.€