L45 -hurile surprinse ieri intre Fieni si Moroieni
Halta Vlad Tepes
0034 cobora cu o naveta de pietre spre Fieni.




Pietrosita
033 urca spre Moroieni.




Fieni
099 astepta sa plece cu vagoanele catre cariera

Chiar daca reportajul a mai fost facut acum 2 ani , am zis sa postez si eu unul facut anul acesta, mai ales pentru ca am vazut ca pozele s-au sters.

    Povestea liniei CFF  incepe in anii 1940 .Linia are in total 14 km si traverseaza raul Ialomita de  5 ori.Initial ea era folosita ca o linie forestiera.De la Moroeni plecau trenuri, tractate de locomotive cu abur, incarcate cu busteni care mergeau la fabrica de cherestea din Fieni.Lemnul incepuse sa fie exploatat in cantitati uriase asa ca ulterior s-a renuntat la transportarea lui  pe calea ferata ingusta  datorita construirii unui depozit de lemn in Pietrosita .Din amonte erau incarcati bustenii pe raul Ialomita si transportati pina in Pietrosita ,de unde erau incarcati in vagoanele CFR-ului si transportati pe calea ferata

In prezent
Linia de CFF merge aproape paralel cu cea de cale normala pe distanta Fieni- Pietrosita.De la Pietrosita linia de CFF mai merge cativa Km pina la cariera din Moroeni de unde e adusa piatra ,calcarul, din munti.




 Astazi linia ferata ce ducea la acel depozit a fost demontata si cu greu poti sa iti dai seama ca in acea zona candva se facea manevra cu vagoanele CFR ului.

Din gara linia CFR ului se continua pe linga un castel de apa, trecea pe sub un pod si ajungea la depozitul construit.Linia CfFR  ului se observa ca merge sub pod si de acolo  a fost scoasa














In zona betonului turnat erau liniile CFR ului , si rampa de incarcat bustenii




 Cum industria a cunoscut o inflorire, fabrica de cherestea din Fieni a fost demolata la fel si vechea gara din Fieni(demolata in 1970) iar fabrica de ciment din Fieni s-a extins. Istoria Fabricii de ciment a inceput la inceputul aniilor 1900 mai exact in 1914.De atuncea si pina in prezent ea s-a extins de 3 ori .Vizavi a aparut o intreprindere care colecteaza resturile produse prin arderea cimentului.Cei de la fabrica de ciment au vazut beneficiul transportului pe cale ferata a materiei prime( cu camioanele era foarte greu datorita terenului muntos si albiei raului Ialomita si cantitatea transportata era limitata.Se dorea un transport eficient si mai putin costisitor.Astfel ei au preluat mocanita care functioneaza aproape non-stop mai putin duminica.Garnitura are 11 vagoane iar un vagon are cam 30 de tone incarcat.Se circula si noaptea iar personalul de locomotiva face serviciu 12 cu 24 de ore.


O parte din Fabrica de ciment Fieni in 1978.  Sursa Foto http://www.comunismulinromania.ro





Am stabilit sa fac o deplasare sa revad mocanita , nu mai fusesem din 2010 acolo.Cu aceasta ocazie am aflat ca nu circula duminica , asa ca a trebuit sa revin peste o saptamana.
In gara la iesirea spre Moroeni am  constatat ca a existat si o placa rotativa, azi acoperita cu vegetatie, nu numai o coloana hidraulica





Am stat  cam o jumatate de ora si numai ce vad ca venea mocanita .Mecanicii sunt foarte amabili si saluta orice turist care le face fotografii.












Mocanita traverseaza drumul si merge apoi prin spatele caselor oamenilor

In directia Fieni














                                    PARTEA  1

Cum trenuletu a plecat ,noi am pornit pe linie spre  cariera din Moroeni .
Primul pod peste raul Ialomita







Linia continua prin tufisuri si prin spatele curtilor




Un podet






Ne-am intalnit si cu cativa oameni care isi scosesera animalele la pascut pe terasamentul caii ferate.Vegetatia a crescut asa mult incat s-au format adevarate tunele verzi .








Ajungem la un punct de oprire cu un macaz manual.Acolo dam de un acar foarte de treaba care ne saluta si ne spune cat de apreciata este mocanita de turisti .Ne lasa sa pozam tot ce vrem.







Un semnal dezafectat si un fost canton.









Aici asteptam sa vina 2 trenulete.Acaru ne-a spus ca trenurile se intersecteaza de 2 ori pe traseu , odata aici in Pietrosita si odata in  Vlad Tepes.

Apare si trenuletu dinspre Fieni




Cum trenuletul este o atractie si este folosit atit de localnici cat si de turisti am profitat si noi de ocazie si ne-am urcat
De atita entuziasm am uitat ca mai venea o garnitura de sus.Am apucat sa ii pozez doar spatele.

Plecam spre Moroieni.Peisajele sunt superbe iar vizibilitatea din micuta locomotiva este foarte buna.





Plecam






Peisajele sunt mirifice. Nu stiam la ce sa ma uit.La peisaje , la tren, la locomotiva,sau la frumoasele si ineditele case de vacanta construite .























Garnitura noastra ce mergea la incarcat.In unele locuri trenul trece la milimetru pe linga casele oamenilor.










Ajungem si la cariera , eu eram tare entuziasmata ca merg cu asa o locomotiva(L45H urile fiind printre preferatele mele).

Pentru ca ne-am luat de vorba cu cei de la intrare , paznici , mecanici nu am mai ajuns sa pozam in interior .
Asa ca am sa postez cateva poze din anul 2010











Aici am avut timp sa studiez si traversele si boghiu vagoanelor.Boghiu este un diamond.













Am plecat spre Fieni,garnitura noastra e plina cu pietre










                                     Partea a-2-a

Echipa de pe L 45H era formata dintr-un mecanic si un ajutor.Cat ne-am plimbat cu ei ne-au povestit despre mocanita, despre turistii ce vin dn toate colturile lumii confirmandu-ne ce ne spusese si acaru.Am aflat ca anul trecut special pentru niste turisti din Belgia directorii fabricii de ciment au pus la dispozitia turistilor un vagon de calatori.De altfel se pare ca si conducerea cunoaste ce valoare are mocanita si ce turism s-ar putea face in zona.Tot mecanicii ne-au spus stiu de existenta multor fotografii pe diverse forumuri.
Cea mai mare problema o constituie animalele nesupravegheate si au fost deseori accidente cu animale .Spre surprinderea mea ne-au spus ca au probleme si cu ursii care coboara noaptea pe la cariera(in zona e o pastravarie), si intr-o noapte o locomotiva a lovit un urs si a deraiat de primul boghiu :notlistening: .

Nici nu stiu cum a trecut timpul ca ne-am trezit la loc de unde ne luase trenuletu.Am profitat ca stam la cruce sa asteptam un alt tren ce urca , si am coborat sa fac cateva poze











Apare si trenul pe care il asteptam

















Dupa ce trece trenul noi ne continuam drumul.Trecem peste Ialomita cea involburata dupa atita ploaie si ne apropiem de gara CFR ului










Niste cai foarte incapatanati pe care era sa ii lovim.





Trecem pe sub podul auto.In stinga se vede  sfirsitul liniei CFR ului





Traversam soseaua si o luam prin spatele garii Pietrosita
















Din cand in cand se zarea calea ferata normala.Pacat nu am prins si un tren pe ea.





















Ce ne-a mirat foarte tare si ne-a amuzat faptul ca terenul dintre calea ferata ingusta si cea normala era ingradit.Nu conta ca era abrupt sau avea si un parau.De altfel cam tot terenul din zona e vandut sau concesionat.

Trecem si pe primul pod de cale ingusta paralel cu cel de cale normala.








Din cand in cand mai trageam cu ochiul la garnitura noastra















                                                             Partea a-3-a

Ne apropiem de Vlad Tepes unde facem cruce cu un tren ce vine dinspre Fieni.

















Aici mai exista si o a 3-a linie ,acuma acoperita cu vegetatie.Pe ea stationa un vagon  incarcat cu piatra despre care crezusem ca a deraiat.Cei din locomotiva m-au lamurit ca acel vagon este al muncitoriilor ce lucreaza la intretinerea liniei .








Si aici am profitat ca am oprit si m-am dat jos sa fac poze la tren.





Apare in viteza trenul ce urca dinspre Fieni .Ne depaseste fara oprire.




Plecam si noi imediat




Trecem peste prima sosea dotata cu bariera.









Mai e putin si ajungem in Fieni












Intram in Fieni.In fata se poate vedea fabrica de ciment.







                                        Partea a-4-a

ngem si in Fieni. Locomotiva trenuletului nostru se desprinde de tren si face manevre.





Stand de vorba cu personalul de pe locomotiva am aflat  ca la Fieni exista un depou si o remiza pentru locomotive.In total sunt 9 locomotive, 9 au mai ramas deoarece restul au fost casate.In prezent doar 4 functioneaza , restu 5 sunt donatoare de piese.
 Din pacate locomotiva lor rosie era inchisa in hale.Cum era singura vroiam sa o vad si eu, dar nu s-a putut.
Mergand pe pasarela am observat in curte alte 4 locomotive , si un vagon pe care il mai vazusem si in pozele altor colegi pasionati.









Am dat un zoom si am aflat si seria celorlalte 2
043 si 078.








Locomotiva din spatele vagonului cred ca era 055 ea fiind singura pe care nu o vazusem la drum anul acesta.
 Cele 4 locomotive functionale erau 033. 034,038 si ,099





Eram tare curioasa sa vad privelistea de pe pasarela.Fabrica de ciment e asa mare ca te simti pe linga ea ca un purice.Lde ul albastru care isi facea veacul linga fabrica , era si acum.




 
In incinta fabricii de ciment mi-a atras atentia un LDH 70 si anume 082.M-am bucurat ca i-am putut vedea seria .Nici nu stiam de el pentru ca nu il vazusem niciodata la manevra.Am inteles ca, consuma mult si de aceea nu prea era folosit





Vedere spre Bucuresti.De la atita ploaie a crescut o iarba , mai mai ziceai ca e un covor




Vedere spre Pietrosita




In gara un tren era stationat.Urma sa plece peste cateva ore la Bucuresti



 

                             Partea a -5-a

Cum era o caldura linga fabrica am zis sa dau o fuga pina la  capatului trenului sa ii pozez locomotiva.Da u 003 de la Unifer  era de dimineata acolo si nu dadea semne ca urma sa plece.Probabil astepta si restul de vagoane ce erau umplute cu zgura.

       



Cum caldura si oboseala si-au facut simtita prezenta , am facut ultima cursa Fieni-Pietrosita cu automotorul.Tocmai in timp pentru a mai face cateva poze mocanitei










O doamna mi-a stricat cadrul de final.Cred ca se speriase de acei caini.Pe fundal era sageata care ne ducea la Bucuresti.









Cateva poze  de acum 2 ani













Pe drum la intoarcere ne-am intalnit cu prietenii nostri pe care i-am facut cat ne-am plimbat cu mocanita.Asa ca lor le dedic reportajul.







   Cat despre viteza.Trenuletele circula cu maxim 20 km/h.Pe unele poduri si podete sau zone se circula si cu 5 km.
Se respecta si la ei in mare ce se gaseste la CFR si anume, foaie de parcurs.Se trec orele cand trenul ajunge la destinatie sau la cruce cu alt tren.locomotivele sunt dotate cu GPS u si sunt atent moitorizate.Da stiu suna ciudat .Personalul este format tot de CENAFER

Sper ca v-a placut reportajul.
                         
 
                                         SFARSIT

Frumos reportaj!  

Minunat!

Eram indragostit de trenuletele astea acum 30 ani, cand faceam "autostopul" cu ele de la Pietrosita, pe cand balauream prin Pestera Ratei, de la Moroieni in sus, pe Valea Ialomitei...