Astazi au lansat licitatia ”Reabilitarea liniei de cale ferată Roman - Iaşi – Frontieră” – Studiu de Fezabilitate
Valoare estimata:19.411.623 RON
Termen de depunere oferte:10.09.2019
Durata contract:23 de luni

Tot azi au lansat si "Reabilitarea liniei de cale ferata Focsani - Roman" - Studiu de Fezabilitate
Valoare estimata:20.382.204 RON
Termen de depunere oferte:04.09.2019
Durata:23 de luni

In cazul ambelor licitatii, obiectivul estereconstructia pentru 160 km/h la calatori si 120 km/h la marfa.

"Errare humanum est, sed perseverare diabolicum!"

Sursa: Seneca


(Daca este cazul, puteti muta postarea la M500 / M600...)

Pe coridoarele de 200 pot intra doar marfare usoare, deci ca sa faci un coridor de 200 trebuie sa ai la el ruta alternativa electrificata pentru marfarele grele, deci nu prea vad o ruta in toata tara pretabila la transofrmat in coridor de 200.

CFR va moderniza toate intersecțiile de cale ferată cu drumuri naționale. Costul lucrărilor

Click pe imagine pentru video:





Toate intersecțiile de cale ferată cu drumurile naționale vor fi modernizate în următorii doi ani.

Autoritățile promit lucrări de 35 de milioane de lei pentru că aceste zone de traversare a căilor ferate să fie bine semnalizate și iluminate, în acelaşi fel la nivel național. Din păcate, în ultimii șapte ani, din cauza proastei semnalizări s-au produs peste 200 de accidente, soldate cu victime.

În anumite intersecţii de cale ferată cu un drum naţional ar trebui să apară stâlpi de iluminat cu încărcare solară, bariere, separatoare de sens şi covoare rutiere antiderapante. Totul, pentru a preveni accidentele. Bilanţul din ultimii 7 ani este tragic: în astfel de locuri au fost peste 200 de accidente cu 400 de răniţi şi 28 de morţi.

Toate cele 246 de puncte vor fi modernizate în doi ani, potrivit unei hotărî adoptate recent de guvern.

Alin Şerbănescu, CNAIR: Am decis să uniformizăm semnalizarea la nivelul tuturor trecerilor cu calea ferată la drumurile naţionale. Când un om observă o anumită configuraţie se aşteaptă că acolo să urmeze o cale ferată.

Până atunci, şoferii se confruntă zilnic cu situaţii periculoase la trecerile cu calea ferată.

Tânăr: Multe dintre ele nici nu sunt semnalizate sau nu sunt sigur că merg chestiile alea, sunt nişte beculeţe de-abia se văd şi stau foarte atent să mă uit şi când trec dau foarte tare să trec.

Sute de victime şi-au pierdut viaţa lovite de tren.

Multe dintre tragediile produse în intersecţiile de cale ferată cu drumurile puteau fi evitate dacă autorităţile şi-ar fi dat interesul, spun reprezentanţii Asociaţiei ″Construim România″⁣. Aceştia atrag atenţia că o parte din reţeaua de cale ferată nu mai este întreţinută în niciun fel de CFR, iar în multe locuri indicatoarele sunt acoperite de vegetaţie.

Paul Dorneanu, Asociaţia Construim România: Compania naţională ar trebui să demareze programe pentru realizarea de pasaje rutiere. Să facă un audit şi să se remedieze problemă pentru că sunt multe căi ferate abandonate.

Lucrările de modernizare la trecerile cu calea ferată vor costa 35 de milioane de lei - bani europeni şi de la guvern.

COMUNICAT DE PRESĂ
CFR SA a lansat l[/i][/b]icitaţiile pentru studiile de fezabilitate necesare modernizării liniei CF Ploiești Triaj - Focșani - Roman - Iași - Frontieră
Bucureşti, 1 august 2019
 
Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA a lansat licitaţiile pentru realizarea studiilor de fezabilitate necesare modernizării liniei de cale ferată Ploiești Triaj - Focșani - Roman - Iași - Frontieră (406 km), pentru viteza maximă de circulație a trenurilor de călători cu 160 km/h și viteza maximă proiectată de circulație cu 200 km/h, conform parametrilor tehnici prevăzuţi de standardele şi cadrul legislativ şi de reglementare naţional şi european.
 
Procedurile de licitație pentru realizarea studiilor de fezabilitate este organizată pe 3 tronsoane:
 
►Ploiești Triaj - Focșani (143 km)
Valoare estimată: 19.827.586,35 RON (fără TVA)
Durata contractului: 23 luni
Finanțare: programe din Fonduri de Coeziune (FC)
 
►Focșani - Roman (147 km)
Valoare estimată: 20.382.204,15 RON (fără TVA)
Durata contractului: 23 luni
Finanțare: programe din Fonduri de Coeziune (FC)
 
►Roman - Iaşi - Frontieră (116 km)
Valoare estimată: 19.411.623 RON (fără TVA)
Durata contractului: 23 luni
Finanțare: programe din Fonduri de Coeziune (FC)
 
Studiile de fezabilitate, în valoare totală estimată de 59,6 milioane RON, vor respecta actele normative şi reglementările specifice infrastructurii feroviare, construcții, aplicabile, în vigoare, în vederea prezentării unui proiect ˮmaturˮ, care să corespundă celei mai eficiente soluții din punct de vedere tehnico - economic, pentru care să se aprobe asigurarea sursei de finanțare pentru implementarea obiectivului de investiție, cu respectarea conformității standardelor impuse pentru Coridoarele Europene și Coridoarele TEN-T și asigurarea specificațiilor tehnice de interoperabilitate pe teritoriul României, inclusiv pentru modernizarea staţiilor de cale ferată.

Menționăm faptul că linia de cale ferată Ploiești Triaj - Focșani - Roman - Iași - Frontieră (406 km), situată pe ruta Coridorului IX de transport, este o linie importantă a rețelei de cale ferată din România, deoarece preia traficul internațional european de pe cele 2 coridoare centrale aflate pe teritoriul țării noastre și asigură legătura Coridorului Rhin - Dunăre (fostul Coridor IV) cu țările din Sud - Estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia) și țările din Nord - Estul Europei (Republica Moldova, Ucraina, Rusia).
[/quote:1fdibaz5]
http://www.cfr.ro/index.php/comunicate-de-presa/comunicate-de-presa-2019/4880-1-august-2019-cfr-sa-a-lansat-licitatiile-pentru-studiile-de-fezabilitate-necesare-modernizarii-liniei-cf-ploiesti-triaj-focsani-roman-iasi-frontiera

Nu stiu daca nu ar trebui un topic separat...

Au fost pregătiți indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea căii ferate Caransebeș - Arad:

Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor a pregătit indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea căii ferate Caransebeș-Arad. Valoarea totală a investiției pentru acest sector din Ramura Sudică a Coridorului IV paneuropean va fi de 1,8 miliarde de euro și lucrările ar trebui să fie gata în trei ani de zile.

Pe site-ul Ministerului Transporturilor a fost pus în dezbatere publică proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii „Modernizarea liniei feroviare Caransebeș – Timişoara – Aradˮ, lucrare de utilitate publică de interes național. Lucrările se vor desfășura pe teritoriul județelor Caraș-Severin, Timiș și Arad, după cum se precizează în proiectul de act normativ.

1,8 miliarde de euro pentru modernizarea căii ferate Caransebeș-Arad
Valoarea totală a investiţiei (inclusiv TVA) se ridică la 8.782.157.000 de lei, echivalentul a aproximativ 1,8 miliarde de euro. Preţurile au fost calculate pe baza cursului valutar valabil la data de 1 octombrie 2019, de 4,7511 lei pentru un euro. Din această sumă totală, lucrările de construcţii-montaj vor costa 6.745.313.000 lei, adică aproape 1,4 miliarde de euro.

Durata de execuţie a investiţiei a fost stabilită la 36 de luni (trei ani de zile), însă experiențele anterioare au demonstrat că termenele inițiale nu pot fi respectate, în mare măsură din cauza numeroaselor contestații la licitații, dar și ca urmare a problemelor suplimentare ivite pe parcurs. Rămâne de văzut dacă măcar de această dată românii vor avea parte de o surpriză plăcută.

În ceea ce privește eşalonarea investiţiei, ea este relativ uniformă pe durata celor trei ani, fiind prevăzută cheltuirea a aproximativ 2,9 miliarde de lei în fiecare an.

Modernizarea căii ferate Caransebeș-Arad va fi făcută cu bani europeni
Proiectul de modernizare a tronsonului feroviar Caransebeș – Timișoara – Arad își propune să  perfecționeze calitatea serviciilor feroviare, prin dublarea liniei de cale ferată pe întreaga lungime, exceptând distanţa dintre Aradu Nou şi Arad, zonă unde se realizează o variantă nouă de traseu, și anume linia dublă 218A. În urma finalizării proiectului, viteza de circulaţie va crește la 160 km/oră pentru trenurile de călători și la 120 km/oră pentru garniturile de marfă. Lungimea traseului care face obiectul proiectului este de 162 km.

Finanțarea obiectivului de investiții se va realiza din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor, și din veniturile proprii ale Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, precum și din alte surse legal constituite. Proiectantul este societatea Consis Proiect SRL, al cărei pachet majoritar de acțiuni a fost preluat în 2007 de compania spaniolă de consultanță în domeniul ingineriei și arhitecturii Prointec.

Contractul ar putea fi semnat anul viitor
Contractul pentru începerea lucrărilor ar putea fi semnat anul viitor, după cum declara pe 11 august 2020 ministrul Transporturilor, Lucian Bode. El a făcut la vremea respectivă unele precizări legate de Ramura Sudică a Coridorului IV paneuropean.

”Tot un proiect matur e Coridorul Sudic, de la Calafat, Craiova, Drobeta Turnu Severin, Caransebeș, Timișoara, Arad. Din acest tronson, pentru cele două sectoare, dintre Arad și Timișoara, respectiv Timișoara-Caransebeș, sunt studiile de fezabilitate într-un stadiu avansat și noi putem să semnăm contractele de execuție anul viitor și până în 2026 să finalizăm realizarea acestor obiective”, spunea ministrul Transporturilor.

În prezent, cel mai rapid tren, InterRegio 72 operat de CFR Călători, străbate cei 155 km dintre Caransebeș și Arad (pe actualul traseu al căii ferate) în două ore și 28 de minute.

A fost semnat contractul cu Baicons Impex pentru un studiu de fezabilitate privind un racord din M300, ce va deservi Aeroportul Brașov-Ghimbav:

CFR a acordat contractul de realizare a SF cale ferată magistrala 300 – Aeroport Brașov – Ghimbav firmei Baicons.

Contractul are o valoare de 1,2 milioane lei. Firma câștigătoare va realiza:
• Studiul de Fezabilitate final pentru ˮRealizare conexiune feroviară cu Aeroportul Internațional Brașov Ghimbavˮ,
• Studiul de traseu pentru legătura la magistrala 300 în zona Bod-Feldioara pentru sporirea accesibilității și pentru realizarea unei legături directe cu Terminalul intermodal Feldioara, întocmit similar unui studiu de prefezabilitate
• Studiu privind electrificarea traseului Brașov – Bartolomeu (– Ghimbav) – stație Terminal AIBG – legătura cu magistrala 300, întocmit similar unui studiu de prefezabilitate

La licitație a mai participat și compania Consis deținută de spaniolii de la Prointec. Durata contractului este de 12 luni.

Sursa: Club Feroviar

Comisia Europeană trimite în România un grup de experți pentru a ajuta la dezvoltarea infrastructurii

Comisia Europeană va ajuta România să-și dezvolte infrastructura! Comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a anunțat joi seară la Digi24 că un grup de experți va fi trimis la București pentru a ajuta Guvernul cu privire la realizarea proiectelor de transporturi cu finanțare europeană, în special cele feroviare.

„Prim-ministrul a acceptat propunerea noastră de a pune la dispoziția României un grup de experți ai Comisiei Europene care să ne ajute ca proiectele de infrastructură - de la faza de idee, design, până la darea în folosință - să fie sprijinită de experți, astfel încât să putem împreună să sporim capacitatea administrativă a României. E o veche problemă, istorică, pentru că România a avut acces la multe fonduri europene, dar n-am reușit din varii motive să atragem aceste fonduri sau dacă le-am atras să la utilizăm”, a declarat Adina Vălean, la Jurnalul de seară.

Ea a menționat că nu este prima oară când acest lucru se întâmplă, precedentul fiind în Polonia, în urmă cu opt ani, când grupul de experți a ajutat Varșovia să-și extindă infrastructura feroviară până la 1.600 de kilometri de cale ferată.

„A fost din primul moment absolut încântat de propunere”, a spus comisarul european cu privire la reacția premierului Florin Cîțu, aflat în prima vizită externă a mandatului său, la Bruxelles.

„Avem grupul de lucru gata pregătit. Săptămâna viitoare, dacă dorește, dacă avem partea română angajată, putem începe deja”, a menționat Adina Vălean, precizând că Executivul român întocmește planul: „E absolut gratuit. (...) Noi vrem doar să intervenim pentru a sprijini ca să capete forma potrivită, iar în derulare să sprijinim capacitatea administrativă a lor”.

Ea a precizat că este vizată infrastructura feroviară, dar și că autostrăzile sunt „sustenabile, dar că trebuie văzut în contextul unui sistem de transporturi”: „Vor fi în special proiecte de cale ferată și căi navigabile și vrem ca acest task force să continue să acorde această asistență și pentru celelalte proiecte de infrastructură care au altă sursă de finanțare decât plan de redresare și reziliență”.

Adina Vălean a mai spus că îl va invita pe Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor, să trimită echipa de experți români care să lucreze împreună cu cei ai Comisiei în grupul de lucru.

„În aceste proiecte vor exista indicatori intermediari și, în măsură ce România îi autodefinește în proiect sunt bifați, se pot vira fonduri. Nu mai terminăm proiectul și luăm banii la sfârșit, ei vin în funcție de cum sunt îndepliniți acești indicatori”, a explicat comisarul european.

Cinci proiecte de cale ferată incluse în PNRR. Două vor ajunge la aeroporturi
Dar să vedem concret ce investiții feroviare sunt incluse în PNRR. În document se menționează ”Optimizarea managementului traficului feroviar pe rețeaua națională și investiții aferente lucrărilor de modernizare a sectoarelor selectate din rețeaua TEN-T, cum ar fi:
– Arad – Timișoara – Caransebeș;
– Cluj – Episcopia Bihor;
– Brașov – Aeroport Brașov;
– Timișoara – Aeroport Timișoara;
– Trenul metropolitan Cluj Napoca.

Reînnoirea căii ferate și achiziția de material rulant, incluse în PNRR
În afară de proiectele noi de infrastructură și de modernizare la standarde europene, în PNRR sunt incluse și lucrări de reparații la infrastructura existentă.

Reînnoirea și electrificarea căii ferate prin măsuri de reformă (o nouă abordare strategică care include mecanisme de prioritizare a intervențiilor) și investiții (șine, traverse, macazuri, înlocuirea stratului de piatră), în special pentru tronsoanele selectate, se menționează în proiect.

Sursa: Club Feroviar

Pe PNRR au intrat la modernizare, electrificare și dotare cu ERTMS 2 tronsoane:
- Caransebeș - Arad
- Cluj-Napoca - Episcopia Bihor


Pe partea de reînnoire (renewal) în vederea dotării cu trenuri pe hidrogen se înscriu 2 transoane:
- București - Pitești
- Voiteni - Reșița


Nu în ultimul rând, 11 tronsoane sunt vizate pentru operațiuni tip quick-wins, de ridicare a restricțiilor de viteză:

Notă: la justificare quick-wins lipsește Mărășești - Iași.

Calendarul operațiunilor:

CFR Infrastructură a primit două oferte la licitația de circa 417 milioane de lei pentru traverse din beton și o ofertă la licitația pentru aparate de cale montate pe traverse de beton, estimată la aproape 209 milioane de lei, conform datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

La licitația pentru traversele din beton au depus oferte Travertec și asocierea Metabet CF SA – Prebet Aiud, iar la licitația pentru aparate de cale s-a înscris Voestalpine Railway Systems Romania.


Cele trei oferte ar urma să fie evaluate până pe 6 octombrie, conform datelor actuale din SEAP.

Aparatele de cale sunt instalaţii fixe de cale care servesc la trecerea materialului rulant de pe o linie pe alta în condiţii de siguranţă. În cadrul activitatii de întreţinere şi reparaţie a liniilor ferate de pe reţeaua CFR una din lucrările importante programate, cu implicare directă în siguranţa circulaţiei trenurilor, este înlocuirea aparatelor de cale uzate cu altele noi.

Acordul cadru pentru aparate de cale prevede o cantitate minimă de 64 bucăți și o cantitatea maximă de 640 bucăți aparate de cale montate pe traverse de beton.


Valoarea estimată (lei fără TVA) a acordului cadru: între 20,63 milioane de lei şi 208,91 milioane de lei.

Traversele din beton se utilizează la calea ferată pentru realizarea suprastructurii, respectiv montarea şinelor pe traverse prin intermediul prinderilor. Pentru asigurarea desfășurării activitatii de întreținere a infrastructurii feroviare prin înlocuirea traverselor necorespunzătoare din lemn situate cu precădere pe zona curbelor și a lucrărilor de întreținere cu înlocuirea la rând a elementelor suprastructurii căii pe o lungime de circa 200 km de linie anual, CNCF CFR SA își propune încheierea unui acord cadru de furnizare „Traverse din beton” pe o perioadă de patru ani.

Cantitatea minimă/ acord cadru: 40.000 bucăți; Cantitatea maximă/acord cadru: 1,48 milioane de bucăți. Valoarea estimată (lei, fără TVA) a acordului cadru este cuprinsă între 11,28 milioane de lei si 417,42 milioane de lei. Licitația pentru traverse din beton este inițiată sub incidența unei clauze suspensive, în sensul că încheierea primului contract subsecvent este condiționată de finalizarea contractului subsecvent existent pentru furnizarea de produse identice, aferent unui alt acord cadru.

Sursa: Economica

Peste o treime dintre trenurile private de marfă au întârzieri. Transportul feroviar de marfă, în special de cereale, este afectat de restricţiile pe care le impune CFR Infrastructură – Scrisoare deschisă adresată Ministrului Transporturilor

Aproximativ 30-40% din trenurile private de marfă înregistrează întârzieri inclusiv din cauza lucrărilor şi a restricţiilor pe care le introduce CFR Infrastructură, unele fără informarea şi consultarea transportatorilor feroviari, arată Organizaţia Patronală a Societăţilor Feroviare Private din România ( OPSFPR).
Într-o Scrisoare Deschisă adresată Ministerului Transporturilor, organizaţia care reuneşte 14 societăţi cu o cotă de piaţă de 70% arată starea precară a infrastructurii feroviare şi problemele care apar pe tronsoanele care intră în programele de reabilitare sau reînnoire.
În afară de cele arătate, considerăm că problemele și închiderile grave, în această perioadă de vârf de trafic, afectează transportul feroviar de marfă, pentru toate mărfurile, mai ales pentru cereale. Majoritatea stațiilor au doar 1 linie abătută în care să poată fi oprite trenurile de marfă, pe secția saturată Brașov – Sighișoara – Deva – Glogovat se circulă pe un singur fir, care, și acesta este afectat de închideri totale, în general de 3 ori/săptămână, între 6 și 10 ore. În lunile iunie, august, octombrie, au fost, sau se prevăd, închideri totale de 7-8 zile, care vor paraliza complet traficul din Zona de Vest a României și la frontiere. Devierea traficului se face pe o linie simplă – Arad-Timișoara – Caransebeș – Drobeta Turnu Severin – Filiași, obligând la tonaj redus, cu restricții și închideri, și care este și supraaglomerată. Magistrala 900 este grevată de închideri pe fire de circulație”, susţin transportatorii feroviari privaţi.
Închiderea permanentă a liniilor în zona Buzăului afectează tot traficul la/de la Port Constanta către toată zona Moldovei (blochează transportul de produse petroliere, cereale, containere, precum și traficul internațional), mai arată OPSFPR.
De asemenea, CFR Infrastructură nu ar informa conform legii cu privire la noile restricţii: „De cele mai multe ori, CNCF CFR SA nu publică restricțiile temporare de capacitate și rezultatele preliminare ale unei consultări cu solicitanții în termenele prevazute la pct.8 din Anexa nr.VII – Calendarul procesului de alocare (prevazut la art. 43) din Legea nr.202/2016, completată și modificată prin OUG nr.52/25.06.2019 și nu crează un mecanism prin care să discute această limitare de capacitate, înaintea schimbării Mersului de tren și nu informează operatorii de transport feroviar”
Scrisoarea deschisă vine şi în contextul discuţiilor de la sfârşitul lunii iulie atunci când Ministerul Transporturilor a propus mai multe măsuri pentru îmbunătăţirea siguranţei feroviare după valul de deraieri la trenurile de marfă. Atunci, ministrul transporturilor, Cătălin Drulă le-a transmis operatorilor privaţi că „rupe pisica în două” cu referire la normele de siguranţă feroviară.
Prin PNRR, Ministerul Transporturilor a propus un program amplu de intervenții de tip reînnoiri, „quick-wins”, centralizări și electrificări de aproximativ 1 miliard de euro, care va îmbunătăți viteza și calitatea infrastructurii pe circa 2.500 de km de cale ferată, într-un timp mai scurt decât cel alocat modernizărilor (care vor continua în paralel pentru 315 km de cale ferată), preciza ministrul Drulă.

CFR Infrastructură a reparat anul acesta 100 de kilometri de linie şi anunţă pentru 2022 aproximativ 200 de kilometri / Pentru ca trenurile să ajungă la viteza de dinainte de Revoluţie mai avem nevoie de 10 ani

Compania CFR Infrastructură a reparat anul acesta 100 de kilometri de linie de tren, în creştere faţă de cei 38 de kilometri din 2020 şi estimează pentru 2022 dublarea numărului de kilometri reparaţi/reînnoiţi, a anunţat directorul general CFR Infrastructură, Ioan Pintea.

Pentru a ajunge la starea infrastructurii feroviare de dinainte de Revoluţie, atunci când, în medie, se reparau peste 600 de kilometri pe an, cu alocările actuale de la buget România mai are nevoie de încă 10 ani, a explicat Pintea la o conferinţă DCNews.

„Ştim foarte bine că în ultimii 30 de ani, calea ferată din România a avut o subfinanţare cronică care, desigur, că acum se şi vede. Să vă dau un singur indicator. Înainte de Revoluţie se făceau reparaţii capitale pentru 600- 800 de kilometri pe an, din nefericire, după Revoluţie, aceste valori au scăzut, ba chiar au fost doi ani, 2008 şi 2009 când nu s-a reparat niciun kilometru şi atunci am instituit restricţii de viteză. Anul acesta am făcut reparaţii capitale pe 100 de kilometri iar la anul ne propunem să face, 200 de kilometri. Poate că în 4 ani să ajungem la o medie de reînnoire de 500, 600 poate chiar 700 de kilometri. Pentru lucrările de reînnoire, adică lucrările care se fac pentru a reveni la viteza de proiectare de dinainte de Revoluţie, treptat, dacă am primi un miliard sau două miliarde de lei pe an, atunci, într-un termen rezonabil de 10 ani, atunci am ajunge la starea dinainte de anii 90”, a explicat Pintea.

În ceea ce priveşte lucrările de modernizare, Pintea a spus că în ultimii 20 de ani România a investit doar 5 miliarde de euro, sumă pe care statele din Occident o alocă anual pentru lucrări feroviare. Singurele două proiecte majore în execuţie care se desfăşoară cu fonduri europene sunt reabilitatea culoarului IV Braşov-Simeria şi redeschiderea liniei Bucureşti-Giurgiu.

Guvernul mai bifează un jalon din PNRR și adoptă strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025

Guvernul are pe ordinea de zi a ședinței de joi un proiect de hotărâre pentruaAdoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și aplicarea planului de acțiune, prin care mai bifează astfel un nou jalon din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Se aprobă Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă. Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare și transferul modal către calea ferată al fluxurilor de transport de călători și marfă pune în aplicare jalonul numărul 69 din Componenta 4: Transport Sustenabil, din cadrul Programul Național de Redresare și Reziliență al României”, arată Executivul.

Recent, Guvernul a făcut pași pentru a bifa alte două jaloane, ambele din zona pensiilor. Mai precis, potrivit unui memorandum aprobat marţi de Guvern, Ministerul Muncii va contracta de la Banca Mondială servicii de asistenţă tehnică pentru a implementa reforma sistemului public de pensii aşa cum este prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Totodată, Ministerul Muncii a decis să înființeze un comitet care va monitoriza reforma sistemului public de pensii.

Cu aceste obiective atinse, România se ridică la un total de șase jaloane îndeplinite, din totalul de 21 care trebuiau atinse până la finalul anului.

O analiză recentă a G4Media arăta stadiul acestor jaloane aici.

Compania Națională de Căi Ferate "CFR" S.A. a deschis ofertele în cadrul licitației pentru șină de cale ferată, cu o valoare estimată de până la 1,14 miliarde de lei.

Până la termenul limită din 29 decembrie 2021 au depus oferte:
1. JSW Steel Italy Piombino S.P.A, lotul 2,
2. Voestalpine Rail Technology GmbH, loturile 1 și 2

CFR S.A. a lansat pe 20 noiembrie 2021 licitația pentru șină de cale ferată tip 49E1 și 60E1.

Aceasta este împărțită în două loturi:
- Lot 1 – șină CF tratată termic tip 49E1 și 60E1, cu o valoare estimată de până la 504,43 de milioane de lei.
- Lot 2 – șină CF netratată termic tip 60E1, cu o valoare estimată de până la 636,88 de milioane de lei.

Ofertele primite urmează să fie evaluate până pe 22 martie 2022, conform calendarului afișat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP).

Șina reprezintă cea mai importantă componentă a suprastructurii căii ferate având un rol deosebit în circulația vehiculelor feroviare în condiții de siguranță prin asigurarea ghidării materialului rulant. În timpul exploatării, fiind în contact direct cu materialul rulant, șina CF este supusă în mod constant eforturilor transmise de acesta fiind provocate defecte atât în interiorul cât și la suprafața șinei.

Șina CF este confecționată din oțeluri speciale cu caracteristici fizico-mecanice care să permită preluarea și transmiterea în siguranță a sarcinilor date de materialul rulant în circulație. În funcție de solicitările la care vor fi supuse în exploatare șinele sunt de diferite tipuri.

Din punct de vedere al secțiunii transversale și din punct de vedere al durității, în C.N.C.F. ”C.F.R” S.A. s-a luat decizia de a uniformiza tipurile de șină cu care se echipează rețeaua de cale ferată acestea fiind tip 60E1 și 49E1 utilizate atât în aliniament cât și în curbe cu raze mai mici de 500 metri unde se vor introduce în cale șine cu duritate sporită prin tratament termic, se explică în anunțul de licitație.

Sursa: Club Feroviar