Multumesc, Andrei!...

Si ca veni vorba...
Macaralele care lucreaza arata starea de bine a unei natiuni.
Macaralele intepenite/parasite arata fix partea opusa.. Anii 90 si anii 2009-2011 sunt dovada...

Deci... Sa rada in soare macarale argintii!...

Poluati topicul...

Astazi, cel putin DOUA prelate din acestea cu PORTANTA mare si foarte grele au fost luate de vijelie. Una dintre ele, pe Stirbei Voda, a tras dupa ea schelele. Sper sa nu fie raniti. https://www.digi24.ro/stiri/actualitate ... ii-1149831

De asemenea, si pe cladirea de pe coltul Academiei cu Elisabeta prelata a fost suflata peste iluminatul public, troleibuzele fiind oprite.

Este incredibil. Cum sa folosiesti asemenea material (musamaua asta este foarte grea si deloc potrivita pentru asta, normal ar trebui utilizat sacul).

Primăria Municipiului București (PMB) continuă lucrările de consolidare ale imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic, lucrări pe care intenționează să le finalizeze până la sfârșitul anului 2020. În total, Primăria Municipiului București are de consolidat 349 de clădiri din clasa 1 de risc seismic, iar 430 de clădiri au nevoie de reparații la fațadă.

18 iul, 2019 | ECONOMICA.net

Primaria Capitalei are pe listă 200 de imobile, aflate în proces de consolidare, punere în siguranță, revizuire a proiectelor tehnice, reproiectare, realizarea expertizelor tehnice sau ale DALI.

„Programul de reducere a riscului seismic în Capitală este un succes. Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic și Compania Municipălă Consolidări București au reușit să consolideze în ultimii doi ani mai multe clădiri decât toate administrațiile din ultimii 30 de ani. În luna iunie, a fost finalizată în timp record clădirea din strada Blănari nr. 10, în doar nouă luni. În ceea ce privește blocul de locuințe din strada Biserica Enei nr. 14, consolidarea structurii de rezistență este avansată, stadiul fiind de peste 55%. Asigur toate cele 28 de familii că se vor întoarce în casele lor în scurt timp”, spune Primarul General, Gabriela Firea.

Blocul cu cinci etaje din strada Biserica Enei nr. 14 se află printre primele imobile incluse în programul de reducere a riscului seismic din Capitală, iar imobilul a fost construit în anul 1936 și are subsol, parter și cinci etaje. În total, sunt peste 2.800 de metri pătrați.

Încă din anul 1993, blocul a fost inclus pe lista celor pericol public, fiind încadrat în urma expertizei tehnice în clasa I de risc seismic. La sfârșitul anului 2018, toate cele 28 de familii care locuiau în acest bloc au acceptat lucrările de consolidare. Pe toată durata șantierului, proprietarii vor locui în apartamentele de necesitate pe care Primăria Capitalei le pune la dispoziția bucureștenilor care intră în programul de consolidări.

Pentru această clădire, Primăria Capitalei, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, a alocat aproape 7 milioane de lei.

Au început reparațiile și la celebrul bloc Rosenthal
Blocul Rosenthal a fost construit în anul 1938, după planurile lui Radu Dudescu, la acea vreme arhitectul șef al Băncii Naționale a României. Construcția a costat circa 35 de milioane de lei și timp de treizeci de ani a găzduit “Casa de Pensiuni, Împrumuturi și Ajutoare” a angajaților BNR. Din anul 1968, a fost sediul Băncii Române de Comerț Exterior. După 1999, imobilul a rămas în paragină.

Clădirea - monument istoric – are un subsol pe două niveluri, cinci etaje de birouri, o sală de conferințe, la etajul șapte se află o sală de sport și un bufet la etajul opt. La parter au fost spații comerciale.

În anul 2006, doar o parte din imobilul de aproape opt mii de metri pătrați a fost transferată prin Hotărâre de Guvern din administrarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat, în proprietatea publică a Municipiului București. Abia în anul 2017, Primăria Municipiului a obținut dreptul de administrare asupra întregii clădiri încadrată în clasa II de risc seismic.

Fondurile pentru lucrările necesare în cazul a alte zece imobile au fost deja aprobate în Consiliul General al Municipiului București. (Calea Victoriei nr. 136-138, Bd. Lascăr Catargiu nr. 11A, Bd. Lascăr Catargiu nr. 16, Bd. G-ral Gheorghe Magheru nr. 7, Bd. G-ral Gheorghe Magheru nr. 32-36, Bd. Regina Elisabeta nr. 36, Calea Victoriei nr. 12A, Calea Victoriei nr. 25, Calea Victoriei nr. 103-105 și Calea Victoriei nr. 214)

Din iulie 2017 și până în primăvară au fost întreprinse acțiuni în ceea ce privește peste jumătate dintre imobilele aflate în acest moment pe lista clădirilor cu risc seismic, la categoria 1 risc seismic.

• În 100 de imobile - au fost executate lucrările de punere în siguranță, iar o parte dintre imobile au intrat deja în procesul de consolidare și restaurare (10 clădiri + alte 4 urmează să intre în lucru). Toate sunt în zone protejate, iar majoritatea sunt monumente istorice.

• 46 de imobile (100.000 de metri pătrați) – sunt în acest moment în stadiul de revizuire a proiectelor tehnice, reproiectare, realizarea expertizelor tehnice sau ale DALI. (Contractele au fost atribuite către Compania Municipală Dezvoltare Durabilă București și Trustul de Clădiri Metropolitane București).

• Alte 11 imobile – au trecut de la Direcția Generala de Investiții la Administratia Cladirilor cu Risc Seismic. (Contractele au fost obținute de societăți private, însă lucrările au fost blocate ani la rând de revendicări financiare și de amânări. În acest moment contractele au fost reziliate, iar lucrările vor fi predate către Compania Municipală Consolidări București).

• 38 de imobile – proprietarii persoane fizice au fost autorizați de către PMB pentru a realiza lucrările de consolidare cu forțe proprii

În total, 195 de clădiri încadrate în categoria RS I sunt în proces de consolidare. Peste jumătate dintre cele 349 de clădiri încadrate la risc seismic 1

*Sursa: https://www.economica.net/pmb-vrea-sa-c ... 71529.html

--------------

Primăria Capitalei a finalizat lucrările de consolidare la imobilul de pe strada Blănari 10, din centrul Istoric al Bucureștiului. Acesta este primul imobil finalizat în cadrul programului de consolidări început în urmă cu doi ani de municipalitate. Lucrările au durat 9 luni și au costat circa 2,4 milioane lei. Primarul Gabriela Firea anunță că în lucru sunt în acest moment 200 de imobile cu risc seismic.

"Compania Municipală Consolidări SA a demonstrat că, dacă te implici așa cum trebuie, reușești cu brio! Ne aflăm în prima clădire consolidată complet în cadrul programului derulat de Primăria Capitalei, un succes dacă avem în vedere că termenul de finalizare prevăzut în contract era de 36 de luni, iar Compania a terminat în doar 9 luni! În cel mai scurt timp, proprietarii se vor putea întoarce acasă, într-o locuința sigură, consolidată și reabilitată, iar acest caz nu va rămâne unul singular. În curând, locatarii se vor putea mută în alte patru clădiri, la care Compania a terminat lucrările de consolidare și se lucrează la finisaje. Dacă în ultimii 30 de ani în București au fost consolidate doar 20 de clădiri, în ultimii 2 ani Primăria Capitalei lucrează în 200 de imobile aflate în prima clasa de risc seismic ", a declarat Gabriela Firea.

Pe durata executării lucrărilor, toate persoanele care locuiau la aceste adrese au fost relocate în cele două blocuri de necesitate situate în Piața Națiunilor Unite. În ceea ce privește costurile pentru consolidarea imobilului, acestea au fost asigurate de la bugetul local, încadrându-se în programul de finanțare implementat de Primăria Capitalei pentru a veni în sprijinul celor care nu au resursele financiare necesare pentru a-și consolida locuințele. Astfel, familiile în care venitul net pe membru de familie este mai mic decât 3.000 lei - salariul mediu net pe economie – nu plătesc nimic pentru consolidarea locuinței. Suma este suportată în totalitate de la bugetul local, iar familiile în care venitul net total este mai mic decât de 3 ori salariul mediu net pe economie plătesc doar 50% din valoarea lucrărilor de consolidare, timp de 25 de ani, în rate egale, fără dobândă.

În continuare, Primăria Capitalei, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Lucrărilor cu Risc Seismic (AMRCCRS) și Compania Municipală Consolidări SA lucrează la consolidarea și reabilitarea imobilelor alăturate, respectiv Blănari nr.2 (subsol+parter+3 etaje, 1.200 mp), Blănari nr. 6 - nr. 8 (subsol, parter și 3 etaje). Aceste clădiri, cuprinse în lista imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic - pericol public, au fost construite în anul 1870, fiind printre cele mai vechi imobile cuprinse în programul de consolidare al Municipalității.

*Sursa: https://www.hotnews.ro/stiri-administra ... ari-10.htm





















Dupa cum spunea cineva pe un alt forum: una este consolidarea, alta este renovarea integrala a interiorului pe banii primariei. Sa tot ai cladiri de genul pe care sa ti le construiasca PMB de la zero. Nu stiu ce sa zic. Macar nu s-au dus banii pe concerte.

Gresie din Dedeman in clădire istorică... Mie unul materialele mi se par de o calitate îndoielnică, adică ce s-a găsit mai ieftin. Chiuveta si masca aia sunt sub orice critica pentru o clădire istorică. Nu stiu nici eu ce sa zic, parca aveam alte așteptări. Nu mai zic de încălzirea pe baza de centrala termică in centrul Bucureștiului (făcută si pe tubulatură din PVC care se stie ca nu tine mai mult de 10-15 ani). Mai bine o racordau la rețeaua RADET. Nici cu tâmplăria PVC nu sunt de acord, sau cu bucățică aia de scara de la intrare placată cu gresie de interior. Nu vreau sa îmi imaginez cum îți rupi capul iarna pe acolo... Si sa nu încep sa ma leg si de parchetul laminat... Adică ca sa o dam pe fata, finisajele nu sunt in concordanța cu vârsta clădirii...

Mda, nu-s restaurari... ci renovari... Tot mai bine decat sa pice. Eu unul, sincer, nu vad rostul pentru care aceasta cladire a fost pastrata at all, nu pare a fi vreo minune a arhitecturii, dar mfine.

Încep lucrările la 17 imobile cuprinse în noul program de refacere a faţadelor

Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a anunţat, miercuri, că încep lucrările la 17 imobile cuprinse în noul program de refacere a faţadelor pe care l-a lansat în acest an.

Primăria Capitalei a început în această săptămână lucrările de refacere a faţadelor pentru o serie de imobile din zona centrală a Bucureştiului. Este vorba despre clădiri unde PMB are în proprietate sau în administrare o cotă parte din imobil şi care prezentau degradări accentuate ale faţadelor, potrivit unui comunicat al municipalităţii.

"Am parcurs, în ultimul an, o serie de etape prevăzute de legea care reglementează refacerea faţadelor, sute de proprietari au fost notificaţi, iar acum avem o primă listă de 17 imobile incluse în planul de lucru al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Pentru două dintre acestea, lucrările au fost demarate în această săptămână, urmând ca, în celelalte cazuri, să înceapă pe măsură ce se obţin avizele şi acordurile necesare şi să le finalizăm până la sfârşitul acestui an. Este un alt program de amploare pe care Primăria Capitalei l-a lansat în acest an în domeniul fondului construit al Capitalei şi care completează deja cunoscutul program de consolidare", a spus primarul general Gabriela Firea.

Ea a menţionat că finanţarea este asigurată de la bugetul local, însă nu intră pe această listă imobilele încadrate în clasa I de risc seismic sau prevăzute pentru reabilitare termică, acestea fiind excluse de legislaţia în vigoare, întrucât necesită alt tip de intervenţii.

Etapele premergătoare parcurse sunt cele prevăzute de legislaţia aplicabilă în domeniu - respectiv Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor - cu modificările şi completările ulterioare, precizează PMB.

Primăria Capitalei are, conform acestui act normativ, o serie de responsabilităţi în domeniu, care în prezent sunt realizate: elaborarea şi aprobarea "Regulamentului de intervenţie cu privire la reabilitarea faţadelor pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor în Municipiul Bucureşti", stabilirea zonele prioritare de intervenţie, inventarierea clădirilor care necesită astfel de intervenţii şi a deţinătorilor acestora. Potrivit comunicatului, municipalitatea a stabilit legătura cu deţinătorii clădirilor şi i-a notificat cu privire la obligaţiile legale ce le revin - de a lua măsuri pentru refacerea faţadelor, în cazul în care starea acestora pot pune în pericol viaţa, sănătatea, integritatea fizică sau siguranţa populaţiei.

Deţinătorii clădirilor au avut la dispoziţie un termen de 60 de zile pentru a lua măsurile ce le revin, unele fiind iniţiate deja pe cont propriu. O parte au optat să intre în programul municipal de refacere a faţadelor şi au apelat la AMCCRS, care a întocmit documentaţiile aferente şi care va realiza lucrările de execuţie, explică PMB.

Potrivit PMB, primele 17 clădiri incluse în program sunt situate pe Strada Şelari nr. 13, Strada Covaci nr. 10, Strada Covaci nr. 14, Strada Gabroveni nr. 6-8, Strada Băcani nr. 4, Strada Franceză nr. 16, Piaţa Gării Filaret nr. 2, Bd. Regina Elisabeta nr. 16, Calea Victoriei nr. 103-105, Calea Victoriei nr. 54, Bd. Regina Elisabeta nr. 30, Bd. Carol I nr. 70, Bd. Mihail Kogălniceanu nr. 21, Splaiul Independenţei nr. 56, Splaiul Independenţei nr. 58A, Calea Victoriei nr. 134, Calea Moşilor nr. 27.

http://www.b365.ro/incep-lucrarile-la-1 ... 420.html#n

Planul Primăriei pentru monumentele istorice în paragină. În ce se vor transforma

Click pe imagine pentru video:





Primăria Capitalei vrea să intre în afaceri hoteliere. Expropriază clădiri istorice, lăsate în paragină de deţinători, le va consolida, şi le va introduce în circuit.

Pe listă se află hotelul Dunărea, din zona Gării de Nord, acum o ruină, şi hotelul Bristol din piaţa Universităţii, transformat în bloc de birouri pentru funcţionari. Lucrările au început la una dintre clădiri.

O clădire de 6 etaje, aflată într-un stadiu avansat de distrugere, a intrat într-un proiect de consolidare şi reconstrucţie. Deocamdată pe hârtie. Pentru că oamenii străzii să nu mai caute adăpost în ea, a fost sigilată.

Hotelul Dunărea se află în faţa Gării de Nord şi nu este folosit de mai bine de 20 de ani. Clădirea are aproape 2700 de metri pătraţi şi ar putea deveni o bijuterie arhitecturală. Din păcate este într-o stare jalnică.

Blocul, construit în 1938, a fost avariat la cutremurul din 1977. Deocamdată nu se ştie devizul de cheltuieli pentru reabilitare. Lucrările vor dura 2 ani din momentul începerii. Primăria a plătit pentru expropriere aproape 1,6 milioane euro.

Marius Coaja, consilier primărie: “Sumele pentru exproprieri sunt calculate de o firmă de avocatură, de anevar, pe o grilă notarială. Primăria capitalei nu poate impune nicio sumă minimă, nicio sumă maximă.”

Şi o clădire veche, monument istoric, proprietatea primăriei, ar putea avea o soartă mai bună. Muncitorii au intrat deja în clădire.

Pe vremuri, clădirea era hotel. Celebrul Hotel Bristol, construit în 1894. În ultimii ani aici au avut birouri funcţionarii primăriei capitalei. După ce clădirea va fi consolidată, ea va redeveni hotel. Practic, va fi primul hotel din proprietatea primăriei Bucureşti.

Teoretic, peste 2 ani, primăria va putea închiria camere angajaţilor, delegaţiilor străine, dar şi turiştilor.

Hotelul Bristol, cu o suprafaţă de 1000 de metri pătraţi, este o construcţie a architectului Xenopol. Refacerea lui ar putea costa mai bine de 4.5 milioane de euro.

Încă o clădire monument istoric, victimă a nepăsării autorităţilor şi proprietarilor, este casa Pompiliu Eliade care a fost construită în 1907 după desenele lui Bogdan Petriceicu Haşdeu.

Pentru a nu fi distrusă complet, a fost înconjurată de un gard. Primăria susţine că pentru expropriere a plătit proprietarilor care au lăsat-o în paragină despăgubiri de aproape 1 milion de euro.

Abia după ce va fi reabilitată va putea intra în circuitul turistic al Bucureştiului, ca spaţiu pentru expoziţii şi evenimente culturale.

Hotelul Dunărea se află în faţa Gării de Nord şi nu este folosit de mai bine de 20 de ani. Clădirea are aproape 2700 de metri pătraţi şi ar putea deveni o bijuterie arhitecturală
Dacă și Exhotelul Dunărea este o bijuterie arhitecturală sigur nu  mai avem bunul simț al folosirii unor cuvinte ! Nu mă refer la starea actuală a clădirii ci la aspectul ei după consolidare / renovare.

CMCB a finalizat lucrările la fațada imobilului din Calea Victoriei nr. 134. Am inteles ca pot interveni pentru consolidări doar la imobilele aflate in clasa I de risc seismic. Dacă sunt in clasele II, III sau Urgentă I, II, III pot interveni doar la fațade. Pozele sunt de pe pagina de Facebook “Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic”. In perioada următoare o sa înceapă  lucrările la mai multe fațade. Totusi, a se observa in poza 2 cum imobilul are tâmplărie de termopan alb in partea dreapta (tâmplăria de termopan nu prea se pretează pentru clădirile istorice), iar in partea stânga avem tâmplărie de lemn maro. Arată ca nuca in perete...

De foarte mult timp sunt și termopane maro. Sau mă rog, care imită lemnul.

În sfârșit se ocupă serios de aceste clădiri vechi. Unele dintre ele pot fi numite chiar bijuterii, chiar dacă stilul lor arhitectonic nu place la toată lumea.  

Mie ceea ce s-a facut - cel putin din imaginile de mai sus - nu mi se pare decit o cirpeala pe ici pe colo (uitati-va doar la cum e montat jgheabul), citeva retusuri (balconul din stinga a fost aliniat la forma celorlalte), o "corectie estetica" dind jos unitatile de aer conditionat (care, n-am nici o indoiala, vor reaparea cel tirziu la primavara) si o spoiala.

Acoperis de tabla ordinara la o bijuterie arhitectonica ?!?

Evacuarile centralelor de apartament scoase frontal pe fatada ?!?? (De-abia astept sa vad la primavara urmele de condens amestecat cu praf scurse pe alba-ca-zapada - ca d-aia era in oferta la Dedeman si da o nota aparte in comparatie cu vecinii   )

Ferestre termopan ordinare (si alea, desperecheate...) ?!?

Cred ca ne-am pierdut si ultimele farime de simt estetic daca ne entuziasmam in fata unei astfel de fusareli.

Ah, si o ultima intrebare: la balcoane ramin balustradele alea de brad in forma naturala, batute - delicat - in cuie ?

Aici a murit tot aparent ...