http://www.cfr.ro/index.php/comunicate-de-presa/comunicate-de-presa-2017/3832-22-septemebrie-2017-cfr-sa-a-semnat-contractul-pentru-elaborarea-studiul-de-fezabilitate-pe-tronsonul-bucuresti-nord-jilava-giurgiu-nord-frontiera-inclusiv-podul-gradistea

CFR SA a semnat contractul pentru elaborarea studiul de fezabilitate pe tronsonul Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră, inclusiv Podul Grădiștea

Bucureşti, 22 septembrie 2017

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA și Asocierea BAICONS IMPEX S.R.L.- ACCIONA INGENIERIA S.A.au semnat contractul de elaborare a studiului de fezabilitate pentru modernizarea liniei Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră, inclusiv Podul de la Grădiștea.

Studiul de fezabilitate va prezenta varianta optimă de traseu şi planificarea activităților proiectului tehnic printr-o soluție de execuție a lucrărilor pe 2 loturi:
- lucrări la podul peste râul Argeș, între stațiile Vidra și Grădiștea (lot I);
- lucrări la infrastructura de cale ferată între stațiile CF București Nord şi Giurgiu Nord, până la Frontieră (lot II).

În prima etapă se va realiza documentația tehnico-economică (termen 9 luni) pentru lansarea procedurii de proiectare și execuție a lucrărilor în vederea redeschiderii circulației pe Podul Grădiștea, iar în etapa a doua vor fi stabilite soluțiile pentru întregul proiect de modernizare a liniei București Nord - Giurgiu Nord - Fontieră.

Sursa de finanţare pentru realizarea studiului de fezabilitate este asigurată din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare. Valoarea totală a contractului este de 7.950.000 RON (fără TVA) și are o durată de implementare de 18 luni.

Obiectivul general al proiectului este modernizarea liniei CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord - Frontieră la standarde europene, îmbunătăţirea confortului și a siguranţei feroviare, reducerea timpului de călătorie prin creşterea vitezei de circulaţie pe întregul tronson, creşterea traficului de marfă de tranzit, precum și prin asigurarea legăturilor/conexiunilor feroviare aferente segmentelor Jilava - Bucureşti Progresu și Giurgiu Nord - Giurgiu Oraş.

https://www.agerpres.ro/politica/2017/0...e-13-33-32

Liderul PSD Liviu Dragnea a declarat vineri, la Sucevița, că România pierde sute de milioane de euro prin companii de stat obligate să plătească unor firme private lucrări neexecutate și a acuzat procurorii de neimplicare în investigarea acestor cazuri.


El a spus că CFR SA trebuie să plătească 142 de milioane de euro ''ca și pretenții'' unor companii private, oferind presei copiile unor documente care vin în sprijinul afirmațiilor sale.

Potrivit unuia dintre documentele puse la dispoziție de Dragnea, compania italiană ASTALDI SPA somează CFR SA să plătească suma de 71,5 milioane de euro.

''Eu cred, părerea mea, că procurorii, printre două-trei hotărâri de guvern pe care le investighează, care sunt și legale, poate ar trebui să investigheze și de ce statul român, prin diverse companii de stat, trebuie să plătească unor firme private, în general străine, sute de milioane de euro. Și în baza unor hotărâri judecătorești să vadă cum reușim noi în România și pe autostrăzi și pe căi ferate să nu facem lucrări, dar noi să plătim. Și asta nu e o situație de astăzi, ci s-a strâns în ani. O să aveți toate aceste informații doar pentru CFR SA'', a spus Dragnea.

În opinia sa, Guvernul ar trebui să sesizeze procurorii competenți.

''Teoretic, Guvernul ar trebui să trimită asta la procurori pentru că nu e în regulă. Nu îmi permit să spun cum au judecat instanțele când au decis așa ceva, dar poate ar trebui o analiză mult mai serioasă, pentru că statul român pierde sute de milioane de euro", a mai spus Liviu Dragnea.

El a afirmat că acești bani se dau ''pentru tot felul de pretenții, nu e o situație unitară''.

''După părerea mea, ascultând mai mulți colegi, este cu complicitatea unora din companiile respective. Claim-uri. Este o specializare pe claim-uri în România de ani de zile. Nu facem lucrări, dar în schimb găsim o virgulă în contract, pusă poate de comun acord cu cei care au făcut contractul sau caietul de sarcini și cerem bani, dar nu facem lucrări. Este vorba despre lucrări la infrastructură'', a precizat Dragnea.

AGERPRES / (A — autor: Silvia Marcu, editor: Irina Poenaru, editor online: Anda Badea)

_____________________________
Ar fi de râs, dacă nu ar fi realitate! Ceaușescu resuscitat?

ARF publica licitatia pentru analiza eficientizarii a 113 linii din reteaua feroviara

http://clubferoviar.ro/arf-publica-lici ... feroviara/

Contractul va fi finantat prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 (POIM) si are o valoare estimata la 4,4 milioane lei (950 mii euro).

Autoritatea pentru Reforma Feroviara (ARF) a publicat, la 10 noiembrie, in sistemul eletronic de achizitii publice, licitatia pentru alegerea consultantului care va realiza ”Studiul de sustenabilitate si eficientizare a retelei teroviare din Romania”.

Criteriile de atribuire a contractului vor lua in calcul cel mai bun raport calitate-pret in ceea ce priveste pretul ofertei depuse (70%) precum si experienta expertilor (30%) ce vor analiza starea celor 113 linii neinteroperabile, parte a studiului lansat de catre Autoritatea de Reforma Feroviara.

Termenul limita pentru depunerea cererilor de documente sau pentru acces la documente este 7 decembrie 2017.

Termenul limita pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 14 decembrie 2017.

ARF estimeaza ca data demararii acestui proiect va fi luna iunie 2018.

Realizarea acestui studiu, de eficientizare a retelei feroviare, reprezinta unul dintre obiectivele Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020.

Guvernul Romaniei a aprobat prin HG nr. 666/2016 Master Planul General de Transport (MPGT) introducand o viziune multianuala privind intretinerea si dezvoltarea durabila a retelei de transport din Romania. In ceea ce priveste reteaua feroviara, MPGT are ca obiectiv principal modernizarea coridoarelor si liniilor principale TEN-T, reducand in acelasi timp reteaua administrata de stat la o dimensiune sustenabila din punct de vedere economic si social.

„ARF trebuie sa identifice solutii pentru asigurarea sustenabilitatii financiare a retelei feroviare in ansamblu, cat si a fiecarei linii in parte. Lista liniilor de cale ferata care fac obiectul prezentului studiu se regaseste in Anexa Caietului de Sarcini, unde sunt enumerate un numar de 113 linii CF din care:

– 97 linii CF se regasesc  in componenta sectiilor de circulatie neinteroperabile evidentiate pentru aprobarea conditiilor de închiriere de catre CFR SA a unor parti ale infrastructurii feroviare neinteroperabile precum si gestionarea acestora;

– 6 linii CF fac parte din sectiile de circulatie interoperabile precizate pentru aprobarea conditiilor de închiriere de catre CFR SA a unor parti ale infrastructurii feroviare neinteroperabile precum si gestionarea acestora, totodata fiind si în studiul care a stat la baza aprobarii Master Planului General de Transport;

Rezultatul final al achizitiei serviciului documentatiei intocmite de prestator va oferi o analiza complexa a retelei, inclusiv analize cost-beneficiu a retelei feroviare din Romania, si va propune solutii care sa fie puse în aplicare de catre ARF si CFR SA precum si de catre administratiile centrale si locale, în vederea crearii unei retele feroviare sustenabile din punct de vedere socio-economic si financiar” se arata in documentatia de licitatie.

De asemenea, strategia de eficientizare a retelei feroviare va contribui la o mai buna canalizare a fondurilor de intretinere si de investitii, sustine Autoritatea de Reforma Feroviara

Studiul asta are legatuta cu intentia declarata in master plan de a reduce cu 40%  reteaua feroviara? Interesant ca licitatia pt trenuri noi nu sunt in stare sa o faca, dar cand e vorba sa distruga ceva se misca foarte repede

Să nu uităm cine e președinte la ARF :

https://youtu.be/x-wdn-77hY8

Am venit de curand acasa dupa ce am avut o delegatie la Essen. In aceeasi zi am facut in jur de 900 km cu trenul, dupa ce am rezolvat in cateva ore ceva in orasul din regiunea Ruhr. Seara ne-am intors pe Valea Rinului cu un "tren accelerat"(IC) care mergea si cu 200kmh, de la Mannheim am luat din nou ICE care in mai putin de 30 min a ajuns in Stuttgart(aproape 109km de Stuttgart)
Stuttgart- Essen am circulat doar cu ICE, in aprox 3 ore am ajuns la destinatie(442km, patru opriri) Este incredibil cum se circula cu aceste trenuri, practic nu se simte sina...
Parerea mea este ca trenul are un mare viitor, ca distantele dintre orasele Romaniei pot fi facute mai simplu (decat cu avionul)si la fel de rapid(daca luam centrele oraselor respective) cu trenul(si la fel de comod!) Va dati seama ce enormitate, ce catastrofa de proiect se prefigureaza in Bucuresti, sa se mute Gara de Nord cu cativa km spre Ploiesti??? Oameni buni, asta ar fi cea mai mare crima impotriva CFR de la venirea comunistilor la putere(1947)(in Germnaia, toate garile principale sunt exact in centrul oraselor!)

"Aia" incearca sa duca caie ferate principale in mijlocul orasului, chit ca sapa tuneruri de 3-4 ori mai scumpe decat cele de metrou...
(Este adevarat, "aia" au "bani adevarati", nu saracirea accelearata in care ne arunca actuala putere, desi inca nu se simte...
Revenind la mutarea GdN... la Otopeni !  
Nu stiu daca este de ras sau de plans....)

Noi nu, noi "batman"...  
Hai sa mutam GdN la Otopeni !
(Pe PUM este foarte la moda propunere asta... )

Abia astept (sincer, il voi aplauda) pe cel care va zice: "OK, mutam GdN la Otopeni... Hai sa mutam pista 09R in locul GdN!"....

Stați cuminți la locurile voastre, nu se mută nicio Gară de Nord niciunde, acolo va rămâne pentru ( foarte ) mult timp.  

Bolile copilariei, in ce oras au vazut ei gara scoasa la aeroport?

Gările ”fantomă” din România. Autoritățile au cheltuit pentru ele 350 de milioane de lei

VIDEO: https://vid2.stirileprotv.ro/2017/12/19/61929438-2.mp4

Ţara noastră are gări noi şi moderne acolo unde oamenii nu au nevoie de ele. Oficialii au tocat peste 350 de milioane de lei pentru staţii de cale ferată care nu au călători şi nici direcţii de mers.

Acuzaţiile vin din partea sindicatelor feroviare, care susţin că aceste investiţii au fost făcute fără cap. Directorul CFR Infrastructură admite că s-au făcut greşeli şi promite că vor fi reparate în 2018. Dar nu este clar cine va răspunde pentru banii aruncaţi.

80 de milioane de euro înghiţiţi de 15 gări în ultimii 5 ani. Acesta este preţul plătit de statul român, pentru modernizarea unor staţii de cale ferată. Banii - proveniţi în proporţie covârşitoare din fonduri europene - s-au dus prea uşor pe lucrări de proastă calitate.

Acuzaţiile aparţin sindicatelor din CFR, care susţin că mai toate proiectele au fost nerespectate şi că lucrările au fost umflate.

Una dintre cele mai vechi gări din România, Gara Giurgiu Oraş, care a reuşit să supravieţuiască bombardamentelor din cele două războaie mondiale este învăluită astăzi în beznă şi nepăsare. Doar câţiva oameni folosesc pe zi această rută, vitregită şi de prăbuşirea podului de la Grădiştea.

Goală este gara, gol este şi peronul. Un panou scorojit, cu însemnele guvernului, atrage atenţia asupra faptului că aici s-au făcut mari investiţii. Milioanele de euro, care nu se văd, au venit în proporţie de 85% din Fondul European de Dezvoltare Regională şi 15 % din bugetul de stat.

Inginerul Mihai Olteanu povesteşte, cu mult curaj, despre investiţiile prost făcute la Giurgiu. Coordonate chiar de către şefii săi, din Compania CFR Infrastructură. ”La prima vedere se vede aşa o îmbunătăţire, dar nu cred că sunt banii ăştia investiţi aici. Adică dacă fac o eurogară nu fac de azi pe mâine, o fac pentu cel puţin 100 de ani, asta-i părerea mea ca inginer”, a explicat acesta.

Paradoxal, la Giurgiu, singură casa de bilete pe care am găsit-o deschisă era cea pentru persoanele cu dizabilităţi. Iar spaţiile comerciale, gândite să aducă bani din închirieri, erau goale. Adevărate depozite pentru scaune rupte şi gunoaie.

Altfel, nu trebuie să fii mare specialist în construcţii ca să-ţi dai seama că nimic nu e făcut cu cap în eurogara de la Giurgiu. Pus în faţa faptului împlinit, Victor Alexandru, director la investiţii în CFR infrastructură vine cu scuze, nu şi cu soluţii. ”Nu se poate asigura o pază acolo unde s-au făcut totuși investiţii de milioane de euro? Se poate asigura paza, numai că la traficul pe care îl avem acolo nu s-a justificat aceasta pază”, transmite acesta.

Staţia de cale ferată Giurgiu Oraş alături de celelalte Reşiţa Sud, Slatina, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Sf. Gheorghe, Târgu Mureş, Vaslui, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa Nord, Zalău Nord, Brăila, Călăraşi Sud şi Slobozia Veche - sunt cele 15 eurogari intrate în programul operaţional sectorial de transport. Modernizările au înghiţit aproape 359 de milioane de lei în perioada 2013 - 2017.

Maxim Rodrigo, liderul celui mai mare sindicat feroviar, susţine că mai toţi aceşti bani au fost cheltuiţi fără cap.

”Unde sunt gări europene au o grămadă de probleme şi nu sunt acolo unde sunt mai multe direcţii de mers. Îmi spuneţi că nu au ales bine locul unde au investit banii europeni? Da! Și acolo unde i-au investit, de exemplu la Târgu Mureş, au casierii care nu sunt la nivelul călătorilor. Cei care vin să cumpere bilet trebuie să stea în genunchi să se vadă cu casiera sau trebuie să bage capul în ghişeu să se vadă cu casieră”, a transmis Rodrigo.

Cazul de la Piteşti este şi el edificator. 14 milioane de euro au fost băgaţi într-o clădire imensă care nu are călători. Imobilul e mult prea mare pentru cât trafic are gara, recunoaşte şi Bogdan Crap, şeful de staţie.

Banii au fost daţi pentru două săli de aşteptare, din care călători sunt doar într-una. Pentru 3 case de bilete, un sistem modern pentru depozitarea bagajelor, învelit încă în folia în care a venit, şi un sistem electronic de informare. Plus 5 lifturi, 6 scări rulante şi 7 încăperi destinate serviciilor comerciale, din care numai una e folosită.

Şi în timp ce România rămâne mult în urma ţărilor cu un grad înalt de automatizare şi tehnologizare în domeniul feroviar, ministerul transporturilor se face că n-are ochi şi urechi pentru acuzaţiile sindicatelor.

Şi nu putem să ignorăm faptul că, în ultimii 5 ani, la ministerul Transporturilor s-au perindat 10 miniştri : Relu Fenechiu, Victor Ponta, Ramona Mănescu, Dan Sova, Ioan Rus, Iulian Matache, Dan Marian Costescu, Petru Sorin Buse, Alexandru Răzvan Cuc şi actualul ministru Felix Stroe.

CFR Infrastructura a postat pe pagina de Facebook planul de actiune pentru anul 2018:https://www.facebook.com/cfrinfrastructura/photos/pcb.1925360180832174/1925320374169488/?type=3&theater

Obiectivele de investiţii ale CFR SA în 2018 pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare

♦ recepţionarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe 136,35 km CF între Sighişoara şi Simeria
♦ recepţionarea lucrărilor de modernizare a 23 de poduri și podețe pe întreaga reţea
♦ lansarea noului program de modernizare a 47 de stații de cale ferată din România
♦ recepţionarea lucrărilor de modernizare a 42 de treceri la nivel situate între Simeria și Sighişoara
♦ lansarea licitației pentru elaborare Studiu de Fezabilitate pe secțiunea Predeal - Brașov
♦ finalizarea celor 3 proiecte de siguranță feroviară

♦ Coridorul Rin - Dunăre (ramura nordică)
◘ Lucrări finalizate: 405 km (Constanța-București-Predeal și Km 614-Arad-Curtici) pentru circulația trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h, respectiv 140 km/h
◘ Lucrări în execuție: secțiunea Sighișoara - Simeria (170,49 km), unde se înregistrează un stadiul mediu fizic al execuției lucrărilor de 88 % și secțiunea Km 614 - Gurasada - Simeria (141,17 km), unde contractele pe cele patru loturi de lucrări s-au semnat în a doua jumătate a anului 2017.
◘ Lucrări în licitație: secțiunea Brașov - Sighișoara (120 km), care este împărțită în subsecțiunile Brașov-Apața, Apața-Cața și Cața-Sighișoara (proceduri lansate în sem II 2017)
◘ Lucrări în pregățire pentru lansare licitație: secțiunea Predeal - Brașov (elaborare SF), cerere de finanțare aprobată în sem. II 2017.

♦ Estimări pentru 2018
◘ finalizarea și recepția lucrărilor de modernizare pe 136,35 km CF, pe loturi aferente sectiunilor Sighișoara - Coșlariu și Coșlariu - Simeria, cu exceptia intervalelor Podul Mureș - Coșlariu, Orăștie - Simeria și sistemul ERTMS nivel II.
◘ semnarea contractelor pe secțiunea Brașov - Sighișoara (120 km), obiectiv condiționat de finalizarea licitațiilor fără contestații pe cele 3 subsecțiuni (Brașov-Apața, Apața-Cața și Cața-Sighișoara)
◘ lansarea licitației pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate aferent secțiunii Predeal - Brașov (26,9 km).

♦ Modernizare poduri/podeţe/tuneluri pe întreaga reţea feroviară - estimări pentru 2018
◘ în execuţie lucrări de modernizare a 23 de poduri și podețe, cu termen estimat de finalizare și recepție în 2018
◘ în anul 2017 au fost recepționate lucrările de modernizare a 21 de poduri/podețe/tuneluri.

♦Proiecte pentru creșterea gradului de siguranță – termen finalizare 2018
◘ Modernizarea instalaţiilor de centralizare electromecanică între Siculeni – Adjud şi Ilia – Lugoj (7 obiective)
◘ Centralizare Electronică în stația CF Videle
◘ Detectarea cutiilor de osii supraîncălzite şi a frânelor strânse pentru 21 de obiective (DCOS)

♦ Modernizare stații CF - 34 de obiective finalizate în perioada 2004-2017, lansare procedură elaborare SF în 2018 pentru alte 47 de staţii CF
◘ Strategia de îmbunătățire a activității de exploatare și a serviciilor oferite în stațiile de cale ferată a demarat în anul 2003, odată cu semnarea acordului de împumut de la Credit Suisse First Boston, în valoare de 60 milioane USD, pentru 15 stații: Ploieşti Sud, Arad, Alba Iulia, Braşov, Bacău, Suceava Burdujeni, Focşani, Buzău, Sighişoara, Drobeta Turnu Severin, Galaţi, Feteşti, Sibiu, Oradea și Tulcea. Obiectivul programului a constat în îmbunătățirea condițiilor de exploatare a stațiilor, prin recompartimentarea spațiilor funcționale și redimensionarea spațiilor în care se desfășura activitate feroviară.
◘ Al doilea program a cuprins 4 stații - Craiova, Cluj, Iaşi și Constanţa - și s-a derulat din împrumutul BERD, în valoare de 24 de milioane USD. Lucrările executate în cadrul celor 4 proiecte au avut drept scop conservarea clădirilor și îmbunătățirea sistemelor de utilități publice.
◘ Programul care a vizat modernizarea stațiilor de cale ferată este Programul Operaţional Sectorial de Transport, în valoare de 324 milioane lei, finanţat prin fonduri FEDR (în procent de 85% din valoarea eligibilă autorizată) şi de buget de stat, care a cuprins următoarele 15 staţii: Reşiţa Sud, Giurgiu Oraş, Slatina, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Sf. Gheorghe, Târgu Mureş, Vaslui, Botoşani, Piatra Neamţ, Bistriţa Nord, Zalău Nord, Brăila, Călaraşi Sud, Slobozia Veche.
Menționăm faptul că toate cele 34 de obiective, cuprinse în programele sus-menționate, au fost finalizate între anii 2004-2017.

♦ Estimări pentru 2018
◘ lansarea pe SEAP a procedurii de achiziție a studiului de fezabilitate pentru Modernizarea a 47 stații de cale ferată din România - se aşteaptă raportul JASPERS

♦ Modernizare treceri la nivel – 30 TN finalizate, 42 TN urmează a fi recepţionate, 71 incluse în programe de modernizare, 150 TN urmează a fi lansate pentru elaborare SF
◘ Lucrări incluse în proiecte derulate din fonduri nerambursabile - 42 de treceri la nivel situate între Simeria și Sighişoara vor fi recepționate, conform proiectului, odată cu finalizarea lucrărilor de modernizare a infrastructurii feroviare pe fiecare secțiune în parte (stadiul fizic al execuției lucrărilor între Simeria şi Coşlariu este de 88%).
◘ Lucrări derulate din fonduri de la bugetul de stat și surse proprii - din fonduri de la bugetul de stat, în valoare de 5,37 mil lei, s-au finanțat în ultimii ani lucrări pentru îmbunătățirea traficului rutier și feroviar la 30 de treceri la nivel, alte 71 de treceri la nivel fiind incluse în programul de modernizare demarat anul trecut de companie din surse proprii

♦ Estimări pentru 2018
În etapa de pregătire a documentație de achiziție a serviciului de elaborare studiu de fezabilitate se află proiectul Modernizarea a 150 treceri la nivel cu calea ferată, pentru care estimăm lansarea licitației în acest an.

♦ Proceduri pentru elaborare studii de fezabilitate pentru modernizarea infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe 510 km CF, cu termen de predare 2018-2019
◘ Studiu de fezabilitate pentru „Electrificarea şi reabilitarea tronsonului de cale ferată Cluj Napoca – Oradea - Episcopia Bihor (157,9 km linie c.f., 10 staţii şi 12 halte mişcare) - termen estimat de finalizare în 2018.
◘ Studiu de Fezabilitate pentru modernizarea liniei feroviare Arad - Timişoara- Caransebeş (155 km linie c.f., 13 staţii c.f. şi 10 halte de mişcare) – termen estimat de finalizare 2018.
◘ Studiu de Fezabilitate pentru "Modernizarea liniei de cale ferată pe tronsonul Bucureşti Nord - Jilava - Giurgiu Nord - Giurgiu Frontieră (91 km linie c.f) - termen estimat de finalizare în 2019. În primă etapă proiectul prevede refacerea podului Grădiștea pentru redeschiderea circulaţiei, iar pentru etapa a II-a lucrările de modernizare a liniei București Nord-Jilava-Giurgiu Nord-Giurgiu Frontieră.
◘ Revizuirea studiului de fezabilitate pentru modernizarea liniei de cale ferată Craiova-Calafat componentă a Coridorului Orient/Est-Mediteranean (107 km linie c.f. simplă neelectrificată, 11 staţii c.f şi 9 halte c.f. ) - termen estimat de finalizare 2019.

♦ Proceduri de achiziţie pentru elaborare studii de fezabilitate în vederea modernizării a 253,6 km CF - în licitaţie
◘ Studiu de fezabilitate pentru modernizarea liniei feroviare Caransebeş - Drobeta Turnu Severin - Craiova, parte a Coridorului Orient/Est-mediteranean (234 km linie c.f.) - faza de soluţionare contestații. Estimăm finalizarea procedurii de achiziție în trim II 2018.
◘ Studiu de Fezabilitate pentru pentru „Modernizarea şi construcţia liniei de cale ferată București Nord - Aeroport Internațional Henri Coandă București (19,4 km)” , termenul limită de depunere a ofertelor 12 aprilie 2018

♦ Alte proiecte în pregătire pentru lansarea procedurilor de achiziţie de elaborare studii de fezabilitate
◘ Modernizarea liniei de cale ferată Ploieşti Triaj - Focşani - Adjud - Bacău - Roman - Paşcani - Iaşi Frontieră, în primă etapă, proiectul se va axa pe modernizarea liniei Pașcani-Iași.
◘ Lucrări în vederea îmbunătățirii condițiilor de circulație, inclusiv lucrări de reconstrucție pentru viteză sporită, orar cadenţat şi servicii feroviare - proiect inclus în pachetul QuickWins
◘ Modernizarea trecerilor la nivel cu calea ferată (150 TN)
◘ Modernizarea a 47 de staţii de cale ferată din România
◘ Lucrări de reabilitare pentru poduri, podeţe şi tuneluri – etapa II (173 obiective pe toate cele 8 sucursale regionale CF)
◘ Implementarea măsurilor necesare funcţionării sistemului ERTMS pe secțiunea de cale ferată Predeal-București-Constanța
◘ Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanța

♦ Surse de finanţare proiecte feroviare
◘fondurile nerambursabile și bugetul de stat asigurate prin POIM 2014-2020/CEF 2014-2020
◘bugetul de stat pentru proiectele de investiții/reparaţii capitale
◘surse proprii pentru lucrări de reparaţii curente şi întreţinere

♦ Contracte cu finanțare europeană în derulare și depuse pentru obținerea de fonduri UE
◘ CFR SA are semnate 11 contracte de finanțare pentru proiectele POIM 2014-2020, în valoare totală de 13,2 mld. lei și 6 contracte de finanțare prin CEF, în valoare totală de 1.134 mil. euro.
◘ În decursul anului 2017, valoarea totală a proiectelor POIM 2014-202 a fost de 13,2 miliare de lei, cu o valoare eligibilă totală de 10,54 miliare de lei, din care 7,9 miliarde de lei prin fonduri externe nerambursabile şi 2,64 miliarde de lei, prin bugetul de stat.

E posibil ca din birourile ministerului lucrurile sa para ca merg bine, dar personal mi se pare o mare amagire.

Merg bine pentru ca in cea mao mare parte e vorba de a produce hartii....sa vedem cum vor merge cand vor trebui sa se apuce de lucrurile concrete,  acolo mai mult ca sigur vor repeta experienta cu coridorul IV care a ajuns sa fie  fazat in doua exercitiifinanciare si se pare ca tot nu este suficient

#salvatipipera | Gările ținute la “secret”

Cartierul de afaceri Pipera Sud beneficiază de o infrastructură feroviară modernizată. Puțini știu că trenurile pot să circule în această zonă chiar și cu 160 de kilometri la oră. Deși există o rută urbană care leagă Gara de Nord de Gara Obor, prin nordul Capitalei, trenurile nu opresc niciodată în Pipera.

Din Gara de Nord pleacă zilnic un tren către București. Nu este nicio greșeală. De la Gara de Nord și până la Gara de Est, sau Obor, cum mai este cunoscută, se fac 60 de minute cu trenul Regio. Indiferent dacă plouă sau ninge, dacă e cald sau frig, dacă traficul în Bucureşti e paralizat sau nu. Linia care leagă cele două gări din București este, în mare parte, cea pe care pleacă trenurile către Constanța și poartă indicativul M800. În ultimii ani, infrastructura aferentă acestei rute a beneficiat de investiții şi a fost modernizată. Complet electrificată și cu terasamentul refăcut, linia ferată din nordul Capitalei “ține” viteze de până la 160 de kilometri la oră.

Cursa urbană, inagurată în 2009, era estimată la mii de oameni în fiecare zi. La aproape 10 ani distanță, din Gara de Nord se urcă în trenul de Obor aproximativ 20 de persoane.

Deși calea ferată trece prin cartiere importante din București, trenul urban face stații doar în Gara Băneasa și Gara Pantelimon, la Dragonul Roşu.

Trenul nu oprește în Pipera, dar calea ferată generează, în schimb, în fiecare zi cozi kilometrice de mașini. Bariera din capătul străzii Petricani, de la granița cu orașul Voluntari, blochează traficul, indiferent dacă pe-acolo trec trenuri de persoane sau marfare. Iar nervii şoferilor şi navetiştilor sunt puşi la încercare.

Societatea civilă cere o gară în zonă

Asociația “Metrou Ușor”, una dintre cele mai importante asociații de profil din România, susține că, în prezent, transportului feroviar urban i se acordă o importanță minimă.

“Deși, în cadrul unui plan de mobilitate regională, transportul integrat ar trebui să aibă pe post de coloană vertebrală transportul de mare capacitate pe șine, infrastructura existentă permite, cu mici îmbunătățiri, crearea unor legături importante, care pot asigura mobilitatea rapidă a populației în cadrul unui sistem integrat”, explică, pentru Libertatea, Costin Banu, președintele asociației.

Reprezentantul “Metrou Ușor” consideră că “între Gara de Nord și Gara Obor, care folosește Magistrala 800, se poate asigura o legătură rapidă între diferite puncte din nordul Bucureștiului”.

Stațiile noi propuse de Asociația “Metrou Ușor” pentru nordul Capitalei sunt Pajura (la marginea cartierului), Băneasa (gară existentă), Aviației (în dreptul străzii Berca), Șoseaua Pipera (în dreptul pasajului Pipera), Șoseaua Petricani (în zona barierei), Dragonul Roșu (în dreptul complexului comercial) și Fundeni (în dreptul pasajului Fundeni).




Stații propuse de Asociația “Metrou Ușor”

“Calea ferată modernizată, rapidă, traversează zona de birouri Pipera pe la mijlocul acesteia, fără a deservi zona, neexistând puncte de oprire. Linia are potențial pentru dezvoltarea transportului regional de călători, cu atât mai mult cu cât circulația trenurilor de marfă se poate efectua pe linia de centură, recent redeschisă circulației, după 5 ani de inactivitate. Investițiile necesare pentru acest obiectiv sunt relativ mici. Câteva peroane, macazuri și linii suplimentare în zona punctelor de oprire și găsirea unei soluții de dublare a M800 sau racordarea acesteia la restul pachetului de linii de la Gara de Nord, pentru a permite frecvențe mărite. Orizontul de implementare este scurt, de unu-doi ani”, adaugă reprezentantul Asociației “Metrou Ușor”.

Membrii “Metrou Ușor” au înaintat această propunere în faza de elaborare a Planului de mobilitate urbană durabilă PMUD București – Ilfov, un document strategic și un instrument de politică de dezvoltare, complementar Planului Urbanistic General. Asociația de Dezvoltare Intracomunitară București-Ilfov, responsabilă de implementarea acestuia, a transmis un răspuns asociației pe 25 februarie 2016: “În faza inițială de elaborare a scenariilor alternative a fost dezvoltat și testat inclusiv scenariul «Dezvoltarea maximă a rețelei de cale ferată». Scenariile propuse și testate pentru regiunea București-Ilfov au făcut obiectul unui raport intermediar, ce va putea fi consultat pe site-ul PMB.”

CFR Infrastructură analizează

Cotidianul Libertatea a înaintat o solicitare scrisă companiei CFR Infrastructură, singura instituție care are autoritate să înființeze gări noi pe Magistrala 800. Compania a transmis că, “în prezent, este în curs de derulare Etapa I a proiectului Centura Feroviară a Capitalei – realizarea Centurii de Vest, între stația CF București Nord și stația CF Progresul. Lucrările privind amenajarea acestor puncte de oprire vor fi realizate în cadrul proiectului care are drept scop modernizarea infrastructurii feroviare în vederea redeschiderii circulației feroviare pe ruta București Nord – Giurgiu.

Cât privește înființarea de gări noi în zona Pipera, compania susține că “tronsonul Centura de Cale Ferată a Bucureștiului, care cuprinde și parte a Magistralei Feroviare 800, între punctele de oprire Carpați și Pantelimon, va face obiectul unei alte etape a proiectului, etapă ce va fi promovată în funcție de identificarea unor soluții de finanțare a lucrărilor. În cadrul acestei etape, pe baza unor studii de specialitate, se va analiza necesitatea și oportunitatea înființării unor noi puncte de oprire destinate traficului de călători, suplimentar stațiilor actuale Băneasa și Pantelimon, în locațiile: Pod Pajura, pod Băneasa, Pasaj Pipera, Petricani, Andronache, pasaj Colentina”.

Un experiment realizat de ziarul Libertatea la începutul acestui an a arătat că trenul face mai puţin de 10 minute până în Gara Băneasa. Ceea ce înseamnă că din Gara de Nord până în Pipera, cu trenul, călătorii nu ar face mai mult de 15 minute.

Chiar e on topic, îmi pare rău.