Tunelul de 14km care ar trebui sa rezolve o zona neagra de trafic a Capitalei. Marile necunoscute ale unui proiect scump

Un tunel de aproape 14 kilometri ar putea scurta iesirea din Bucuresti catre autostrada A1 cu aproape o ora. Este vorba despre un proiect al primariei Capitalei care ridica anumite semne de intrebare.

Constructia ar trebui sa inlocuiasca drumul expres prevazut deja intr-un plan urbanistic, blocat insa in momentul de fata de contestatiile celor care ar trebui expropriati. Asa ca edilii fac studii pentru o varianta pe sub pamant, mai scumpa.

Iesirea din Capitala spre autostrada Bucuresti-Pitesti poate fi un test de rabdare pentru toti soferii. Cei care merg pe Soseaua Virturii stau zeci de minute in coloana, la semafor, iar cei care aleg varianta Iuliu Maniu pot pierde si mai bine de o ora pe drum.

Soferii care tranziteaza zona traiesc un calvar. Pentru a debloca traficul in zona, cei de la primarie au intocmit un proiect la suprafata.

Lucrarea a inceput cu un pod care porneste de pe Splaiul Independentei si traverseaza raul Dambovita inainte de intersectia Ciurel. Apoi lucrarea ar trebui sa continue cu un drum expres care sa ajunga pana la autostrada Bucuresti-Pitesti.

Lucrarile au inceput in urma cu 4 ani. Acum sunt blocate din cauza expropierilor. Pentru a evita astfel de probleme, primaria Capitalei vrea sa inlocuiasca drumul expres cu un tunel. Constructia ar putea avea intre 7,8 si 14 km si o adancime de aproximativ 17 si 18 m. Riscurile nu au fost inca estimate.

''Trebuie practic reluat studiul de fezabilitate. Sunt niste norme tehnice europene pe care trebuie sa le respectam: exista distante in ceea ce priveste punctele de ventilatie, sunt foarte bine specificate constructiile necesare in caz de accident sau incendiu”, spune Ion Dedu, Manager Adjunct CAPRICE-P.M.B.

Nici costurile nu se cunosc dar se estimeaza ca vor fi ceva mai mari ca in cazul unui drum expres. Constructia podului hobanat ar putea fi gata pana la jumatatea anului viitor, iar lucrarea in sine in maximum patru ani.

http://stirileprotv.ro/stiri/social/tun...scump.html

Exproprieri de 5 milioane euro pentru Penetrația Splaiul Independenței - Ciurel - A1

Primăria Capitalei a finalizat proiectul privind declanșarea exproprierilor în vederea realizării la "Penetraţie Splaiul Independenţei - Ciurel - Autostrada Bucureşti - Piteşti", etapa I, între strada G-ral Petre Popovăţ şi strada Amilcar C. Săndulescu. Potrivit documentului, vor fi expropriate terenuri cu o suprafață totală de 13.873 metri pătrați. Valoarea totală estimată a despăgubirilor este 22.480.062 lei (5 milioane euro). Proiectul a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București în ședința din 12 februarie 2015 - See more at: http://www.b365.ro/exproprieri-de-5-mil...JUQ3a.dpuf

Familia Danes a iesit din grila de exproprieri. Se vor expropria doar terenuri. Ce este dubios este ca pe noua grila a aparut ca pagubit un consilier din CGMB, care lipseste din grila din mai 2014.  
Grila este valabila aici http://www.b365.ro/media/other/201501/1...110600.pdf

http://www.hotnews.ro/stiri-administrat...lucoza.htm

Propunerea de buget este disponibila pe site-ul PMB : http://www.pmb.ro/institutii/cgmb/buget...150323.php

S-au alocat 90 mil lei (propunere) pentru 2015.

Autorizatia de constructie in baza careia se lucreaza acum a fost anulata in instanta. Tribunalul dispune demolarea a ce s-a construit pana acum:

http://www.hotnews.ro/stiri-administrat...struit.htm

Urmeaza in scurt timp sa se pronunte si anularea definitiva a PUZ-ului...

Sunt curios daca primarul interimar isi asuma continuarea lucrarilor, in mod ilegal.

Discutiile au fost mutate la Discutii  

http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20671649-bucuresti-anulat-instanta-autorizatia-construire-pentru-pasajul-ciurel-cum-crezut-oprescu-mai-presus-lege.htm

Bucuresti: De ce a anulat instanta autorizatia de construire pentru pasajul de la Ciurel si cum s-a crezut Oprescu mai presus de lege

Tribunalul Bucuresti a decis anularea autorizatiei de construire emisa in 2014 de Primaria Capitalei pentru pasajul de la Ciurel pentru ca primaria condusa de primarul Sorin Oprescu a emis acest document in regim de urgenta. Instanta arata ca nu era nici o urgenta, asa cum este ea definita de lege. In plus, autorizatia nu are la baza un Plan Urbanistic Zonal, potrivit motivatiei instantei. Pasajul este construit in proportie de 40%, iar instanta a cerut demolarea lucrarilor efectuate in baza autorizatiei. Decizia Tribunalului nu este definitiva.

"Primaria Capitalei nu justifica, in raport cu conditiile legale, necesitatea autorizarii in regim de urgenta a lucrarilor care urmau a fi efectuate in arealul mentionat, iar din actele depuse in dosar, documentatii de urbanism, studii de fezabilitate si avize rezulta cu evidenta ca lucrarile autorizate nu se efectuau, in nici un caz, in legatura sau la un imobil aflat in situatia pentru care se emit acest tip de autorizatii. (...) Tot in legatura cu acest aspect, al inexistentei documentatiei complete pentru emiterea valabila a acestei autorizatii este si problema lipsei Planului Urbanistic Zonal pentru arealul in care urma sa se efectueze lucrarile autorizate prin actul administrativ supus prezentei judecati", se arata in motivare.

In Memoriul Justificativ prin care se solicita autorizatia de construire in regim de urgenta, Primaria Municipiului Bucuresti afirma ca "urgenta este cauzata de faptul ca circulatia pe Sos. Virtutii in dreptul intersectiei cu Splaiul independentei este blocata frecvent de traficul intens in zona si se produc accidente de circulatie uneori si cu victime. De asemenea, se poate considera zona ca fiind calamitata, intrucat din cauza geometriei reduse aprovizionarea cu alimente, medicamente si alte materiale, interventiile de urgenta ale pompierilor, salvarii, politiei si SMURD se desfasoara cu multa greutate. Traficul este strangulat in special datorita lucrarilor la Pasajul Basarab si care atrage in orele de varf un imens numar de autovehicule in zona".

Instanta spune insa ca aceste argumente nu stau in picioare.

"Exista, deci, o justificare formala in legatura cu necesitatea emiterii autorizatiei de construire in regim de urgenta dar, in mod evident, asa cum rezulta din chiar continutul memoriului, acesta nu priveste, asa cum s-a aratat si anterior, luarea unor masuri cu privire la imobile subrede si/sau incadrate in grupa 1 de risc seismic, singura categorie pe care o are in vedere, pentru emiterea autorizatiei in regim de urgenta, prevederile art.7 alin. 10 si 16 din Lg. nr.554/2004. In al doilea rand, tot ca aspect obiectiv, se observa ca memoriul justificativ nu este insotit de nici un studiu de trafic privitor la blocajul frecvent al traficului intens din zona, numarul de masini inregistrate pe diferite segmente orare si frecventa producerii accidentelor de circulatie "uneori si cu victime", insa este absolut de notorietate ca blocajele frecvente in intersectii nu sunt, din pacate, pentru Bucuresti, evenimente cu caracter exceptional, si, tot asa, din pacate, nici accidentele soldate chiar cu victime umane", se mai arata in motivarea instantei.

Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai, nemultumit de faptul ca piciorul podului se inalta la cativa metri de proprietatea lui si ii afecteaza viata si dreptul de proprietate.  "Nu sunt nemultumit pentru ca nu sunt expropriat ci pentru ca viata mea si a familiei mele este tulburata de actiuni ilegale care sunt scuzate  de interesul "public " in detrimentul interesului meu", spune Mihai Danes.

Mihai Danes a castigat in instanta, in iulie 2012, si anularea primei autorizatii de construire emisa de municipalitate pentru acest pasaj, tot in regim de urgenta, desi nu era nicio urgenta. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva. Primaria nu a tinut cont de decizia instantei si a emis o alta autorizatie, continuand lucrarile, Danes a atacat-o si pe aceasta in instanta, iar la inceputul anului 2014 a fost emisa si cea de-a treia, in baza careia sa lucrat pana cum, dar care a fost si ea anulata.

In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta de un grup de cetateni din zona  care au reclamat mai multe ilegalitati. Tribunalul Bucuresti a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1, ce ar urma sa porneasca de la Ciurel si sa ajunga la autostrada, dincolo de soseaua de centura. In acest PUZ este trecut inclusiv Pasajul de la Ciurel. Sentinta nu este definitiva.

Fragmente din motivarea instantei:

- Autorizatia de construire nr. 2/27.01.2014 emisa de catre Primarul Municipiului Bucuresti, a fost autorizata executarea in regim de urgenta a lucrarilor de construire pentru ￢Penetratie si racord Splaiul Independentei Ciurel Autostrada Bucuresti-Pitesti- Tronson peste raul Dambovita intre str. Piatra Craiului si Sos. Virtutii, sector 6.

- Termenul de autorizare in regim de urgenta a unor lucrari de construire este mentionat de art.7 alin.10 din Lg. nr.50/1991, in sensul urmator: "(10) Lucrarile de consolidare la cladirile incadrate prin raport de expertiza tehnica ori prin nota tehnica justificativa in clasa l de risc seismic si care prezinta pericol public se autorizeaza in regim de urgenta, in conditiile prevazute la alin. (16). ", ajungandu-se astfel la conditiile in care se poate face autorizarea in regim de urgenta, conditii continute de alin. 16 al art.7 din lege: "Cu respectarea legislatiei privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, in cazul constructiilor care prezinta pericol public, autorizatia de construire pentru executarea lucrarilor de interventie in prima urgenta, care constau, in principal, in sprijiniri ale elementelor structurale/nestructurale avariate, demolari partiale si consolidari la structura de rezistenta, obligatorii in cazuri de avarii, accidente tehnice, calamitati ori alte evenimente cu caracter exceptional, se emite imediat de catre autoritatea administratiei publice competente potrivit prezentei legi, urmand ca documentatiile tehnico-economice corespunzatoare fiecarei faze de proiectare - expertiza tehnica, studiu de fezabilitate/documentatie de avizare, documentatie tehnica D. T., proiect tehnic - P. T., detalii de executie D.E. - sa fie elaborate si aprobate pe parcursul sau la incheierea executarii lucrarilor, cu respectarea avizelor si acordurilor, precum si, dupa caz, a actului administrativ al autoritatii competente pentru protectia mediului".


- Din formularea art. 7 alineat 10 din lege, rezulta ca prima categorie de imobile pentru care se poate autoriza in regim de urgenta efectuarea de lucrari sunt cladirile incadrate prin raport de expertiza tehnica ori prin nota tehnica justificativa in clasa l de risc seismic si care prezinta pericol public.

- In mod evident, lucrarile ce au fost autorizate prin Autorizatia de construire nr. 2/27.01.2014 nu sunt lucrari efectuate la cladiri ce sunt incadrate in clasa 1 de riSC seismic, in nici o rubrica si nici un loc din autorizatie nu se mentioneaza acest aspect, iar din descrierea lucrarilor si amplasamentul lor nu rezulta, nici macar indirect, ca ar fi efectuate la cladiri sau alte obiective incadrate in clasa 1 de risc seismic. Din contra, lucrarile sunt descrise ca fiind pentru edificii (in sens larg) noi, adica pentru a se face legatura (strapungerea), neexistenta la acest moment, pe cai de rulare, din Splaiul Independentei, cu Autostrada Bucuresti ￢ Pitesti si lucrari pregatitoare pentru un viitor pod peste Dambovita. Cu atat mai mult, lucrarile autorizate nu corespund conditiilor din alin. 16 al art.7, care se refera la constructiile "care prezinta pericol public".



- Primaria Capitalei  nu justifica, in raport cu conditiile legale, necesitatea autorizarii in regim de urgenta a lucrarilor care urmau a fi efectuate in arealul mentionat, iar din actele depuse in dosar, documentatii de urbanism, studii de fezabilitate si avize rezulta cu evidenta ca lucrarile autorizate nu se efectuau, in nici un caz, in legatura sau la un imobil aflat in situatia pentru care se emit acest tip de autorizatii.

- Mai mult chiar, se observa din continutul autorizatiei ca emitentul a avut in vedere in mod concret aplicarea regimului derogatoriu, in sensul ca documentatia DTAC nu era completa la inceperea lucrarilor si ca aceasta se va completa pe parcursul efectuarii lucrarilor: "In conformitate cu prevederile art. 17 alin. 1 din Ordinul nr. 839 din 12.10.2009, avand in vedere caracterul de urgenta al executiei lucrarilor, urmeaza ca documentatia D. T.A.C. sa fie completata pana la finalizarea lucrarilor, cu respectarea avizelor si acordurilor legale".

- Rezulta, deci, ca a primat necesitatea inceperii lucrarilor, desi, asa cum s-a mentionat anterior, nu priveau imobile unde necesitatea unui asemenea gen de act este data de inlaturarea unei stari de pericol public, singura care poate justifica emiterea unui act de complexitatea autorizatiei de construire fara controlul anterior al intregii documentatii pe baza caruia se emite, ca act final, autorizatia de construire, aceasta cu atat mai mult cu cat este vorba de un proiect de anvergura, extrem de important pentru Bucuresti, in ansamblul sau, si ale carui lucrari, atat formal cat si tehnic si in raport cu dispozitiile Lg. nr.50/1991 si ale Ordinului nr.839/2009 necesitau respectarea procedurii de elaborare.

- Nu exista, deci, nici o legatura cu vreun imobil din categoria celor care pot justifica emiterea autorizatiei de construire in regim de urgenta. In Memoriul Justificativ prin care se solicita autorizatia de construire in regim de urgenta, Primaria Municipiului Bucuresti -Directia Generala Infrastructura si Servicii Publice "Directia Transporturi, Drumuri si Sistematizarea Circulatiei afirma ca "urgenta este cauzata de faptul ca circulatia pe Sos. Virtutii in dreptul intersectiei cu Splaiul independentei este blocata frecvent de traficul intens in zona si se produc accidente de circulatie uneori si cu victime. De asemenea, se poate considera zona ca fiind calamitata, intrucat din cauza geometriei reduse aprovizionarea cu alimente, medicamente si alte materiale, interventiile de urgenta ale pompierilor, salvarii, politiei si SMURD se desfasoara cu multa greutate. Traficul este strangulat in special datorita lucrarilor la Pasajul Basarab si care atrage in orele de varf un imens numar de autovehicule in zona."

- Exista, deci, o justificare formala in legatura cu necesitatea emiterii autorizatiei de construire in regim de urgenta dar, in mod evident, asa cum rezulta din chiar continutul memoriului, acesta nu priveste, asa cum s-a aratat si anterior, luarea unor masuri cu privire la imobile subrede si/sau incadrate in grupa 1 de risc seismic, singura categorie pe care o are in vedere, pentru emiterea autorizatiei in regim de urgenta, prevederile art.7 alin. 10 si 16 din Lg. nr.554/2004.

- In al doilea rand, tot ca aspect obiectiv, se observa ca memoriul justificativ nu este insotit de nici un studiu de trafic privitor la blocajul frecvent al traficului intens din zona, numarul de masini inregistrate pe diferite segmente orare si frecventa producerii accidentelor de circulatie "uneori si cu victime", insa este absolut de notorietate ca blocajele frecvente in intersectii nu sunt, din pacate, pentru Bucuresti, evenimente cu caracter exceptional, si, tot asa, din pacate, nici accidentele soldate chiar cu victime umane.

- Pe de alta parte, din modul in care este formulat textul de lege - evenimente cu caracter exceptional (exceptional - iesit din comun, deosebit) ￢ acesta duce la concluzia ca se refera la acele situatii care datorita amplorii, gravitatii acestora sunt peste puterea omului (asemanatoare cu forta majora), iar situatia traficului ingreunat, sau a accidentelor rutiere, chiar daca evenimente absolut de nedorit, de evitat si cu impact emotional mare, produse doar de catre om, nu pot fi incluse in aceasta categorie de evenimente.

- Nu exista, deci, nici un argument in acord cu legea, nici cu privire la imobilele pentru care se efectueaza lucrarea, nici cu privire la tipul de lucrari, nici cu privire la situatia din zona, pentru a justifica emiterea autorizatiei in regimul derogatoriu mentionat si problema nu se pune doar sub aspect formal, al denumirii autorizatiei, ci mai ales, al regimului derogatoriu de executare a lucrarilor autorizate, care se efectueaza fara documentatia ce se emite complet si anterior, in cazul autorizatiei de construire tipica.

- Tot in legatura cu acest aspect, al inexistentei documentatiei complete pentru emiterea valabila a acestei autorizatii este si problema lipsei Planului Urbanistic Zonal pentru arealul in care urma sa se efectueze lucrarile autorizate prin actul administrativ supus prezentei judecati.


Cand au inceput lucrarile la Pasajul Ciurel

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera, de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura intre Splaiul Independentei si autostrada A1. Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014.

Lucrarile au fost oprite la cateva luni dupa ce au inceput atat din cauza litigiilor cat si din motive financiare. In 2014 au fost reluate si de atunci se lucreaza in continu. In bugetul pe anul 2015, lucrarea a primit circa 64 milioane lei. Reprezentantii municipalitatii spun acum ca pasajul va fi gata in 2016.


Traseu drumul expres

Drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20788280-instanta-anulat-planul-urbanistic-zonal-care-stabileste-traseul-drumului-expres-spre-autostrada-a1-decizia-este-definitiva-intampla-mai-departe-pasajul-ciurel.htm

Instanta a anulat Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1. Decizia este definitiva. Ce se intampla mai departe cu pasajul de la Ciurel

Curtea de Apel a respins recursul Primariei Capitalei si a anulat pe 10 februarie Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1, ce ar urma sa porneasca de la Ciurel si sa ajunga la autostrada, dincolo de soseaua de centura. Proiectul include pasajul de la Ciurel.  Procesul a fost intentat de mai multe familii care detin proprietati pe traseul acestei artere. Sentinta este definitiva.

In plus, in luna noiembrie 2015, Tribunalul Bucuresti a decis anularea autorizatiei de construire emisa in 2014 de Primaria Capitalei pentru pasajul de la Ciurel pentru ca primaria condusa de primarul Sorin Oprescu a emis acest document in regim de urgenta. Instanta a aratat ca nu era nici o urgenta, asa cum este ea definita de lege. In plus, autorizatia nu are la baza un Plan Urbanistic Zonal, potrivit motivatiei instantei, planul urbanistic anulat acum fiind emis dupa ce s-a emis autorizatia. Instanta a cerut demolarea lucrarilor efectuate in baza autorizatiei. Decizia Tribunalului nu este definitiva. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai, nemultumit de faptul ca piciorul podului se inalta la cativa metri de proprietatea lui si ii afecteaza viata si dreptul de proprietate. In plus, prima autorizatie de construire emisa pentru pasajul de la Ciurel, parte din drumul expres, a fost anulata de instanta, insa Primaria Capitalei a emis inca doua autorizatii pentru a putea continua lucrarea.

In prezent, pasajul de la Ciurel este realizat in proportie de 40%, potrivit informatiilor furnizate de municipalitate, si s-ar putea ajunge pana la obtinerea demolarii in instanta din cauza ca Primaria Capitalei nu a parcurs traseul legal de aprobare a lucrarii. Ramane de vazut cine va plati daca se va ajunge in aceasta situatie, pana in prezent valoarea lucrarilor decontate de primarie fiind de circa 90 milioane lei.

"Nodul Virtutii este estimat a se finaliza la sfarsitul anului 2016", au declarat reprezentantii municipalitatii la finalul anului 2015 pentru HotNews.ro. In bugetul pe anul 2016, Primaria Capitalei vrea sa aloce pentru aceasta lucrare circa  40 milioane lei.

De ce au cerut cetatenii anularea planului urbanistic al proiectului

Cetatenii din zona si societatea civila au declarat in nenumarate randuri ca se opun proiectului din urmatoarele motive:

   este inutil, existand variante mai ieftine si care s-ar putea realiza mult mai rapid. "Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)", a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.
   nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. "Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd-ul Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti - Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei", a mai declarat Rausse.
   trece la doar 7 metri de uzina de apa de la Rosu, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua.
   proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu in acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi in 2000 si care nu recomanda acest proiect drept o solutie viabila.

Istoric proiect

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera,  de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura  intre Splaiul Independentei si autostrada A1.

Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014.

Lucrarile la pasajul de la Ciurel au inceput, in baza unei autorizatii emise in regim de urgenta, si fara sa existe un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (Planul urbanistic a fost aprobat abia in august 2012) care sa stabileasca exact traseul bulevardului, asa cum prevede legea, si fara sa existe o dezbatere publica serioasa asupra necesitatii proiectului si daca cetatenii din zona doresc sau nu un asemenea proiect. In plus, desi reprezentantii municipalitatii au spus ca se vor expropria 40 de hectare de teren, cetatenii din zona nu stiau cine va fi expropriat si nici in ce conditii.  De asemenea, lucrarile au inceput fara sa existe banii necesari, iar la cateva luni dupa ce a inceput santierul, au fost sistate din lipsa de fonduri, din pasaj fiind realizat doar un pilon si fundatia pentru altul.

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti (penetratia Splaiul Independentei - Ciurel - Autostrada Bucuresti - Pitesti), desi lucrarile la Pasajul Ciurel, parte din proiect erau incepute inca din 2010.

Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 - Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km, trei benzi pe sens si se estimeaza ca va costa 138 milioane de euro. Lucrarea a inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel, desi Planul Urbanistic Zonal inca nu fusese aprobat de Consiliul General. Lucrarea este realizata de consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizare este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Pentru realizarea proiectului trebuie expropriatate 40 de hectare de teren, proprietate privata.

Istoric decizii instanta

Tribunalul Bucuresti a anulat, in iulie 2012, prima autorizatie de construire pentru pasajul de la Ciurel, emisa de Primaria Capitalei in regim de urgenta. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva.

In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta, de un grup de cetateni din zona  care nu sunt de acord cu acest proiect. Intre timp insa, sfidand cetatenii si instanta, Primaria Capitalei a emis o noua autorizatie pentru acest pasaj, in august 2013.


Situatii similare

O situatie similara este si in cazul largirii strzilor Buzesti si Berzei, unde Asociatia Salvati Bucurestiul a reusit in instanta anularea planului urbanistic si a unor autorizatii de construire emise ilegal de municipalitate.

http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-20843420-analiza-cat-mai-asteptat-bucurestenii-pana-cand-vor-termina-marile-proiecte-infrastructura-pasajele-piata-sudului-nicolae-grigorescu-ciurel-modernizarea-liviu-rebreanu-soselei-pantelimon.htm

Pasajul de la Ciurel - Nod Virtutii

“Nodul rutier de la Virtutii este realizat in proportie de 42,5%. In acest moment sunt realizate: podul hobanat ( doua pile plus pilonul central), ­4 pasaje rampa urcare, ­2 pile din pasajul peste Soseaua Virtutii, un pasaj rampa coborare - realizat, pasaj rampa de coborare - 3 pile realizate, o pila neatacata, ­3 pasaje bucla urcare Virtutii, pasaj pe breteaua "D", o pila din pasaj pe bucla de coborare. La Pod Ciurel - o culee a fost finalizata. Cea de-a doua este in lucru (n.r. culee - infrastructura care se executa la capatul unui pod pentru a prelua sarcinile transmise de suprastructura acestuia si a sustine calea de acces pe pod.) In plus, s-a finalizat zid de sprijin bretea dreapta, format din 10 tronsoane, la care s-au realizat sapatura; beton de umplutura si egalizare; beton armat, umplutura partiala", potrivit informatiilor furnizate de municipalitate.

Nodul Virtutii presupune construirea a 14 structuri de tip pod, dintre care unul este pod hobanat. Podul hobanat, supratraverseaza Dambovita, se intra de pe Splai, doua benzi de circulatie pe sens, se continua cu podul peste Virtutii. Podul hobanat are 2 pile (35 coloane) si un pilon central (24 coloane). Legatura intre podul hobanat si podul peste Virtutii este realizata prin mai multe structuri. Structurile presupun constructia a 4 pile ( 14 coloane). Podul peste Virtutii  are 4 pile ( 68) coloane si o culee ( pila de capat) Coloanele au diametrul de 2 m si lungimea de 20m. Acestea se  afla in continuarea podului hobanat si supratraverseaza Sos Virtutii( cu doua bretele de urcare/coborare).

Nodul Virtutii este estimat a se finaliza la sfarsitul anului 2016, potrivit reprezentantilor municipalitatii. In bugetul pe anul 2016 al Primariei Capitalei, pentru Penetratia Splaiul Independentei – Ciurel s-au alocat 40 milioane lei.

In prezent, pe santier se lucreaza. Asta in ciuda faptului ca in luna noiembrie 2015, Tribunalul Bucuresti a decis anularea autorizatiei de construire emisa in 2014 de Primaria Capitalei pentru pasajul de la Ciurel pentru ca primaria condusa de primarul Sorin Oprescu a emis acest document in regim de urgenta. Instanta arata ca nu era nici o urgenta, asa cum este ea definita de lege. In plus, autorizatia nu are la baza un Plan Urbanistic Zonal, potrivit motivatiei instantei. In plus, instanta a cerut demolarea lucrarilor efectuate in baza autorizatiei. Decizia Tribunalului nu este definitiva.

Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai, nemultumit de faptul ca piciorul podului se inalta la cativa metri de proprietatea lui si ii afecteaza viata si dreptul de proprietate.  "Nu sunt nemultumit pentru ca nu sunt expropriat ci pentru ca viata mea si a familiei mele este tulburata de actiuni ilegale care sunt scuzate  de interesul "public " in detrimentul interesului meu", spune Mihai Danes.

Mihai Danes a castigat in instanta, in iulie 2012, si anularea primei autorizatii de construire emisa de municipalitate pentru acest pasaj, tot in regim de urgenta, desi nu era nicio urgenta. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva. Primaria nu a tinut cont de decizia instantei si a emis o alta autorizatie, continuand lucrarile, Danes a atacat-o si pe aceasta in instanta, iar la inceputul anului 2014 a fost emisa si cea de-a treia, in baza careia sa lucrat pana cum, dar care a fost si ea anulata.

In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta de un grup de cetateni din zona  care au reclamat mai multe ilegalitati. Tribunalul Bucuresti a anulat pe 4 noiembrie 2014 Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1, ce ar urma sa porneasca de la Ciurel si sa ajunga la autostrada, dincolo de soseaua de centura. Curtea de Apel a anulat pe 10 februarie 2016 Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres.

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera, de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura intre Splaiul Independentei si autostrada A1.

Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Valoarea exproprierilor aferente lucrarii se ridica la  561.762.000 lei, iar lucrarile de contruire la 579.851.193 lei. Noul termen de finalizare al proiectului este 2018.

http://www.economica.net/mobile/autostrada-lui-oprescu-inainteaza-spre-vest-candidatul-lui-nicusor-dan-la-sectorul-6-promite-sa-suspende-proiectul-lucru_120346.html

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Ce+alternative+are+autostrada+lui+Oprescu+Candidatul+lui+Nicusor

Ce alternative are autostrada lui Oprescu. Candidatul lui Nicușor Dan vrea să o suspende

Oponenţii proiectului de autostradă menită să ușureze ieșirea vehiculelor din București spre autostrada A1 afirmă că există trei soluţii alternative şi mai ieftine.

Cele trei soluții ar fi realizarea unei străpungeri care să continue strada Preciziei până în centura Capitalei sau realizarea unei străpungeri pe strada Liniei, unde se află o cale ferată abandonată şi unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului până la centură, potrivit Economica.net.

O altă soluţie ar fi realizarea unei străpungeri în continuarea bulevardului Timişoara care ar avea doar câteva sute de metri până la centură.

Cele trei variante nu sunt îmbrățișate de toți bucureștenii. Persoanele care susțin proiectul autostrăzii afirmă că cel mai mare avantaj al noului pod este că cei care vin pe Uverturii sau din zona nouă a cartierului Militari (Militari Residence) vor putea ajunge pe Splai fără a mai trece prin intersecţia Uverturii cu Virtuţii de la pasajul Lujerului, care este blocată foarte des.

Există însă şi susţinători ai proiectului care spun că doar pasajul în sine nu rezolvă absolut nimic. "Pe axa Crângaşi-Lujerului nu se schimbă absolut nimic pentru că la Crângaşi blocajul artificial de la trecerile de pietoni semaforizate nu se schimbă cu nimic, iar la Lujerului intersecţia cu Uverturii va bloca traficul ca şi în trecut. Când pasajul va avea conexiune spre vest, măcar spre intersecţia Apusului cu Uverturii, va putea reduce din traficul între pasaj şi Lujerului şi va rezolva în parte problema la Lujerului şi Iuliu Maniu", spune un membru al forum.peundemerg.ro

Potrivit forum.metrouusor.com, lucrările avansează vizibil, fiind demarată construcţia podului pe partea de vest a Şoselei Virtuţii, pe partea cu Catedrala Catolică, reprezentanţa Ford şi staţia de carburanţi Lukoil.

Lucrările la Penetraţia - Splai - Ciurel - A1 sunt derulate de asocierea de firme JV Bogl – Astaldi – Eurocontruct -Tehnologica şi Proiect Bucureşti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la începerea lucrării, respectiv anul 2014. Valoarea lucrării la artera de 8,3 km ce ar urma să facă legătura între Splaiul Independenţei şi autostrada A1 este de circa 580 milioane de lei, conform devizului general. Reprezentanţii municipalităţii spun ca pasajul va fi gata în 2016.

Drumul expres va porni de la intersecţia Şoseaua Virtuţii cu Splaiul Independenţei, va merge pe lângă Lacul Morii până la intersecţia cu bulevardul Uverturii, după care va trece pe lângă staţia de tratare a apei Roşu-Militari şi va ieşi din Bucureşti prin comuna Chiajna. Va traversa Centura Capitalei, va trece prin Comuna Dragomireşti-Vale şi va ieşi în A1, la km 13, Pod Ciorogârla.

Viitorul proiectului este strâns legat și de rezultatul alegerilor pentru fotoliul de primar al sectorului 6 traversat de autostradă. Mihai Daneș, unul dintre locuitorii sectorului 6, critic al proiectului, a pierdut lupta în instanţă pentru demolarea noului pasaj de la Ciurel, însă acum candidează la Primăria Sectorului 6 din partea Uniunii Salvaţi Bucureştiul (USB) şi promite să oprească proiectul “megalomanic” al fostului edil-şef al Capitalei Sorin Oprescu. Rampa pasajului de la Ciurel trece prin faţa casei sale și de aceea Daneș vrea să suspende proiectul drumului expres care ar uma să lege Splaiul Independenţei cu Autostrada A1 Bucureşti-Piteşti. “Voi scoate din PUZ-ul sectorului 6 această lucrare”, promite Mihai Daneş.

http://www.b365.ro/care-este-stadiul-lu...52758.html

"In ceea ce priveste Penetratia Splaiul Independentei-Ciurel- Autostrada Bucuresti-Pitesti, intarzierile au avut urmatoarele cauze: litigiile in instanta cu privire la valabilitatea autorizatiei de constructie, inexistenta PUZ-ului pe zona de la nodul Virtutii la A1 precum si intarzierile mari la plata facturilor aferente lucrarilor executate in octombrie, noiembrie si decembrie 2015", a declarat miercuri primarul general Gabriela Firea.

Gabriela Firea a explicat ca vor fi achitate urgent facturile aferente acestei perioade, in valoare de 5,7 milioane de lei, facturi care care au primit bun de plata inca din aprilie 2016, dar si facturile pana la totalul sumei intarziate de 22 de milioane de lei.

Gabriela Firea a mai adaugat ca, in cadrul sedintei de astazi, s-a desprins o propunere de diminuare a culoarului pentru tronsoanele 2 si 3 ale lucrarii - de la 3 la 2 benzi, ceea ce presupune renuntarea la drumurile colectoare, diminuandu-se astfel costurile exproprierilor.

De asemenea, se va garanta accesul direct in aceasta zona a tuturor proprietatilor la drumul public, solicitare care a venit de foarte multe ori, des si insistent, din partea proprietarilor din zona. Primarul General a explicat ca s-a ajuns la aceasta solutie pentru ca in proiectul initial a fost prevazut un drum de viteza, un drum express, cu drumuri colectoare stanga – dreapta, dar fara a fi aprobata documentatia PUZ-ului si nici finalizata exproprierea.

b365 a preluat un comunicat al PMB, dar se pare ca le-a scapat esentialul...
Firea NU renunta la proiectul integral, pana in A1 !
(Este prima data cand as putea "inghiti" noul PG, cu doar un pic de lamaie...  )
http://www.agerpres.ro/comunicate/2016/07/27/comunicat-de-presa-pmb-18-18-21

(....)
Gabriela Firea a mai adăugat că, în cadrul ședinței de astăzi, s-a desprins o propunere de diminuare a culoarului pentru tronsoanele 2 și 3 ale lucrării — de la 3 la 2 benzi, ceea ce presupune renunțarea la drumurile colectoare, diminuându-se astfel costurile exproprierilor. De asemenea se va garanta accesul direct în această zonă a tuturor proprietăților la drumul public, solicitare care a venit de foarte multe ori, des și insistent, din partea proprietarilor din zonă. Primarul General a explicat că s-a ajuns la această soluție pentru că în proiectul inițial a fost prevăzut un drum de viteză, un drum expres, cu drumuri colectoare stânga — dreapta, dar fără a fi aprobată documentația PUZ-ului și nici finalizată exproprierea: 'acest fapt a generat o eliberare de către primăriile de sector, pe acest traseu, a autorizațiilor de construcție. Practic acolo s-a construit în toată această perioadă. Dacă nu am renunța la drumurile colectoare și  la o bandă, am fi în situația să expropriem locuințe recent finalizate ceea ce nu ar fi corect pentru proprietari și ar crește și costurile aferente acestui proiect'.

Referitor la termenul asumat de constructor pentru finalizarea podului hobanat peste Dâmbovița, edilul șef a declarat:' Am fost asigurată de către constructor că termenul pentru finalizarea acestui obiectiv este 1 iulie 2017, suma rămasă de achitat fiind de 180 de milioane de lei. Cea mai mare parte a sumei este solicitată până la finalul acestui an pentru achiziționarea hobanelor, tablierului și a altor elemente de suprastructura. Acum, stadiul de realizare a proiectului este de aproapte 34%, etapa 1-nod Virtuții și aproape 14% din totalul contractului până la A1. Dar cea mai mare parte a lucrărilor și cele care erau dificile au fost deja realizate: pilonii centrali, pilele podului, fundațiile etc., restul se pot asambla până la 1 iulie 2017'.

Valoarea totală a contractului este de 487 milioane de lei fără TVA.

1. Deci proprietarii din zona nu vor drumul, dar daca se face vor ("des si insistent") sa iasa din curte direct pe A1.
2. Deci stiam ca vrem sa facem drumul, dar am dat autorizatii in draci.
3. De ce p...da masii nu platesc costul exproprierilor cei care au dat autorizatiile de construire pe o zona unde exista clar un proiect?
4. Daca este 14% din totalul proiectului pana in A1, revine speranta...

A mai dat amanunte la HotNews...
http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21186872-video-gabriela-firea-nu-dat-niciun-aviz-toaletare-defrisare-unui-arbore-din-capitala-exista-campanie-impotriva-mea-primaria-capitalei-putea-internaliza-serviciile-deratizare-combatere-tantarilor-nu-de.htm

Catiusa Ivanov: In ce stadiu se afla Pasajul de la Ciurel? Mai sunt litigii cu riveranii? Se lucreaza pe santier?

Gabriela Firea: Se lucreaza, dar din punctul meu de vedere nu asa cum ar trebui. Am fost si pe acest santier. Vedeti d-voastra, si in cazul acestui subiect exista doua opinii, opinia Primariei Capitalei, asa cum am preluat eu acest contract si opinia constructorului care, de asemenea spune ca in ceea ce il priveste, el si-a facut datoria, dar ca si in cazul Pasajului Sudului au fost foarte multe greseli de proiectare de la inceputul acestei lucrari. Mai mult, aici la Ciurel unele dintre suprafetele de teren au fost preluate de catre cetateni, iar  primariile de sector au dat autorizatii de construire si certificate de urbanism si s-au facut anumite constructii de catre persoane private. Atunci este nevoie sa fie configurata toata zona in perioada urmatoare, dar numai dupa ce toti proprietarii vor fi instiintati, consultati, informati, invitati la Primarie pentru a sti despre ce este vorba, se va realiza un nou PUZ al zonei, necesar deoarece situatia de la demararea proiectului difera fata de situatia din teren.

"... unele dintre suprafetele de teren au fost preluate de catre cetateni..."
Pe bune ?!?!....
Preluate de unde ?!... Asa, din eter ?!...
Si primariile de sector (greu de identificat cu pluralul asta care dintre primariile de sector... Poate PS2? sau PS4 ?!...) au dat autorizatii asa, la f u t u-i ma'sa...

Cool...

Referitor la pasajul Ciurel, ea a spus ca au fost achitate datoriile catre constructor, care erau neplatite din primavara, dar a afirmat ca se va renunta la una dintre benzile prevazute, pentru ca proiectul s-a gresit inca de la inceput.

"Problema e ca tot din proiectare s-a gresit si imi asum cele afirmate, pentru ca locuitorii din zona practic ar fi fost blocati. Am facut o evaluare si trebuie sa renuntam la una dintre benzi. Vor fi doua si nu trei benzi, pentru ca aici era vorba de un drum expres cu mai multe drumuri colectoare. Nu se va putea face acest lucru. Nu s-a facut PUZ-ul zonal, acea suprafata nu s-a prezervat, primariile de sector care au competenta in acea zona au dat certificate de urbanism, au dat autorizatii de constructii, s-a construit in zona recent, pe suprafata care trebuia sa fie rezervata acestei lucrari de amploare si acum ar trebui ca Primaria Capitalei sa faca exproprieri masive, sa darame ce s-a construit. Este inadmisibil asa ceva. Pur si simplu lucrurile sunt facute prost de la inceput. Si atunci m-am intalnit cu constructori si specialisti sa gasim cele mai bune solutii. In primul rand, renuntam la o banda, vor fi doua benzi, renuntam la drumuri colectoare, dar obiectivul de investitii sa fie finalizat pana la anul, in luna iulie, iar in ceea ce priveste Piata Sudului - in martie, anul viitor", a mai precizat Gabriela Firea.


http://www.b365.ro/firea-noi-precizari-...52882.html