Topic: Tramvaiele din Iasi si reteaua lor- istoric
11 posts, 5806 views- fl82
-
Posted:
-
Tramvaiele din Iasi si reteaua lor- istoric
fl82
Pe 18 septembrie 1897 a fost organizată licitaţia privind concesionarea realizării şi exploatării tramvaiului electric în oraşul Iaşi timp de 40 de ani, desfăşurată simultan cu cea pentru iluminatul public.
În baza Legii nr. 713 pentru concesionarea tramvaiului din Iași, promulgată de regele Carol I al României la 25 februarie 1898, Primăria orașului Iași, reprezentată de primarul Nicolae Gane, a concesionat companiei germane A.E.G. Berlin, printr-un contract semnat la 19 martie 1898, dreptul de a construi o rețea de transport cu tramvaie electrice. Primul director al tramvaielor din Iași a fost numit ing. Carol Litarszek (1898-1901).
În acelaşi an a fost înfiinţată Direcţiunea tramvaielor electrice din Iaşi, au demarat lucrările pentru construirea infrastructurii şi a depoului.
Considerăm data de 9 martie 1898 ca fiind momentul oficial de început pentru transportul public ieşean, date fiind implicaţiile multiple pentru dezvoltarea oraşului ale deciziei din acea zi a Regelui României.
La 17 februarie/1 martie 1900, a fost pusă în funcțiune prima linie de tramvai electric din Iași, pe traseul dintre Gară și Hală. După cum anunța ziarul „Ecoul Moldovei” din 24 februarie 1900, tramvaiele urmau să circule între ora 7 dimineața și ora 11 noaptea, la intervale regulate de câte 7 minute și jumătate. Prețul unui bilet de călătorie dus-întors era de 15 bani.
În acelaşi an au fost inaugurate liniile din Păcurari, Socola, Nicolina, Copou şi cea spre Abator. Exploatarea tramvaiului electric ieşean a început cu 16 vagoane de călători fabricate la Nürnberg, numărul acestora mărindu-se în 1914-1915 (într-un inventar întocmit în 1922 se menţiona existenţa unui parc format din 35 de vagoane de călători, un vagon pentru curăţat zăpada şi 3 vagoane-platformă fără motor pentru transportul materialelor).
In total ar fi existat 54 de tramvaie tip AEG in Iasi. Unul din aceste tramvaie a fost restaurat.
După un an, în 1901, funcționau 5 trasee (Gară – Piața Unirii, Păcurari – Nicolina, Copou - Socola, Str. Albă - Abator și Tg. Cucu - Sărărie) pe care circulau 19 vagoane. Rețeaua de tramvaie electrice a ajuns să aibă o lungime de 17,307 km, ea ocupând atunci primul loc din România, fiind superioară astfel rețelelor de tramvaie electrice din Brăila, Galați și București.
Tot in 1901 fost dată în funcţiune linia de tramvai de pe strada Sărărie, fiind definitivată astfel reţeaua de tramvai din Iaşi, cu 4 trasee si o lungime de 17,3 km, ce o situa pe primul loc între cele cinci oraşe ale ţării care au inaugurat sisteme de transport cu tramvaiul electric între 1894 şi 1901. Prima intervenţie majoră în structura reţelei a fost făcută în anul 1958, când a fost desfiinţată linia din Nicolina.
Prin Decret regal, la 16 august 1916 întregul inventar al Direcţiunii tramvaielor electrice din Iaşi a trecut în administrarea statului român, în urma intrării României în război alături de puterile Antantei (Germania a devenit ţară inamică, iar bunurile sale aflate pe teritoriul României au fost sechestrate). La conducerea uzinei ieşene au fost numiţi reprezentanţi ai organelor locale, iar în documentele municipalităţii aceasta apare cu denumirea Serviciul tramvaielor electrice.
In 1920 Uzina electrică şi tramvaiele au trecut în administrarea Primăriei Iaşi, documentele emise în acea perioadă purtând antetul comun al uzinelor de electricitate şi de tramvaie sub denumirea Serviciul de lumină, tramvai şi forţă motrică.
Pe 28 iunie 1923 cele două uzine au intrat în proprietatea exclusivă a Primăriei Iaşi.
La data de 8 iunie 1924 Consiliul Comunal Iaşi constituie Societatea Comunală de Electricitate din Iaşi (S.C.E.I.).
Între anii 1929- 1938 in atelierele proprii au fost reconstruite 14 vagoane pe baza proiectelor inginerilor Huhulea şi Dorogan.
Anii celui de-al doilea război mondial au fost ani de decădere a activității de transport cu tramvaie din Iași. Astfel, dacă în anul 1938 societatea dispunea de 45 vagoane, numărul de tramvaie scăzuse în 1945 la doar 19.
Perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi cea care a urmat au fost deosebit de dificile pentru oraş din cauza distrugerilor masive şi a lipsurilor. Primăria Iaşi a încercat să reorganizeze şi să menţină funcţionale serviciile de electricitate, tramvai, apă-canal şi salubritate. Pe 26 iunie 1944 tramvaiele au fost preluate de Întreprinderile Municipale Iaşi (I.M.I.), care pe 1 septembrie s-au reorganizat sub formă de servicii, moment în care a fost înfiinţat Serviciul comunal de electricitate-tramvaie, devenit ulterior, la 1 octombrie 1945, Întreprinderea Comunală de Electricitate şi Tramvaie (I.C.E.T.).
Odată cu reunificarea serviciilor municipale, la 1 ianuarie 1948 a fost adoptată denumirea de Întreprinderile Municipale Iaşi – electricitate, tramvaie, apă-canal, salubritate, schimbată ulterior, la 20 mai 1949, în Întreprinderile Comunale Iaşi – electricitate, tramvaie, apă-canal, salubritate (E.T.A.C.S.).
După al Doilea Război Mondial, întreprinderea de transport în comun din Iași este reorganizată de mai multe ori în următoarele societăți:
-E.T.A.C.S. (Electricitate, Tramvaie, Apă, Canal, Salubritate) (1949-1956),
-E.T.A.C (din 1 martie 1956, ca urmare a desprinderii activitatii de salubrizare)
-Întreprinderea Comunală de Electricitate și Transport (I.C.E.T.) (1 mai 1957-1961, ca urmare a desprinderii serviciului de apa-canal)
-Întreprinderea de Transport Iași (I.T.I.) (1961-1979)( Pe data de 1 iulie 1961 uzina electrică a fost separată de cea a tramvaielor şi a trecut în subordinea Ministerului Minelor şi Energiei Electrice, cu denumirea Întreprinderea Regională de Electricitate (I.R.E.) Iaşi, iar transportul public a fost reorganizat sub forma unei întreprinderi de sine stătoare - Întreprinderea de Transport Iaşi (I.T.I.).
-Intreprinderea de transport in comun (ITC)(1 septembrie 1973- 1979)
-Întreprinderea Județeană de Transport Local (IJTL) Iași (1979-1990).
Perioada 1958- 1970 a fost dominată de importante lucrări edilitare şi de construirea uriaşei platforme industriale din zona de est a oraşului, transportul public fiind nevoit să se adapteze noilor cerinţe. Reţeaua de tramvai a suferit transformări majore, fiind desfiinţate anumite tronsoane (Păcurari, Nicolina, Socola, Dimitrov-Piaţa Unirii) şi înfiinţate altele (strada Banu, Pădurii, Zona Industrială). Numărul traseelor de autobuz a crescut, de asemenea, considerabil. Au fost achiziţionate şi mijloace de transport noi care să preia numărul ridicat de călători deveniţi locuitori ai oraşului odată cu industrializarea puternică a acestuia, iar pentru ca reţeaua de alimentare a tramvaielor să facă faţă solicitării au fost date în exploatare staţiile de redresare S1 (în 1965) şi S2 (în 1967).
Perioada 1970- 1978 a stat sub semnul pregătirilor pentru achiziţionarea şi punerea în exploatare a unui număr considerabil de tramvaie noi, moderne, fabricate în Cehoslovacia. Negocierile, desfăşurate la nivel local şi ministerial, au fost de durată, în final perfectându-se, în 1977, contractul pentru procurarea a 70 de tramvaie Tatra T4R de la firma ČKD din Praga. Pentru gararea, întreţinerea şi punerea în circulaţie în bune condiţii a acestor tramvaie au fost derulate şi alte investiţii, precum: reorganizarea depoului (în 1976 a fost dată în folosinţă baza de întreţinere şi exploatare a tramvaielor din str. Uzinei, cu o hală şi ateliere de întreţinere şi reparaţii nou construite), mutarea liniei de tramvai de pe strada Ion Creangă pe strada Vasile Lupu, reabilitarea căii de rulare în multe zone ale oraşului, construirea de noi staţii de redresare.
Tot în această perioadă a fost închis cel mai pitoresc traseu de tramvai ieşean, cel de pe strada Sărărie, moment în care au fost retrase din circulaţie ultimele tramvaie construite local în perioada interbelică (rămase în amintirile ieşenilor drept „tramvaiele de Sărărie“).
In perioada 1979- 1989 oraşul s-a transformat radical, au apărut noi cartiere de locuinţe (în special pentru muncitori) şi s-au realizat diverse lucrări de interes public. Pentru asigurarea transportului între cartiere şi platformele industriale au fost construite noi linii de tramvai (Podu de Piatră - Podu Roş, Podu de Piatră - Alexandru cel Bun - Dacia, Tătăraşi - Metalurgie, Podu de Piatră - Gară, Gară - Canta, Abator - Dancu, Elena Doamna - Tudor Vladimirescu - Mase Plastice, Podu Roş - C.U.G., şos. Arcu, Podu de Piatră - Gara Internaţională - Ţesătura) şi au fost puse in circulaţie noi mijloace de transport (tramvaie Tatra T4R şi Timiş II).
La 1 noiembrie 1979, parcurile auto de folosinţă locală sau proprie ale instituţiilor din subordinea ministerelor, ale altor organe centrale şi ale conducerilor de judeţe au fost concentrate, prin Decret al Consiliului de Stat, în cadrul unor întreprinderi sau al altor unităţi de transport organizate. Ca urmare a acestui decret, întreprinderea şi-a extins activitatea pe raza întregului judeţ Iaşi, devenind Întreprinderea Judeţeană de Transport Local (I.J.T.L.) Iaşi.
Au fost înfiinţate autobaze pentru transportul călătorilor (cu autobuze), de marfă şi mixte la Iaşi, Paşcani şi Hârlău.
În perioada 1948-1990 s-au efectuat numeroase lucrări de extindere și modernizare a rețelei de tramvai din Iași.
Au fost date în exploatare tramvaie noi de tip :
-I.T.B-V56/V58. (achizitionate in perioada 1959- 1964, in numar de 122 bucati+ remorci „V10”. Dupa 1991 sunt modificate un numar de 16 vagoane-motor si 16 vagoane-remorca. In 1998 mai este modificat un vagon-motor. Un vagon-motor a fost restaurat. Retrase din circulatie in ?)
-Tatra T4R din Cehoslovacia (din 1978, in numar de 70 de bucati. Un vagon mai exista. Retrase din circulatie in ? )
-Timiș 2 (din 1981, in numar de 94 bucati. 6 ar mai fi in depou. Retrase din circulatie in 2003).
Parcul de vehicule a crescut an de an, ajungând în 1970 la 128 tramvaie.
Au fost înființate Baza de întreținere și exploatare tramvaie din strada Uzinei (1976) și Baza de întreținere pentru tramvaie și autobuze din Dacia (1983).
S-au construit in total 11 statii de redresare si in anii 80 s-a introdus calea de rulare pentru tramvaie in longrine de beton.
Pe traseul Tesatura- CET- Tutora (in zona industriala Tutora) linia de tramvaie a fost complet separata de restul carosabilului.
In anul 1989 este atinsa lungimea maxima a retelei de tramvaie din Iasi, cu: 35 km cale dubla, doua depouri, 11 capete de linii (Canta, Dacia, Targu-Cucu, Tatarasi-Nord, Tatarasi-Sud, Dancu, Baza-3, Tutora, CUG-2, Triumf si Copou) si 20 linii de tramvaie (1, 1B, 2, 2B, 3, 4, 5, 5B, 6, 7, 8, 9, 9B, 10, 10B, 11, 12, 13, 14 si 15).
A mai existat de asemenea un capat de linie de tramvaie in Iasi- CUG-1.
Prin decizie a Prefecturii Iaşi, la data de 7 decembrie 1990, I.J.T.L. a fost împărţită într-o serie de întreprinderi la Iaşi şi Paşcani, iar Regia Autonomă de Transport în Comun (R.A.T.C.) a preluat întregul patrimoniu al transportului în comun pe raza municipiului Iaşi şi a comunelor limitrofe.
Transportul cu taximetre a fost separat de transportul în comun şi a funcţionat mai departe în cadrul societăţii comerciale Taxicom.
Pe 2 septembrie 2002, R.A.T.C. a fost divizată în Regia Autonomă de Transport Electric în Comun (R.A.T.E.C.), pentru transportul cu tramvaie şi troleibuze, şi S.C. Autobuzul S.A., societate având drept unic acţionar Municipiul Iaşi, pentru transportul cu autobuze.
Intre 2003- 2010, printr-un acord între Municipiul Iaşi şi Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) din cadrul Guvernului Confederaţiei Elveţiene a fost oferită asistenţă financiară pentru furnizarea de tramvaie second hand şi o gamă largă de utilaje şi echipamente pentru întreţinerea mijloacelor de transport public.
In 2004 , datorita faptului ca divizarea transportului electric de cel auto nu a dat rezultatele scontate , a fost înfiinţată Regia Autonomă de Transport Public Iaşi (R.A.T.P.), mandatată să efectueze transport public de persoane utilizând şi autobuze. Intre 2006- 2007 a fost realizată fuziunea prin absorbţie a S.C. Autobuzul S.A. cu R.A.T.P.
Intre 2008- 2013 s-a desfaşurat proiectul CIVITAS ARCHIMEDES, în parteneriat cu diverse oraşe din Europa, pentru un transport urban eficient prin punerea în aplicare a unor măsuri inovatoare, ce demonstrează capacitatea de a realiza economie de energie.
Între 2008- 2015, in cadrul unor proiecte de mare amploare, a fost reabilitată infrastructura de pe cca. 50% din reţeaua de transport cu tramvaiul, beneficiind de diverse surse de finanţare: împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.), împrumuturi bancare, fonduri PHARE, Fondurile Structurale ale Uniunii Europene şi fonduri proprii ale municipalităţii.
Este înfiinţată Compania de Transport Public Iaşi S.A., pentru preluarea serviciului de transport public în cazul întrării în faliment a R.A.T.P. din cauza situaţiei financiare dificile.
In 2014 RATP Iasi intra in insolventa, iar in 2016 este declarata falimentara.
De la 1 octombrie 2016 serviciul de transport urban in comun din Iasi a fost preluat de Compania de transport public Iasi (CTP).
Ca urmare a faptului că tramvaie noi pentru șine cu ecartament metric nu se mai fabricau decât la comandă, Regia de Transport în Comun din Iași nu a putut achiziționa tramvaie noi.
Ea a apelat la achizitionarea de:
-Un tramvai tip „ITB- V2A”, realizat ca prototip pentru ecartamentul de 1000 mm si achizitionat nou in 1992
-24 de bucati tramvaie tip „ITB-V2A” si „ITB-V3A”, care au fost aduse de la OTL Oradea si RATUC Cluj-Napoca intre anii 1993- 1997 si modificate (adaptate la ecartament de 1000 mm, scurtate, etc) in cadrul RATC Iasi si la SC Nicolina SA Iasi.
In 2001 a inceput casarea lor, fiind definitivata in 2003. A mai ramas unul singur , folosit pana in 2004 ca vagon-scoala. Din 2004 nu mai circula nici acesta (se afla in Depoul Dacia - Sectia 2).
-In 1995 este modernizat (dupa proiectul inginerului Dorian Geba) un vagon-motor de tramvai tip “Timis-2”. Proiectul initial prevea modernizarea a 10 “trenuri” de tramvaie tip “Timis-2”. Din pacate proiectul nu a mai fost realizat.
In 1998 prototipul de tramvai modernizat “Timis-2” este transformat in vagon-stropitoare, in 1999 este retras din circulatie iar in 2005 este casat.
Regia dispunea în 1997 de 159 tramvaie.
Ulterior, RATC a fost nevoită să cumpere tramvaie second-hand: 10 tramvaie GT4 din Stuttgart (1997), 19 tramvaie Tatra T4D din Halle și 16 tramvaie ST7 și ST8 din Darmstadt (1998), 15 tramvaie GT4 din Stuttgart și 8 Tatra T4D din Halle (2000), 14 tramvaie GT5 din Augsburg (2001), 27 tramvaie GT4 modernizate din Halle (2003), 10 tramvaie GT4 din Augsburg (2004), 10 tramvaie ST10 și ST11 din Darmstadt, 31 de tramvaie GT4 modernizate din Stuttgart (2007-2008) și 13 tramvaie GT4 și unul de tip GT8 de la Stadtwerke Augsburg (2009).
În paralel cu aceste achiziții, începând din anul 2003, regia a beneficiat de programul Donație de tramvaie, derulat cu Secretariatul de Stat pentru Relații Economice (SECO) din cadrul Guvernului Confederației Elvețiene. În cadrul acestui program, au sosit la Iași tramvaie elvețiene donate de Primăria orașului Berna: 6 tramvaie Be 4/4 (2003), 3 tramvaie Be 4/4 (2004) și 4 vagoane Be 8/8 (2008).
În perioada 2002-2006, Regia Autonomă de Transport în Comun din Iași a fost divizată în două societăți: Regia Autonomă de Transport Electric în Comun Iași (RATEC Iași) și S.C. „Autobuzul” S.A. După unificare, noua societate a primit denumirea de Regia Autonomă de Transport Public Iași.
Începând din 1997 au fost reabilitate mai multe linii de tramvai din oraș. În anul 1997 a fost desființată linia de tramvai Podu Roș - CUG 2, după accidentul de la Rond Vechi CUG din 29 martie 1997 dintre Tatra T4R (203) și remorca Timișului (343) . Tramvaiul a mai circulat două săptămâni și apoi vagoanele au fost retrase de pe traseele 9 și 10.
Prin anii 1995 1996 s-a discutat un proiect de trecere a rețelei de tramvai din Iași la cale de rulare cu ecartament normal (1.435 mm), dar s a renunțat la el din cauza costurilor foarte mari (în jurul echivalentului a peste 400 milioane euro ), a timpului lung (de minim 2 ani) în care s-ar putea înlocui toate șinele și a dorinței de a nu micșora benzile rutiere, mai ales că există străzi înguste în Iași (unde șinele cu ecartament normal nu ar putea fi amplasate, ducând la eliminarea unor trasee, exemplu legătura cu zona Tătărași).
Municipiul Iași are una dintre cele mai mari pante (Tătărași - Pădurii) din Europa pe care circulă tramvaiele.
În prezent, tramvaiul din Iași este una dintre puținele rețele din România care circulă pe șine cu ecartament îngust -1.000 mm - (alături de Arad și Rășinari), în timp ce în Botoșani, Brăila, București, Cluj, Craiova, Galați, Oradea, Ploiești și Timișoara se circulă pe ecartament de 1.435 mm.
Singurul oraș care a trecut în România de la 1.000 mm la 1435 mm a fost Galați în anii '70.
În primul deceniu al secolului al XXI-lea, Regia Autonomă de Transport Public Iași a început un program major de modernizare a căii de rulare, fiind reabilitate următoarele tronsoane: Pasaj Nicolina - Podu de Piatră, Podu de Piatră - Gară - Billa - Canta, Pasaj Alexandru cel Bun, Str. Arcu - Centru - Tg. Cucu - Cinci Drumuri, Tătărași Sud - Tătărași Nord - Str. Nicoriță.
RATP Iași (în prezent CTP Iași) operează pe traseele de tramvai cu următoarele tipuri de vagoane: GT4, GT8, BE 8/8, ST10, M6D si M8C. Tramvaiele de epocă sunt prezente și ele la stradă, cu diferite ocazii.
Pe 18 septembrie 1897 a fost organizată licitaţia privind concesionarea realizării şi exploatării tramvaiului electric în oraşul Iaşi timp de 40 de ani, desfăşurată simultan cu cea pentru iluminatul public.
În baza Legii nr. 713 pentru concesionarea tramvaiului din Iași, promulgată de regele Carol I al României la 25 februarie 1898, Primăria orașului Iași, reprezentată de primarul Nicolae Gane, a concesionat companiei germane A.E.G. Berlin, printr-un contract semnat la 19 martie 1898, dreptul de a construi o rețea de transport cu tramvaie electrice. Primul director al tramvaielor din Iași a fost numit ing. Carol Litarszek (1898-1901).
În acelaşi an a fost înfiinţată Direcţiunea tramvaielor electrice din Iaşi, au demarat lucrările pentru construirea infrastructurii şi a depoului.
Considerăm data de 9 martie 1898 ca fiind momentul oficial de început pentru transportul public ieşean, date fiind implicaţiile multiple pentru dezvoltarea oraşului ale deciziei din acea zi a Regelui României.
La 17 februarie/1 martie 1900, a fost pusă în funcțiune prima linie de tramvai electric din Iași, pe traseul dintre Gară și Hală. După cum anunța ziarul „Ecoul Moldovei” din 24 februarie 1900, tramvaiele urmau să circule între ora 7 dimineața și ora 11 noaptea, la intervale regulate de câte 7 minute și jumătate. Prețul unui bilet de călătorie dus-întors era de 15 bani.
În acelaşi an au fost inaugurate liniile din Păcurari, Socola, Nicolina, Copou şi cea spre Abator. Exploatarea tramvaiului electric ieşean a început cu 16 vagoane de călători fabricate la Nürnberg, numărul acestora mărindu-se în 1914-1915 (într-un inventar întocmit în 1922 se menţiona existenţa unui parc format din 35 de vagoane de călători, un vagon pentru curăţat zăpada şi 3 vagoane-platformă fără motor pentru transportul materialelor).
In total ar fi existat 54 de tramvaie tip AEG in Iasi. Unul din aceste tramvaie a fost restaurat.
După un an, în 1901, funcționau 5 trasee (Gară – Piața Unirii, Păcurari – Nicolina, Copou - Socola, Str. Albă - Abator și Tg. Cucu - Sărărie) pe care circulau 19 vagoane. Rețeaua de tramvaie electrice a ajuns să aibă o lungime de 17,307 km, ea ocupând atunci primul loc din România, fiind superioară astfel rețelelor de tramvaie electrice din Brăila, Galați și București.
Tot in 1901 fost dată în funcţiune linia de tramvai de pe strada Sărărie, fiind definitivată astfel reţeaua de tramvai din Iaşi, cu 4 trasee si o lungime de 17,3 km, ce o situa pe primul loc între cele cinci oraşe ale ţării care au inaugurat sisteme de transport cu tramvaiul electric între 1894 şi 1901. Prima intervenţie majoră în structura reţelei a fost făcută în anul 1958, când a fost desfiinţată linia din Nicolina.
Prin Decret regal, la 16 august 1916 întregul inventar al Direcţiunii tramvaielor electrice din Iaşi a trecut în administrarea statului român, în urma intrării României în război alături de puterile Antantei (Germania a devenit ţară inamică, iar bunurile sale aflate pe teritoriul României au fost sechestrate). La conducerea uzinei ieşene au fost numiţi reprezentanţi ai organelor locale, iar în documentele municipalităţii aceasta apare cu denumirea Serviciul tramvaielor electrice.
In 1920 Uzina electrică şi tramvaiele au trecut în administrarea Primăriei Iaşi, documentele emise în acea perioadă purtând antetul comun al uzinelor de electricitate şi de tramvaie sub denumirea Serviciul de lumină, tramvai şi forţă motrică.
Pe 28 iunie 1923 cele două uzine au intrat în proprietatea exclusivă a Primăriei Iaşi.
La data de 8 iunie 1924 Consiliul Comunal Iaşi constituie Societatea Comunală de Electricitate din Iaşi (S.C.E.I.).
Între anii 1929- 1938 in atelierele proprii au fost reconstruite 14 vagoane pe baza proiectelor inginerilor Huhulea şi Dorogan.
Anii celui de-al doilea război mondial au fost ani de decădere a activității de transport cu tramvaie din Iași. Astfel, dacă în anul 1938 societatea dispunea de 45 vagoane, numărul de tramvaie scăzuse în 1945 la doar 19.
Perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi cea care a urmat au fost deosebit de dificile pentru oraş din cauza distrugerilor masive şi a lipsurilor. Primăria Iaşi a încercat să reorganizeze şi să menţină funcţionale serviciile de electricitate, tramvai, apă-canal şi salubritate. Pe 26 iunie 1944 tramvaiele au fost preluate de Întreprinderile Municipale Iaşi (I.M.I.), care pe 1 septembrie s-au reorganizat sub formă de servicii, moment în care a fost înfiinţat Serviciul comunal de electricitate-tramvaie, devenit ulterior, la 1 octombrie 1945, Întreprinderea Comunală de Electricitate şi Tramvaie (I.C.E.T.).
Odată cu reunificarea serviciilor municipale, la 1 ianuarie 1948 a fost adoptată denumirea de Întreprinderile Municipale Iaşi – electricitate, tramvaie, apă-canal, salubritate, schimbată ulterior, la 20 mai 1949, în Întreprinderile Comunale Iaşi – electricitate, tramvaie, apă-canal, salubritate (E.T.A.C.S.).
După al Doilea Război Mondial, întreprinderea de transport în comun din Iași este reorganizată de mai multe ori în următoarele societăți:
-E.T.A.C.S. (Electricitate, Tramvaie, Apă, Canal, Salubritate) (1949-1956),
-E.T.A.C (din 1 martie 1956, ca urmare a desprinderii activitatii de salubrizare)
-Întreprinderea Comunală de Electricitate și Transport (I.C.E.T.) (1 mai 1957-1961, ca urmare a desprinderii serviciului de apa-canal)
-Întreprinderea de Transport Iași (I.T.I.) (1961-1979)( Pe data de 1 iulie 1961 uzina electrică a fost separată de cea a tramvaielor şi a trecut în subordinea Ministerului Minelor şi Energiei Electrice, cu denumirea Întreprinderea Regională de Electricitate (I.R.E.) Iaşi, iar transportul public a fost reorganizat sub forma unei întreprinderi de sine stătoare - Întreprinderea de Transport Iaşi (I.T.I.).
-Intreprinderea de transport in comun (ITC)(1 septembrie 1973- 1979)
-Întreprinderea Județeană de Transport Local (IJTL) Iași (1979-1990).
Perioada 1958- 1970 a fost dominată de importante lucrări edilitare şi de construirea uriaşei platforme industriale din zona de est a oraşului, transportul public fiind nevoit să se adapteze noilor cerinţe. Reţeaua de tramvai a suferit transformări majore, fiind desfiinţate anumite tronsoane (Păcurari, Nicolina, Socola, Dimitrov-Piaţa Unirii) şi înfiinţate altele (strada Banu, Pădurii, Zona Industrială). Numărul traseelor de autobuz a crescut, de asemenea, considerabil. Au fost achiziţionate şi mijloace de transport noi care să preia numărul ridicat de călători deveniţi locuitori ai oraşului odată cu industrializarea puternică a acestuia, iar pentru ca reţeaua de alimentare a tramvaielor să facă faţă solicitării au fost date în exploatare staţiile de redresare S1 (în 1965) şi S2 (în 1967).
Perioada 1970- 1978 a stat sub semnul pregătirilor pentru achiziţionarea şi punerea în exploatare a unui număr considerabil de tramvaie noi, moderne, fabricate în Cehoslovacia. Negocierile, desfăşurate la nivel local şi ministerial, au fost de durată, în final perfectându-se, în 1977, contractul pentru procurarea a 70 de tramvaie Tatra T4R de la firma ČKD din Praga. Pentru gararea, întreţinerea şi punerea în circulaţie în bune condiţii a acestor tramvaie au fost derulate şi alte investiţii, precum: reorganizarea depoului (în 1976 a fost dată în folosinţă baza de întreţinere şi exploatare a tramvaielor din str. Uzinei, cu o hală şi ateliere de întreţinere şi reparaţii nou construite), mutarea liniei de tramvai de pe strada Ion Creangă pe strada Vasile Lupu, reabilitarea căii de rulare în multe zone ale oraşului, construirea de noi staţii de redresare.
Tot în această perioadă a fost închis cel mai pitoresc traseu de tramvai ieşean, cel de pe strada Sărărie, moment în care au fost retrase din circulaţie ultimele tramvaie construite local în perioada interbelică (rămase în amintirile ieşenilor drept „tramvaiele de Sărărie“).
In perioada 1979- 1989 oraşul s-a transformat radical, au apărut noi cartiere de locuinţe (în special pentru muncitori) şi s-au realizat diverse lucrări de interes public. Pentru asigurarea transportului între cartiere şi platformele industriale au fost construite noi linii de tramvai (Podu de Piatră - Podu Roş, Podu de Piatră - Alexandru cel Bun - Dacia, Tătăraşi - Metalurgie, Podu de Piatră - Gară, Gară - Canta, Abator - Dancu, Elena Doamna - Tudor Vladimirescu - Mase Plastice, Podu Roş - C.U.G., şos. Arcu, Podu de Piatră - Gara Internaţională - Ţesătura) şi au fost puse in circulaţie noi mijloace de transport (tramvaie Tatra T4R şi Timiş II).
La 1 noiembrie 1979, parcurile auto de folosinţă locală sau proprie ale instituţiilor din subordinea ministerelor, ale altor organe centrale şi ale conducerilor de judeţe au fost concentrate, prin Decret al Consiliului de Stat, în cadrul unor întreprinderi sau al altor unităţi de transport organizate. Ca urmare a acestui decret, întreprinderea şi-a extins activitatea pe raza întregului judeţ Iaşi, devenind Întreprinderea Judeţeană de Transport Local (I.J.T.L.) Iaşi.
Au fost înfiinţate autobaze pentru transportul călătorilor (cu autobuze), de marfă şi mixte la Iaşi, Paşcani şi Hârlău.
În perioada 1948-1990 s-au efectuat numeroase lucrări de extindere și modernizare a rețelei de tramvai din Iași.
Au fost date în exploatare tramvaie noi de tip :
-I.T.B-V56/V58. (achizitionate in perioada 1959- 1964, in numar de 122 bucati+ remorci „V10”. Dupa 1991 sunt modificate un numar de 16 vagoane-motor si 16 vagoane-remorca. In 1998 mai este modificat un vagon-motor. Un vagon-motor a fost restaurat. Retrase din circulatie in ?)
-Tatra T4R din Cehoslovacia (din 1978, in numar de 70 de bucati. Un vagon mai exista. Retrase din circulatie in ? )
-Timiș 2 (din 1981, in numar de 94 bucati. 6 ar mai fi in depou. Retrase din circulatie in 2003).
Parcul de vehicule a crescut an de an, ajungând în 1970 la 128 tramvaie.
Au fost înființate Baza de întreținere și exploatare tramvaie din strada Uzinei (1976) și Baza de întreținere pentru tramvaie și autobuze din Dacia (1983).
S-au construit in total 11 statii de redresare si in anii 80 s-a introdus calea de rulare pentru tramvaie in longrine de beton.
Pe traseul Tesatura- CET- Tutora (in zona industriala Tutora) linia de tramvaie a fost complet separata de restul carosabilului.
In anul 1989 este atinsa lungimea maxima a retelei de tramvaie din Iasi, cu: 35 km cale dubla, doua depouri, 11 capete de linii (Canta, Dacia, Targu-Cucu, Tatarasi-Nord, Tatarasi-Sud, Dancu, Baza-3, Tutora, CUG-2, Triumf si Copou) si 20 linii de tramvaie (1, 1B, 2, 2B, 3, 4, 5, 5B, 6, 7, 8, 9, 9B, 10, 10B, 11, 12, 13, 14 si 15).
A mai existat de asemenea un capat de linie de tramvaie in Iasi- CUG-1.
Prin decizie a Prefecturii Iaşi, la data de 7 decembrie 1990, I.J.T.L. a fost împărţită într-o serie de întreprinderi la Iaşi şi Paşcani, iar Regia Autonomă de Transport în Comun (R.A.T.C.) a preluat întregul patrimoniu al transportului în comun pe raza municipiului Iaşi şi a comunelor limitrofe.
Transportul cu taximetre a fost separat de transportul în comun şi a funcţionat mai departe în cadrul societăţii comerciale Taxicom.
Pe 2 septembrie 2002, R.A.T.C. a fost divizată în Regia Autonomă de Transport Electric în Comun (R.A.T.E.C.), pentru transportul cu tramvaie şi troleibuze, şi S.C. Autobuzul S.A., societate având drept unic acţionar Municipiul Iaşi, pentru transportul cu autobuze.
Intre 2003- 2010, printr-un acord între Municipiul Iaşi şi Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) din cadrul Guvernului Confederaţiei Elveţiene a fost oferită asistenţă financiară pentru furnizarea de tramvaie second hand şi o gamă largă de utilaje şi echipamente pentru întreţinerea mijloacelor de transport public.
In 2004 , datorita faptului ca divizarea transportului electric de cel auto nu a dat rezultatele scontate , a fost înfiinţată Regia Autonomă de Transport Public Iaşi (R.A.T.P.), mandatată să efectueze transport public de persoane utilizând şi autobuze. Intre 2006- 2007 a fost realizată fuziunea prin absorbţie a S.C. Autobuzul S.A. cu R.A.T.P.
Intre 2008- 2013 s-a desfaşurat proiectul CIVITAS ARCHIMEDES, în parteneriat cu diverse oraşe din Europa, pentru un transport urban eficient prin punerea în aplicare a unor măsuri inovatoare, ce demonstrează capacitatea de a realiza economie de energie.
Între 2008- 2015, in cadrul unor proiecte de mare amploare, a fost reabilitată infrastructura de pe cca. 50% din reţeaua de transport cu tramvaiul, beneficiind de diverse surse de finanţare: împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (B.E.R.D.), împrumuturi bancare, fonduri PHARE, Fondurile Structurale ale Uniunii Europene şi fonduri proprii ale municipalităţii.
Este înfiinţată Compania de Transport Public Iaşi S.A., pentru preluarea serviciului de transport public în cazul întrării în faliment a R.A.T.P. din cauza situaţiei financiare dificile.
In 2014 RATP Iasi intra in insolventa, iar in 2016 este declarata falimentara.
De la 1 octombrie 2016 serviciul de transport urban in comun din Iasi a fost preluat de Compania de transport public Iasi (CTP).
Ca urmare a faptului că tramvaie noi pentru șine cu ecartament metric nu se mai fabricau decât la comandă, Regia de Transport în Comun din Iași nu a putut achiziționa tramvaie noi.
Ea a apelat la achizitionarea de:
-Un tramvai tip „ITB- V2A”, realizat ca prototip pentru ecartamentul de 1000 mm si achizitionat nou in 1992
-24 de bucati tramvaie tip „ITB-V2A” si „ITB-V3A”, care au fost aduse de la OTL Oradea si RATUC Cluj-Napoca intre anii 1993- 1997 si modificate (adaptate la ecartament de 1000 mm, scurtate, etc) in cadrul RATC Iasi si la SC Nicolina SA Iasi.
In 2001 a inceput casarea lor, fiind definitivata in 2003. A mai ramas unul singur , folosit pana in 2004 ca vagon-scoala. Din 2004 nu mai circula nici acesta (se afla in Depoul Dacia - Sectia 2).
-In 1995 este modernizat (dupa proiectul inginerului Dorian Geba) un vagon-motor de tramvai tip “Timis-2”. Proiectul initial prevea modernizarea a 10 “trenuri” de tramvaie tip “Timis-2”. Din pacate proiectul nu a mai fost realizat.
In 1998 prototipul de tramvai modernizat “Timis-2” este transformat in vagon-stropitoare, in 1999 este retras din circulatie iar in 2005 este casat.
Regia dispunea în 1997 de 159 tramvaie.
Ulterior, RATC a fost nevoită să cumpere tramvaie second-hand: 10 tramvaie GT4 din Stuttgart (1997), 19 tramvaie Tatra T4D din Halle și 16 tramvaie ST7 și ST8 din Darmstadt (1998), 15 tramvaie GT4 din Stuttgart și 8 Tatra T4D din Halle (2000), 14 tramvaie GT5 din Augsburg (2001), 27 tramvaie GT4 modernizate din Halle (2003), 10 tramvaie GT4 din Augsburg (2004), 10 tramvaie ST10 și ST11 din Darmstadt, 31 de tramvaie GT4 modernizate din Stuttgart (2007-2008) și 13 tramvaie GT4 și unul de tip GT8 de la Stadtwerke Augsburg (2009).
În paralel cu aceste achiziții, începând din anul 2003, regia a beneficiat de programul Donație de tramvaie, derulat cu Secretariatul de Stat pentru Relații Economice (SECO) din cadrul Guvernului Confederației Elvețiene. În cadrul acestui program, au sosit la Iași tramvaie elvețiene donate de Primăria orașului Berna: 6 tramvaie Be 4/4 (2003), 3 tramvaie Be 4/4 (2004) și 4 vagoane Be 8/8 (2008).
În perioada 2002-2006, Regia Autonomă de Transport în Comun din Iași a fost divizată în două societăți: Regia Autonomă de Transport Electric în Comun Iași (RATEC Iași) și S.C. „Autobuzul” S.A. După unificare, noua societate a primit denumirea de Regia Autonomă de Transport Public Iași.
Începând din 1997 au fost reabilitate mai multe linii de tramvai din oraș. În anul 1997 a fost desființată linia de tramvai Podu Roș - CUG 2, după accidentul de la Rond Vechi CUG din 29 martie 1997 dintre Tatra T4R (203) și remorca Timișului (343) . Tramvaiul a mai circulat două săptămâni și apoi vagoanele au fost retrase de pe traseele 9 și 10.
Prin anii 1995 1996 s-a discutat un proiect de trecere a rețelei de tramvai din Iași la cale de rulare cu ecartament normal (1.435 mm), dar s a renunțat la el din cauza costurilor foarte mari (în jurul echivalentului a peste 400 milioane euro ), a timpului lung (de minim 2 ani) în care s-ar putea înlocui toate șinele și a dorinței de a nu micșora benzile rutiere, mai ales că există străzi înguste în Iași (unde șinele cu ecartament normal nu ar putea fi amplasate, ducând la eliminarea unor trasee, exemplu legătura cu zona Tătărași).
Municipiul Iași are una dintre cele mai mari pante (Tătărași - Pădurii) din Europa pe care circulă tramvaiele.
În prezent, tramvaiul din Iași este una dintre puținele rețele din România care circulă pe șine cu ecartament îngust -1.000 mm - (alături de Arad și Rășinari), în timp ce în Botoșani, Brăila, București, Cluj, Craiova, Galați, Oradea, Ploiești și Timișoara se circulă pe ecartament de 1.435 mm.
Singurul oraș care a trecut în România de la 1.000 mm la 1435 mm a fost Galați în anii '70.
În primul deceniu al secolului al XXI-lea, Regia Autonomă de Transport Public Iași a început un program major de modernizare a căii de rulare, fiind reabilitate următoarele tronsoane: Pasaj Nicolina - Podu de Piatră, Podu de Piatră - Gară - Billa - Canta, Pasaj Alexandru cel Bun, Str. Arcu - Centru - Tg. Cucu - Cinci Drumuri, Tătărași Sud - Tătărași Nord - Str. Nicoriță.
RATP Iași (în prezent CTP Iași) operează pe traseele de tramvai cu următoarele tipuri de vagoane: GT4, GT8, BE 8/8, ST10, M6D si M8C. Tramvaiele de epocă sunt prezente și ele la stradă, cu diferite ocazii.
- fl82
-
Posted:
-
Re: Tramvaiele din Iasi si reteaua lor- istoric
fl82
Trasee actuale de tramvaie din Iasi:
1 (Rond Copou - Piața Unirii - Tg. Cucu – Podu Roș (1) – Baza 3 - Tătărași – Tg. Cucu – Piața Unirii - Rond Copou) - 17,5 km
3 (Gară - Piața Unirii - Tg. Cucu - Tătărași - Rond Dancu) - 15,60 km
6 (Rond Dacia - Gară - Str. Bacinschi - Piața Unirii - Rond Tg. Cucu) - 13 km
7 (Rond Canta - Gară - Piața Unirii - Tg. Cucu - Tudor Vladimirescu - Baza 3 - Rond Tuțora) - 20.8 km
8 (Rond Copou - Tg. Cucu - Tudor Vladimirescu - Rond Baza 3) - 13.9 km
9 (Rond Copou - Piața Unirii - Tg. Cucu - Podu Roș (3) - Tehnopolis) - 20,2 km
11 (Rond Dacia - Podu de Piatră - Gara Internațională - Bd. Nicolae Iorga - Baza 3 - Rond Tătărași Nord) - 21,30 km
13 (Rond Copou - Piața Unirii - Tg. Cucu – Tătărași – Baza 3 - Podu Roș (1) – Tg. Cucu – Piața Unirii - Rond Copou) - 17,5 km
Foste trasee de tramvaie din Iasi:
1 (Copou - Baza 3 - Țuțora)
1b (Copou - Baza 3)
2 (Canta - Gară - Podu de Piatră - Bd. N. Iorga - Baza 3 - Tepro - Rond Țutora)
2 (Canta - Gară - Podu de Piatră - Podu Roș - Baza 3)
2b (Canta - Gară - Podu de Piatră - Bd. N. Iorga - Baza 3)
3b (Autogară - Centru - Tătărași Sud)
4 (Triumf - Tătărași - Tudor Vladimirescu - Triumf)
4b (Triumf - Tătărași Sud)
5 (Dacia - Podu Roș - Baza 3 - Tuțora), astăzi traseu de autobuz
5b (Dacia - Podu Roș - Baza 3)
6 (Dacia - Tg. Cucu - Podu Roș - Țuțora)
7 (Canta - Tg. Cucu)
7 (Autogară - Podu Roș - Tătărași Nord)
8 (Triumf - Piața Unirii - Tg. Cucu - Tudor Vladimirescu - Tătărași - Triumf)
8b (Triumf - Baza 3)
9 (Gară - Tg. Cucu - Podu Roș - CUG 2)
9b (Tg. Cucu - Podu Roș - CUG 2)
10 (Dacia - Podu de Piatră - Podu Roș - Pasaj Nicolina - CUG 2)
10b (Dacia - Podu de Piatră - Bd. Republicii (N. Iorga) - Pasaj Nicolina - CUG 2)
11 (Canta - Centru - Tg. Cucu)
12 (Tătărași Nord - Țuțora)
13 (Copou - Tătărași Sud)
13 (Dancu - Copou)
14 (Dancu - Tătărași Nord)
14 (Canta - Gară - Bd. Republicii (N. Iorga) - Pasaj Nicolina - CUG 2)
15 (Tătărași Nord - Metalurgie - Țesătura - Bd. Republicii (N. Iorga) - Pasaj Nicolina - CUG 2)
16 (Canta - Centru - Tătărași - Metalurgie - Podu Roș - Tg. Cucu - Canta)
16b (Canta - Centru - Podu Roș - Metalurgie - Tătărași - Tg. Cucu - Canta)
Dupa 1997 incepe modernizarea retelei de tramvaie din Iasi si sunt achizitionate tramvaie second-hand:
-10 tramvaie GT4 din Stuttgart (1997), 19 tramvaie Tatra T4D din Halle și 16 tramvaie ST7 și ST8 din Darmstadt (1998), 15 tramvaie GT4 din Stuttgart și 8 Tatra T4D din Halle (2000), 14 tramvaie GT5 din Augsburg (2001), 27 tramvaie GT4 modernizate din Halle (2003), 10 tramvaie GT4 din Augsburg (2004), 10 tramvaie ST10 și ST11 din Darmstadt, 31 de tramvaie GT4 modernizate din Stuttgart (2007-2008) și 13 tramvaie GT4 și unul de tip GT8 de la Stadtwerke Augsburg (2009).
În paralel cu aceste achiziții, începând din anul 2003, regia a beneficiat de programul Donație de tramvaie, derulat cu Secretariatul de Stat pentru Relații Economice (SECO) din cadrul Guvernului Confederației Elvețiene. În cadrul acestui program, au sosit la Iași tramvaie elvețiene donate de Primăria orașului Berna: 6 tramvaie Be 4/4 (2003), 3 tramvaie Be 4/4 (2004) și 4 vagoane Be 8/8 (2008).
In 2018 mai sunt achizitionate 4 tramvaie M6D si 7 tramvaie de tipul M8C.
In 1995, inginerul Dorian Geba, din cadrul „Sectiei nr 3” de tramvaie din Iasi, a realizat un proiect de modernizare a tramvaielor „Timis-2”, prin modificarea vagonului purtand numarul de parc 316. Modernizarile au constat in: echiparea cu boghiuri bimotoare „GAV-1000” (echipate cu cate doua electromotoare de 50 Kw fiecare, suspensie primara cu resort MEGIE pe cutia de unsoare, suspensie secundara mixta cu arcuri spiralate din otel si amortizoare hidraulice, sistem de franare cu disc montat pe osie cu cilindru dublu de franare- piston si arc compresie, transmisie cu reductoare cu angrenaj conic tip Gleason) sau cu boghiuri bimotoare „ACO-01-0” cu atac pe capat de osie (boghiul are: cuplarea la cutia vagonului cu rulment special, transmisie cu atac pe capat de osie cu reductoare cilindrice in doua trepte, arbori cardanici cu manson elastic tip „Tatra”, suspensia primara cu semimansoane din cauciuc montate pe cutiile de unsoare, suspensia secundara mixta arcuri spiralate din otel si amortizoare hidraulice, roti elastice, cu piulite de pretensionare tip „Tatra”), modificari la instalatia de franare (frana Hildebrand-Knorr, cu arc de franare in lipsa aerului comprimat, dotarea cu frana cu patina, utilizarea cilindrului dublu de frana pentru frana pneumatica cu disc, echiparea cu un sistem asemanator celui care blocheaza vagonul-remorca in cazul intreruperii circuitului pneumatic – cu electrovalva, ce poate fi comandat din cabina vatmanului), modificari la instalatia electrica (modificarea controlerului, cu dublura pe contacte) si modificarea design-ului (dupa modelul tramvaielor din Melbourne, Australia).
Initial, urmau a fi modernizate astfel 10 trenuri de tramvaie „Timis-2”, dar proiectul nu a mai fost continuuat. In 1998 singurul astfel de tramvai „Timis-2” care a apucat sa fie modernizat participa la „parada tramvaiului” (cu prilejul implinirii a 100 de ani de la inaugurarea primei linii de tramvai electric din Iasi), insa in 1999 este transformat in vagon-stropitoare, in anul 2005 fiind casat.
In anul 2013 este achizitionat un tramvai “GT4 modernizat” la Remarul Pascani.
Din pacate sunt desfiintate si doua segmente din reteaua de tramvaie care existau in 1989 in Iasi:
-Podul de Piatra- Podul Ros ( 1, 2 km cale dubla)
-Reteaua de pe bretelele pasajului Nicolina ( ? km cale dubla)
Pentru modernizarea completa a retelei de tramvaie din Iasi ar mai trebui facute urmatoarele lucrari:
-Terminata de modernizat intreaga retea –cale de rulare si pe cat posibil calea de rulare a tramvaielor separata de partea carosabila
-Modernizate substatiile de tractiune si reteaua de alimentare electrica (stalpi, console, sistem de prindere, fir contact, etc)
-Modernizate si mai ales dotate cu utilaje noi depourile de tramvaie
Trasee actuale de tramvaie din Iasi:
1 (Rond Copou - Piața Unirii - Tg. Cucu – Podu Roș (1) – Baza 3 - Tătărași – Tg. Cucu – Piața Unirii - Rond Copou) - 17,5 km
3 (Gară - Piața Unirii - Tg. Cucu - Tătărași - Rond Dancu) - 15,60 km
6 (Rond Dacia - Gară - Str. Bacinschi - Piața Unirii - Rond Tg. Cucu) - 13 km
7 (Rond Canta - Gară - Piața Unirii - Tg. Cucu - Tudor Vladimirescu - Baza 3 - Rond Tuțora) - 20.8 km
8 (Rond Copou - Tg. Cucu - Tudor Vladimirescu - Rond Baza 3) - 13.9 km
9 (Rond Copou - Piața Unirii - Tg. Cucu - Podu Roș (3) - Tehnopolis) - 20,2 km
11 (Rond Dacia - Podu de Piatră - Gara Internațională - Bd. Nicolae Iorga - Baza 3 - Rond Tătărași Nord) - 21,30 km
13 (Rond Copou - Piața Unirii - Tg. Cucu – Tătărași – Baza 3 - Podu Roș (1) – Tg. Cucu – Piața Unirii - Rond Copou) - 17,5 km
Foste trasee de tramvaie din Iasi:
1 (Copou - Baza 3 - Țuțora)
1b (Copou - Baza 3)
2 (Canta - Gară - Podu de Piatră - Bd. N. Iorga - Baza 3 - Tepro - Rond Țutora)
2 (Canta - Gară - Podu de Piatră - Podu Roș - Baza 3)
2b (Canta - Gară - Podu de Piatră - Bd. N. Iorga - Baza 3)
3b (Autogară - Centru - Tătărași Sud)
4 (Triumf - Tătărași - Tudor Vladimirescu - Triumf)
4b (Triumf - Tătărași Sud)
5 (Dacia - Podu Roș - Baza 3 - Tuțora), astăzi traseu de autobuz
5b (Dacia - Podu Roș - Baza 3)
6 (Dacia - Tg. Cucu - Podu Roș - Țuțora)
7 (Canta - Tg. Cucu)
7 (Autogară - Podu Roș - Tătărași Nord)
8 (Triumf - Piața Unirii - Tg. Cucu - Tudor Vladimirescu - Tătărași - Triumf)
8b (Triumf - Baza 3)
9 (Gară - Tg. Cucu - Podu Roș - CUG 2)
9b (Tg. Cucu - Podu Roș - CUG 2)
10 (Dacia - Podu de Piatră - Podu Roș - Pasaj Nicolina - CUG 2)
10b (Dacia - Podu de Piatră - Bd. Republicii (N. Iorga) - Pasaj Nicolina - CUG 2)
11 (Canta - Centru - Tg. Cucu)
12 (Tătărași Nord - Țuțora)
13 (Copou - Tătărași Sud)
13 (Dancu - Copou)
14 (Dancu - Tătărași Nord)
14 (Canta - Gară - Bd. Republicii (N. Iorga) - Pasaj Nicolina - CUG 2)
15 (Tătărași Nord - Metalurgie - Țesătura - Bd. Republicii (N. Iorga) - Pasaj Nicolina - CUG 2)
16 (Canta - Centru - Tătărași - Metalurgie - Podu Roș - Tg. Cucu - Canta)
16b (Canta - Centru - Podu Roș - Metalurgie - Tătărași - Tg. Cucu - Canta)
Dupa 1997 incepe modernizarea retelei de tramvaie din Iasi si sunt achizitionate tramvaie second-hand:
-10 tramvaie GT4 din Stuttgart (1997), 19 tramvaie Tatra T4D din Halle și 16 tramvaie ST7 și ST8 din Darmstadt (1998), 15 tramvaie GT4 din Stuttgart și 8 Tatra T4D din Halle (2000), 14 tramvaie GT5 din Augsburg (2001), 27 tramvaie GT4 modernizate din Halle (2003), 10 tramvaie GT4 din Augsburg (2004), 10 tramvaie ST10 și ST11 din Darmstadt, 31 de tramvaie GT4 modernizate din Stuttgart (2007-2008) și 13 tramvaie GT4 și unul de tip GT8 de la Stadtwerke Augsburg (2009).
În paralel cu aceste achiziții, începând din anul 2003, regia a beneficiat de programul Donație de tramvaie, derulat cu Secretariatul de Stat pentru Relații Economice (SECO) din cadrul Guvernului Confederației Elvețiene. În cadrul acestui program, au sosit la Iași tramvaie elvețiene donate de Primăria orașului Berna: 6 tramvaie Be 4/4 (2003), 3 tramvaie Be 4/4 (2004) și 4 vagoane Be 8/8 (2008).
In 2018 mai sunt achizitionate 4 tramvaie M6D si 7 tramvaie de tipul M8C.
In 1995, inginerul Dorian Geba, din cadrul „Sectiei nr 3” de tramvaie din Iasi, a realizat un proiect de modernizare a tramvaielor „Timis-2”, prin modificarea vagonului purtand numarul de parc 316. Modernizarile au constat in: echiparea cu boghiuri bimotoare „GAV-1000” (echipate cu cate doua electromotoare de 50 Kw fiecare, suspensie primara cu resort MEGIE pe cutia de unsoare, suspensie secundara mixta cu arcuri spiralate din otel si amortizoare hidraulice, sistem de franare cu disc montat pe osie cu cilindru dublu de franare- piston si arc compresie, transmisie cu reductoare cu angrenaj conic tip Gleason) sau cu boghiuri bimotoare „ACO-01-0” cu atac pe capat de osie (boghiul are: cuplarea la cutia vagonului cu rulment special, transmisie cu atac pe capat de osie cu reductoare cilindrice in doua trepte, arbori cardanici cu manson elastic tip „Tatra”, suspensia primara cu semimansoane din cauciuc montate pe cutiile de unsoare, suspensia secundara mixta arcuri spiralate din otel si amortizoare hidraulice, roti elastice, cu piulite de pretensionare tip „Tatra”), modificari la instalatia de franare (frana Hildebrand-Knorr, cu arc de franare in lipsa aerului comprimat, dotarea cu frana cu patina, utilizarea cilindrului dublu de frana pentru frana pneumatica cu disc, echiparea cu un sistem asemanator celui care blocheaza vagonul-remorca in cazul intreruperii circuitului pneumatic – cu electrovalva, ce poate fi comandat din cabina vatmanului), modificari la instalatia electrica (modificarea controlerului, cu dublura pe contacte) si modificarea design-ului (dupa modelul tramvaielor din Melbourne, Australia).
Initial, urmau a fi modernizate astfel 10 trenuri de tramvaie „Timis-2”, dar proiectul nu a mai fost continuuat. In 1998 singurul astfel de tramvai „Timis-2” care a apucat sa fie modernizat participa la „parada tramvaiului” (cu prilejul implinirii a 100 de ani de la inaugurarea primei linii de tramvai electric din Iasi), insa in 1999 este transformat in vagon-stropitoare, in anul 2005 fiind casat.
In anul 2013 este achizitionat un tramvai “GT4 modernizat” la Remarul Pascani.
Din pacate sunt desfiintate si doua segmente din reteaua de tramvaie care existau in 1989 in Iasi:
-Podul de Piatra- Podul Ros ( 1, 2 km cale dubla)
-Reteaua de pe bretelele pasajului Nicolina ( ? km cale dubla)
Pentru modernizarea completa a retelei de tramvaie din Iasi ar mai trebui facute urmatoarele lucrari:
-Terminata de modernizat intreaga retea –cale de rulare si pe cat posibil calea de rulare a tramvaielor separata de partea carosabila
-Modernizate substatiile de tractiune si reteaua de alimentare electrica (stalpi, console, sistem de prindere, fir contact, etc)
-Modernizate si mai ales dotate cu utilaje noi depourile de tramvaie
- Tom
-
Posted:
-
Re: Tramvaiele din Iasi si reteaua lor- istoric
Tom
Tramvaiele tip "ITB" (V58+V10?) au intrat în circulație la 1 Mai 1959 și au circulat sub această formă până în anul 1992 sau 1993.
Au existat în total 56 vagoane motor, numerotate de la 50 la 105 și 66 remorci, numerotate de la 50 la 115. Numerele se suprapuneau între vagoanele motor și remorci, dar nu se poate spune că vagonul motor cu un număr și remorca având același număr, au fost fabricate în aceeași perioadă. De fapt, cel puțin în perioada anilor '80, rareori ajungeau să fie cuplate vagoane având același număr.
Ca schemă de culoare, au existat mai multe variante, așa cum apar în fotografiile de mai jos.
Foto 1. vagon motor din prima serie (50-54 / 50-55?), având un canal de scurgere a apei. Acest model era foarte răspândit la vagoanele V56 din București, dar la Iași au existat 5 sau 6 vagoane motor și tot cam atâtea remorci.
Foto 2- Vagon motor din seria următoare, cu fusta foarte scundă și banda roșie foarte mare. Au existat tot ca. 5-6 vagoane motor și cam tot atâtea remorci.
Foto 3 - Tren de tramvai cu două remorci, ultima având schema de culoare de la foto 2.
Foto 4 - Vagon motor și remorcă. Se observă schema de culoare diferită a remorcii, specifică vagoanelor V12 din București. În 1982 mai exista doar remorca din foto în această schemă de culoare, foarte rară la Iași (posibil singurul exemplar).
Foto 5 - Reconstrucție fotografică a tramvaielor de marfă. Vagonul 84 și o remorcă acoperită. Au existat și remorci descoperite.
Foto 6 - Singura fotografie cunoscută a vagonului de marfă 84, abandonat în zona gardului dinspre stradă al depoului, în apropierea porții de intrare. Vagonul a stat aproape nemișcat în acea zonă de prin 1988 până în 1997, când a fost tăiat.
Foto 7 - Reconstrucție fotografică a vagonului 90 (mai târziu 86), reparat în urma unui accident. A fost printre ultimele sau chiar ultimul vagon rămas în circulație, iar vatmanii spun că din el a fost restaurat vagonul 100.
Foto 8 - Vagonul 86 (ex 90), fotografiat în anii '90. Se observă starea de degradare a acestor vagoane.
Foto 9 - Reconstrucție fotografică a vagonului 91 (mai târziu 87). Vagonul motor avea 6 ferestre în loc de 3 și nu mai avea caseta de afișare a liniei. Ușile celor două vagoane provin de la vagoanele de marfă casate.
Tramvaiele tip "ITB" (V58+V10?) au intrat în circulație la 1 Mai 1959 și au circulat sub această formă până în anul 1992 sau 1993.
Au existat în total 56 vagoane motor, numerotate de la 50 la 105 și 66 remorci, numerotate de la 50 la 115. Numerele se suprapuneau între vagoanele motor și remorci, dar nu se poate spune că vagonul motor cu un număr și remorca având același număr, au fost fabricate în aceeași perioadă. De fapt, cel puțin în perioada anilor '80, rareori ajungeau să fie cuplate vagoane având același număr.
Ca schemă de culoare, au existat mai multe variante, așa cum apar în fotografiile de mai jos.
Iasi 52_Hans Oerlemans.jpg (567.56 KB; downloaded 5385 times)
Iasi 60_Hans Oerlemans.jpg (459.89 KB; downloaded 5372 times)
Iasi x_1_Hans Oerlemans.jpg (654.05 KB; downloaded 5374 times)
Iasi 72-77.jpg (283.81 KB; downloaded 5331 times)
84-88_RL.jpg (400.23 KB; downloaded 5381 times)
Iasi 84.jpg (73.22 KB; downloaded 5306 times)
Iasi 90-96.jpg (134.21 KB; downloaded 5433 times)
Iasi 86-79.jpg (249.86 KB; downloaded 5405 times)
Iasi 91-103.jpg (139.5 KB; downloaded 5379 times)
-
- cris_m
-
Posted:
-
Re: Tramvaiele din Iasi si reteaua lor- istoric
cris_m
Din partea moderatorului pentru colegul @fl82: te rog mult, acorda mai multa atentie redactarii mesajelor, in special spatierii. Ai mult prea mari spatiile intre unele paragrafe sau foarte multe si dese acolo unde nu este cazul. Este foarte greu de urmarit pentru ceilalti. Incearca sa faci ceva in acest sens, daca nu stii cum, nu e nici o rusine sa intrebi.
Din partea moderatorului pentru colegul @fl82: te rog mult, acorda mai multa atentie redactarii mesajelor, in special spatierii. Ai mult prea mari spatiile intre unele paragrafe sau foarte multe si dese acolo unde nu este cazul. Este foarte greu de urmarit pentru ceilalti. Incearca sa faci ceva in acest sens, daca nu stii cum, nu e nici o rusine sa intrebi.
-
- ADK
-
Posted:
-
Re: Tramvaiele din Iasi si reteaua lor- istoric
ADK
V2A-ul ieșean mutat recent din depou:
Sursa: Vlad Mihai (captură YT).
V2A-ul ieșean mutat recent din depou:
Sursa: Vlad Mihai (captură YT).
Screenshot_20231115-234339-443.png (550.34 KB; downloaded 2406 times)
-
- valy
-
Posted:
-
-
- ADK
-
Posted:
-
Re: Tramvaiele din Iasi si reteaua lor- istoric
ADK
Nu, ci tractat de către un alt vagon. Tatra a fost cel puțin mutată pe propriile forțe.
Nu, ci tractat de către un alt vagon. Tatra a fost cel puțin mutată pe propriile forțe.
- GPS
-
Posted:
-
Re: Tramvaiele din Iasi si reteaua lor- istoric
GPS
Se mută vagoanele din Depoul Dacia care va fi demolat și reconstruit.
Se mută vagoanele din Depoul Dacia care va fi demolat și reconstruit.
-
- ADK
-
Posted:
-
Re: Tramvaiele din Iasi si reteaua lor- istoric
ADK
Tramvaiele Tatra și V2A, după cum s-au putut surprinde:
Foto: dey1986
Tramvaiele Tatra și V2A, după cum s-au putut surprinde:
Foto: dey1986
2702_1701688424.jpeg_891.jpeg (179.98 KB; downloaded 2033 times)
2702_1701688452.jpeg_919.jpeg (108.4 KB; downloaded 2033 times)
2702_1701688905.jpeg_151.jpeg (84.22 KB; downloaded 2033 times)
- GPS
-
Posted:
-
Re: Tramvaiele din Iasi si reteaua lor- istoric
GPS
Se observă în spatele Tatrei și vagonul ST7 103, iar lângă vagonul V2A este Timișul utilitar 0333. Toate păstrate pentru colecția de vehicule istorice.
Se observă în spatele Tatrei și vagonul ST7 103, iar lângă vagonul V2A este Timișul utilitar 0333. Toate păstrate pentru colecția de vehicule istorice.