Gabi23 wrote:
Era o discuție recent referitor la purificarea aerului prin instalațiile AC. Fie că vorbim de autobuzele Kent, fie de cele Citaro, instalațiile de climatizare introduc foarte mult praf de la poluarea din București. Desigur că nimeni nu le curăță constant, iar în autobuze oricum nu se face igienizare.

Și la un amarat de senzor de fum, în timp, pe perete, la grilele de aerisire se fac dungi negre de praf (numitul PM).

Asa ca hai cu metroul, tramvaiele, troleibuzele și autobuzele electrice*; hai cu descurajarea și taxarea utilizarii mașinilor cu motoare termice, mai ales cele cu norma de poluare veche.

* - nu va at fi immune la emisiile de PM. Uzura anvelopelor, bandajelor, caii de rulare, patinei de contact - tot praf fac, dar într-o masura mult mai mica decât arderile de carburanți

Panourile care indică nivelul de poluare, nefuncţionale de ani de zile. Cât au costat

Click pe imagine pentru video:





O investiție importantă a Ministerului Mediului pentru informarea populației asupra calității aerului s-a dovedit un mare fiasco.

Cele mai multe panouri electronice pe care ar fi trebuit să se afișeze datele sunt oprite în multe orașe din țară.

Reprezentanții Agențiilor pentru Protecția Mediului recunosc că nici unele stații de măsurare nu mai funcționează și că au nevoie de reparații urgențe.

În centrul orașului Galați a fost amplasat în 2008 un astfel de panou. În 2012, însă, acesta s-a stins și, de atunci așa a rămas.

Reporter: „Panoul ăla de acolo știți pentru ce a fost amplasat?”

Bărbat: „Habar nu am.”

Reporter: „Ar trebui să afișeze calitatea aerului.”

Femeie: „Habar nu am.”

Reporter: „V-ar interesa, dacă ar fi să afișeze?”

Femeie: „Ar fi bine.”

La sediul Agenției pentru Protecția Mediului din Galați, vizitatorii sunt întâmpinați de alte două panouri. Tot defecte.

Unul s-a stricat în 2010, celălalt în 2015. Reprezentanții instituției susțin că Ministerul Mediului ar fi încheiat anul acesta un contract cu o firmă care ar trebui să vină să le repare. De fapt, aceeași societate are mai întâi de reparat stațiile de colectare a datelor privind calitatea mediului, care, la rândul lor, sunt defecte.

Miorița Arfire, Agenția pentru Protecția Mediului Galați: „Deocamdată s-au demarat reparațiile pentru analizoarele din stații, deoarece acestea sunt furnizorii reali de date, urmând să se demareze și reparațiile la panoul exterior de informare a publicului.”

La Buzău aceeași situație. Panoul instalat în centrul orașului de Agenția de Mediu este nefuncțional.

Panoul nu afișează datele colectate de cele două stații din septembrie 2015. Aceste echipamente care compun rețeaua națională de monitorizare a calității aerului aparțin Ministerului Mediului. APM Buzău are obligația de a informa Ministerul Mediului de câte ori apar defecțiuni la aceste echipamente. Informarea se realizează printr-o informare de intervenție tehnică în care noi scriem care sunt potențialele defecțiuni constatate.

Autoritățile au considerat că toți cei interesați pot accesa direct site-ul http://www.calitateaer.ro, așa că panourile pentru publicul larg, care au costat zeci de mii de euro, au fost lăsate în paragină.

Când e Bucureștiul mai poluat? Nu în timpul orelor de vârf din trafic, ci noaptea în weekend. Ce spun instituțiile statului despre această "anomalie"




Poluarea in Bucuresti - Duminica, 3 noiembrie

Timp de mai bine de două spătămâni HotNews.ro a monitorizat înregistrările pe București ale rețelei independente de monitorizare a calității aerului - Airly.eu. Culmea, valorile cele mai mari - practic momentele când Bucureștiul apare că ar fi mai poluat nu au fost în timpul săptămânii, la orele de vârf din trafic, ci noaptea și mai ales în weekend. Trei weekenduri consecutive, duminică de duminică, în care valorile de poluare cu praf (PM10 și PM2.5) au depășit chiar și 400%. HotNews.ro a solicitat informații la institutțiile de mediu, dar acestea spun că se sesizează doar dacă măsurătorile sunt făcute de rețeaua oficială de monitorizare - rețea oficială unde în București-Ilfov doar câteva stații au înregistrat date privind poluarea cu praf. Practic - din punct de vedere oficial și al statisticilor - Bucureștiul este un oraș curat atâta timp cât nu este înregistrată poluarea.


Info pe scurt:

• Trei weekenduri la rând, în special duminică noaptea, rețeua independentă de monitorizare a calității aerului Airly.eu a înregistrat creșteri alarmante de poluare cu praf (PM10 și PM2.5) în București.

• În mod constant valorile înregistrate au fost foarte mari în weekend și noaptea, în timp ce datele din timpul săptămânii, chiar și la orele de vârf, erau simțitor mai mici. Ba chiar au fost zile din timpul săptămânii cu valori constant „pe verde”, în ciuda traficului și a altor surse de praf precum șantierele din oraș.

• La solicitarea HotNews.ro, instituțiile de mediu au spus pe rând că: nu știu despre ce poluare este vorba / că rețeaua oficială de stații de măsurare nu au înregistrat și ea acele valori ridicate / că rețeaua Airly nu e acreditată și că înregistrările nu respectă nicio normă de măsurare.

• Din rețeaua oficială de măsurare a poluării pe zona București-Ilfov doar câteva stații au înregistrat date privind poluarea cu praf.

• Primăria Capitalei nu a răspuns solicitărilor HotNews.ro, iar Garda Națională de Mediu a transmis că nu știe despre ce este vorba și nu a răspuns dacă există vreo anchetă în curs.

Două săptămâni de monitorizare - valori de praf foarte mari noaptea și în weekend / Rețeaua oficială de la Protecția Mediului a înregistrat valori de trei-patru ori mai mici

Timp de mai bine de două săptămâni, HotNews.ro a monitorizat constant raportările rețelei independente de monitorizare a calității aerului Airly.eu care se bazează pe 17 senzori în zona București-Ilfov, asta după ce mai mulți utilizatori și cititori au semnalat pe Facebook creșteri periculoase a gradului de poluare cu praf în general seara și mai ales în weekend.

Trei weekend-uri la rând, gradul de poluare cu praf în București a crescut alarmant în special noaptea.

Un moment extrem a fost duminică pe 27 octombrie, la miezul nopții, când valorile PM2.5 au ajuns și la 428% față de maximul admis, iar cele de PM10 au ajuns la 230%, conform înregistrării unui senzor din rețeaua Airly din zona Șoselei Giurgiului.

Rețeaua oficială de stații a Agenției de Protecția Mediului București, pe lângă faptul că doar o parte au înregistrat date privind poluarea cu praf, a contorizat valori de două-trei sau chiar patru ori mai mici în acea noapte - practic în București nu exista oficial un grad de poluare așa de ridicat.

În weekend poluare, în timpul săptămânii valori „pe verde”...

Poluarea înregistrată de Airly a continuat apoi și luni, toată ziua, abia de marți încolo valorile revenind mai spre normal, ba chiar „pe verde” în zilele ce au urmat.

De aici și paradoxul: în zile de săptămână, cu traficul greu și aglomerat din București, cu șantiere și alte surse de poluare, calitatea aerului a fost mult-mult mai bună decât ce s-a înregistrat în weekend pe canalul independent de măsurare.

Ce spun Garda de Mediu și Agenția pentru Protecția Mediului

În urma monitorizării, HotNews.ro cerut instituțiilor statului responsabile explicații - de unde și cum apar aceste valori, dar ne-am lovit de dezinteresul statului de a efectua măcar o minimă cercetare sau interes, deși este vorba despre o problemă care ar putea afecta peste două milioane de oameni (patru milioane după ultimele estimări ale primarului Gabriela Firea).

Contactați de HotNews.ro, reprezentanții Gărzii de Mediu București spun că nu știu despre ce este vorba și ne-au îndrumat către Agenția de Protecția Mediului București, care are rețeaua oficială de monitorizare a calității aerului.

Viorel Glăman, comisarul șef al Gărzii de Mediu București: „Mie nu mi-au venit aceste măsurători. Vă rog să vă adresați Agenției pentru Protecția Mediului București, ei fac măsurătorile. Primăria Capitalei se ocupă”.

De la Agenția pentru Protecția Mediului ni s-a comunicat că rețeaua lor nu a înregistrat aceste depășiri, iar dacă ar fi înregistrat, ar fi sesizat Garda de Mediu.

Simona Aldea, director APM București: ”Acelea [n.r. înregistrările Airly] nu sunt acreditate. Dacă vreți să aflați calitatea aerului intrați pe calitateaer.ro și vedeți stațiile din rețeaua națională de monitorizare care sunt acreditate și sunt datele transmise la Comisia Europeană. Eu nu vreau să comentez deloc ce înregistrează acele analizoare care nu respectă nicio normă de măsurare. Dacă vreți, puteți să comparați datele cu cele de pe calitateaer.ro unde se înregistrează online toate măsurătorile. Nu știu acum dacă au înregistrat depășiri sau nu, dar cu siguranță nu au înregistrat asemenea valori fiindcă sezizam Garda de Mediu, să facă verificări. Dacă ar fi fost asemenea depășiri ar fi fost raportate și la Minister și la Garda de Mediu și cu siguranță aș fi știut. Orice astfel de anomalie ar apărea, am fi știut”.

La Primăria Capitalei am solicitat un punct de vedere încă de la începutul săptămânii trecute, dar nu am primit niciun răspuns până la momentul publicării acestui articol.

La Garda Națională de Mediu am întrebat vineri dacă există o anchetă în curs și dacă cineva a sesizat aceste depășiri, dar nu am primit niciun răspuns până la această oră.


Poluarea Aerului în București - Airly.eu vs rețeaua de stații ANMB (date colectate de pe calitateaer.ro):

Notă: HotNews.ro a monitorizat o perioadă mai lungă zi de zi, dar pentru exemplificarea fenomenului în acest articol am ales câteva exemple grăitoare începând cu 20 octombrie 2019.

Duminică/Luni 20 octombrie - în jurul orei 20.00

Măsurători Airly:

Poluarea cu PM2.5 atinge pragul de 98 µg/m³ - depășire de 392%, iar PM10 - 142 µg/m³ - 242%. Cea mai gravă situație este în Popești Leordeni, în Sectoarele 3, 4, 5.

Masurători rețea APMB:

Merg doar două stații, B1 și B5 (Lacul Morii și Parcul Drumul Taberei):

Poluarea cu PM2.5 atinge pragul de 27 și 35 µg/m³.

Poluarea cu PM10 este măsurată de stațiile B1, B2, B3, B5, B6, B8 (Lacul Morii, Parcul IOR, Șoseaua Mihai Bravu, Parcul Drumul Taberei, Universitate, Pădurea Snagov), iar valoarile înregistrate sunt cuprinse între - 41 și 60 µg/m³. Stațiile din aceste zona Popești Leordeni și Sectorul 5 nu au înregistrat (B7 și B4).





Ulterior acestor valori mari înregistrate dumincă noaptea, rețeaua Airly a constatat o îmbunătățire a calității aerului pe parcursul săptămânii.

Mai jos aveți selectate și lipite capturi de ecran realizate marți, miercuri și joi, când multe valori din Capitală erau „pe verde” dimineața la ora 10.





În weekend, încă de sâmbătă, poluarea a crescut din nou...

Sâmbătă 26 octombrie - 20.00 - 21.00:

Măsurători Airly:

Poluarea cu PM2.5 atinge pragul de 66 µg/m³ - depășire de 264 %, iar PM10 - 97 µg/m³ - 194 %. Situația este critică în Sectorul 5.

Masurători rețea APMB:

Merge o singură stație, B1: Poluarea cu PM2.5 atinge pragul de 24 µg/m³.
Pentru măsurarea poluării cu PM10 merg 3 stații B1, B3, B6 care au înregistrat valori cuprinse între 30 și 66 µg/m³.





Duminică/Luni 27/28 octombrie - 00.00-01.00:

Măsurători Airly:

Poluarea cu PM2.5 atinge pragul de 107 µg/m³ - depășire de 428 %, iar PM10 - 155 µg/m³- 310%. Situația critică este în Sectoarele 5 și 3.

Măsurători rețea APMB:

Merge o singură stație, B1:
Poluarea cu PM2.5 atinge pragul de 54 µg/m³.
Pentru măsurarea poluării cu PM10 merg 3 stații B1, B3 și B6 care au înregistrat valori între 55 și 97 µg/m³.





Ca urmare a valorilor mari de duminică noaptea, toată ziua de luni Airly a înregistrat valori foarte mari de poluare cu praf în Capitală (colaj 1, mai jos). Abia spre marți valorile au început să scadă, iar miercuri au reintrat „pe verde” (colaj 2, mai jos)...

Luni 28 octombrie pe timpul zilei:





Marți (29 oct) și Miercuri (30 oct):





Cum a venit weekendul, cum s-a reluat povestea... Duminică seara (3 noiembrie) între orele 19 și 23 rețeaua Airly înregistrează noi valori alarmante (+400% la PM 2.5).

Duminică 3 noiembrie - 19.00-20.30

Măsurători Airly - 20:30 - zona Barbu Văcărescu:

Poluarea cu PM2.5 atinge pragul de 101 µg/m³ - depășire de 404 %, iar PM10 - 138 µg/m³ - 276%. Situația critică în zone din Sectoarele 1, 2 și 3.

Rețeaua APM (între orele 20 și 24):

PM2.5 - 45-153 µg/m³- o singură stație merge.

PM10 - trei stații (B1, B3 și B6) între 50 și 161µg/m³.





Despre particulele PM10 și PM2,5

Particulele în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid.

• PM 2.5: 25 ug/m3 - valoarea-tintă anuală, 20 ug/m3 - valoarea limită anuală care trebuie atinsă până la 1 ianuarie 2020

• PM 10, valori limită: 50 ug/m3 - valoarea limită zilnică pentru protecția sănătăţii umane; 40 ug/m3 - valoarea limită anuală pentru protecția sănătăţii umane

Surse naturale: erupții vulcanice, eroziunea rocilor, furtuni de nisip și dispersia polenului.

Surse antropice: activitatea industrială, sistemul de încălzire a populației, centralele termoelectrice. Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări.

Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii.

Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil.

Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii.

Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

Total inutil articolul atata timp cat nu precizeaza si cauza poluarii.

Chiar nu au gasit pe nimeni in orasul asta sa poate spune de la ce vine aceasta poluare?

Termocentralele lucreaza mai mult in weekend? Ard carpe in weekend?

Eu ma uit la ce praf se aduna pe parbrizul masinii proaspat spalat.
Ingrijorator.
Lucru ce nu era atat de evident acum 10 ani.

Si ala e generat in parte de cum se ingrijesc autoritatile de intretinere, mentinere si control  
Si nu udarea asfaltului...cavdoar il lipeste de sol 10 min...
Nu cred ca s-au spalat trotuarele anul asta...decat de ploaie.

Cred ca una din sursele semnificative de praf sunt toate activitatile de constructii, inclusiv (poate chiar in special) refacerea asfaltului. Iar acestea din urma se desfasoara preponderent noaptea. Atunci cand au "rontzait" asflatul pe breteaua Prel. Ghencea - V. Oltului norul de praf se ridicase pana aproape de nivelul etajului 8! Nu stiu daca nu au stropit suficient (sau deloc?), doar am remarcat efectul.

Adaugati la asta tot praful (pamant, moloz etc) depozitat pe carosabil de autocamioanele din diverse santiere, care apoi este distribuit de restul autovehiculelor pana cand miscarea browniana il aduce mai mult sau mai putin uniform peste tot.

Plus toate suprafetele cu pamant fara vegetatie. Stratul superficial produce praf foarte usor de ridicat de vant si dus peste tot. Sau luat de ploaie, dus pe asflat si de acolo imprastiat.

Cam pe oriunde pasesti simti cum "scrasneste" molozul (plus pietre, cioburi &c) sub talpi. Langa fiecare bordura se vede praf adunat... era sa zic de secole    In special pe strazile secundare nu se vad mai niciodata vehicule care sa curete strada, iar pe trotuar tot nu suntem departe de matura din nuiele. E greu sa spunem care e cauza cand avem atatea din care putem alege!

Si, nu stiu daca, dar poate chiar or mai ridica din el si aia de fac liniutze noaptea  

La partea cu suprafetele de pamant fara vegetatie mai sunt masinile care parcheaza acolo, apoi iau noroiul pe roti si il imprastie pe carosabil.
O sursa de praf importanta mai sunt si terenurile agricole din jurul orasului, daca ar exista niste paduri la marginea orasului atunici o parte din praf ar ramane acolo.

VIDEO Cum e poluat Bucureștiul chiar de Primăria Generală și primăriile de sector. Nori de praf și utilaje murdare pe străzile Capitalei

Statisticile oficiale arată că Bucureştiul ocupă locul 6 în topul celor mai poluate oraşe din Europa şi locul 4 în topul celor mai poluate oraşe din România. Pe lângă marii poluatori industriali de la periferia oraşului, interiorul capitalei este poluat şi din cauza şantierelor Primăriei Generale sau din cauza şantierelor care ţin de primăriile de sector. Asta pentru că autorităţile locale şi-au făcut un obicei din a nu respecta cele mai elementare norme de mediu, după cum atată imaginile surprinse de G4Media.ro.
Primăria Sectorului 2 a fost prima prinsă în „flagrant”. Caţiva muncitori ai Administraţiei Domeniului Public au fost surprinşi pe strada Tuzla făcând nori imenşi de praf în timp ce tăiau cu flexul borduri. Pe lângă faptul că aceştia nu erau echipaţi corespunzător cu măşti de protecţie, în şantier nu existau echipamente de aspirare sau instalatii de apă pentru a reduce răspândirea prafului.



Întrebaţi de ce tocmai primăria de sector, cea care ar trebui să se se asigure că normele de mediu nu sunt încălcate, este cea care poluează atmosfera atât de puternic, reprezentanţii acesteia ne-au transmis că „din cauza lipsei unor echipamente performante, aceasta este procedura tehnologică”.
La o aruncătură de băţ, în acelaşi sector, întâlnim un alt şantier care îi poluează pe bucureşteni în mod voit. Este vorba despre şantierul pe care se construieşte pasajul suprateran de la Doamna Ghica. Firma constructoare este Trustul de Clădiri Metropolitane București, o companie a Primăriei Municipiului Bucureşti (PMB). Cu toate acestea, şantierul nu este împrejmuit cu plase de protecţie concepute special pentru a nu lăsa praful să se împraştie, nu este udat, iar roţile maşinilor nu sunt spălate atunci când îl părăsesc. Un şantier cu trei ieşiri care dau direct în strada principală. Efectele pot fi observate privind partea carosabilă, unde particulele de praf au format un strat gros de câţiva milimetri.
Într-o intervenţie telefonică pentru TVR, Marius Coaje, consilierul personal al primarului general, Gabriela Firea, a precizat că, în perioada următoare, PMB va trimite Poliţia Locală să verifice şantierele indicate. „Dacă lucrurile se confirmă, vă daţi seama că o să sancţionăm toate persoanele implicate şi companiile care lucrează pentru noi”, a precizat Marius Coaje.
Surprinzător este însă faptul că, deși multe dintre şantierele primăriilor din Bucureşti nu respectă mediul, majoritatea şantierelor private le respectă strict, de teama amenzilor. Unul dintre acestea l-am găsit în spatele liceului Şincai din zona Tineretului, acolo unde, pe o suprafaţă de câteva sute de metri, se construieşte un ansamblu rezidenţial imens. Zeci de basculante intră şi ies din şantier în fiecare oră. De fiecare dată, acestea sunt spălate de cu apa sub presiune de către doi muncitori, iar încărcătura este acoperită cu o prelată.



Activiştii de mediu consultaţi de G4Media.ro susţin că, dacă constructorii ar respecta regulile minime de mediu, mult mai curat ar fi şi aerul inhalat de plămânii bucureştenilor.
„În primul rând, şantierul se împrejmuieşte. În al doilea rând, şantierul se stropeşte periodic pentru a stopa ridicarea prafului. După aceea, materialul excavat trebuie stropit, după care trebuie încărcat în basculante care trebuie spălate de sus şi până jos, după care materialul transportat trebuie acoperit cu o prelată. De asemenea, activitatea şantierului este reglementată prin program de funcţionare care figurează în actul de reglementare de mediu. Astea sunt principalele condiţii care trebuie îndeplinite în organizarea unui şantier. De obicei, 20 % din gradul de poluare a oraşului este cauzat de aceste şantiere. Garda de Mediu are ca obiectiv verificarea şi sancţionarea celor care nu respectă actele de reglementare în ceea ce priveşte mediul. Aceste obiective de poluare majoră trebuie supravegheate tot timpul. Asta pentru că în tradiţia noastră românească, vedeţi bine că şantierele durează de două trei ori mai mult decât termenul prevăzut şi normal că poluarea creşte în mod semnificativ. Este o tradiţie românească ca autoritatea să facă ce vrea. Că doar ea este autoritatea şi că pe ea nu o să o controleze Garda de Mediu care în principiu este subordonată sau face parte din aceeaşi categorie politică. Uitaţi-vă că o autoritate care trebuie să dea exemplu de respectarea legii, tocmai ea este prima care încalcă”, a declarat pentru G4Media.ro Dan Trifu, vicepreşedinte Eco-Civica.
Dacă sunt găsiţi vinovaţi că poluează mediul, constructorii pot primi de la inspectorii Garzii de Mediu amenzi de până la 100.000 lei şi se pot alege cu suspendarea sau chiar închiderea şantierului.

Nivelul poluării din București, la nivel record. Firea: “Dacă se sufocă, e mai bine la Iaşi”

Click pe imagine pentru video:





Scandal toxic intre responsabilii privind reducerea poluării. Ministrul Mediul spune că Bucureştiul este cel mai poluat oraş din România, iar depăşirile de pulberi fine ne îmbolnăvesc grav, dar primăria nu ia măsuri.

Primarul Capitalei neagă acuzaţiile şi susţine că în ultimii ani calitatea aerului s-a îmbunătăţit în Capitală. Mai mult, anunţă că va face o plângere penală pe numele ministrului pentru că induce panica în populaţie.

Scandalul a ajuns să fie unul extrem de personal. Sora Gabrielei Firea este şefa de cabinet al comisarului Gărzii de Mediu din Bucureşti, care între timp şi-a dat demisia.

Scandalul poluării din Bucureşti a început la sfârşitul săptămânii trecute, când un sistem independent de monitorizare a calităţii aerului a înregistrat o depăşire de 700% a nivelului maxim.

Ministrul Mediului a anunţat că măsurătorile nu sunt oficiale şi puteau arăta poluarea pe moment, dar nu media zilei, cum prevede legea. Cu toate aceastea, aerul din Bucureşti este foarte poluat pentru că primăria nu a luat măsuri, spune Costel Alexe.

Gabriela Firea, primarul Capitalei: “Eu i-am spus că dacă se sufocă în Bucureşti, e mai bine la Iaşi, nu-l ţine nimeni cu forţa.”

Astăzi, primarul Capitalei a anunţat într-o conferinţă de presă ca după ce a implementat mai multe măsuri, adică a cumpărat 400 de autobuze, a dat vouchere pentru biciclete şi maşini populaţiei, indicatorul care arată prezenţa pulberii fine în aer s-a îmbunătăţit.

Gabriela Firea, primarul Capitalei: “Am pregătit plângerea împotriva ministrului mediului că a indus panica în rândul populaţiei. Nu se pune problema să fie pusă în pericol viaţa cetăţenilor. Acest indicator de poluare a scăzut. Nu pentru că au fost mai puţine maşini, ci pentru că am luat măsuri.”

Experţii din primărie spun că singurele depăşiri se produc în zonele cu trafic aglomerat şi acolo unde clădirile nu permit curenţii de aer să evacueze emisiile.

Primăria Capitalei susține că poluarea cea mare din București se produce pe bulevardele mari, străjuite de blocuri imense, cum e Mihai Bravu. Artera este numită de specialiștii de la primărie: arteră de tip canion, adică aerul nu poate să circule, iar emisiile de la traficul aglomerat rămân la nivelul solului. Doar că introducerea vinietei Oxigen va rezolva şi această problemă.

Ministrul Mediului îşi menţine însă declaraţiile.

Costel Alexe, ministrul Mediului: “Nici vorbă de o îmbunătățite a situației din București. Bucureștiul e cel mai poluat din țară. Plângerea nu va îmbunătăți calitatea aerului.”

Între timp, scandalul poluării a devenit personal. În presă a apărut informaţia că sora Gabrielei Firea este şefa de cabinet al comisarului Gărzii de Mediu, care după o întâlnire cu ministrul Mediului şi-a dat demisia. Primarul susţine că nu există nicio problemă.

Gabriela Firea, primarul Capitalei: “Sora mea neavând 3 la BAC, având doua facultăți realizate cu adevărat și un doctorat. Trebuia să nu muncească în domeniu că eu sunt primar...”

Una peste alta, ministrul Mediului anunţă că în acest moment România riscă amenzi de până la 400.000 de euro de la Comisia Europeană dacă nu rezolvă problema poluării din Bucureşti.

Gabriela Firea îl ameninţă pe ministrul Mediului cu plângere penală. “A indus panică”





Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat vineri că a pregătit plângerea împotriva ministrului Mediului, Costel Alexe, pentru că a indus panica în rândul populaţiei prin afirmaţia că în Bucureşti ″se respiră otravă″⁣.

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat vineri că a pregătit plângerea împotriva ministrului Mediului, Costel Alexe, pentru că a indus panica în rândul populaţiei prin afirmaţia că în Bucureşti ″se respiră otravă″⁣.

“Am pregătit plângerea împotriva ministrului Mediului, pentru că a indus panica în rândul populaţiei, afirmând în emisiuni televizate şi reluând pe pagina de socializare că în Bucureşti cetăţenii ar trebui să poarte mască de protecţie şi că se respiră otravă. Consider că a avut sau are un interes şi politic şi patrimonial”, a spus Firea, la sediul Primăriei Capitalei.

În opinia ei, afirmaţia ministrului Mediului induce panică în rândul populaţiei şi ″pune pe fugă sistemul investiţional″⁣.

Referitor la faptul că ministrul Mediului nu a venit la PMB, unde l-a invitat vineri la o întrevedere, Firea a menţionat că prezenţa sa ar fi fost “o formă de respect” faţă de români şi de bucureşteni.

“Cer Guvernului să aplice principiul ‘poluatorul plăteşte’ pentru vehicule poluante. Am luat o măsură pe plan local, vinieta ‘Oxigen’, dar, dacă Ministerul Mediului nu ia o măsură la nivel naţional, eficienţa luptei cu poluarea la nivel naţional va fi redusă, parţială, se va referi doar la Bucureşti”, a spus Firea într-o declaraţie de presă.

De asemenea, ea solicită urgentarea lucrărilor la Centura ocolitoare a Capitalei şi demararea lucrărilor la noua Centură a Bucureştiului, care va face legătura între A1 şi A2; finalizarea lucrărilor la magistrala M5 şi demararea lucrărilor la magistrala M6; modernizarea în regim de urgenţă a trei dintre cele patru CET-uri.

Ea mai cere gestionarea eficientă a depozitelor de deşeuri, aspect despre care declară că în mod eronat s-a spus că ar fi atributul PMB. Firea a explicat că Municipalitatea nu avizează gropile de gunoi, ci Agenţia de Mediu.

Greenpeace România: Locuitorii din București îşi pun zilnic sănătatea în pericol

Greenpeace România susţine că măsurile luate de Primăria Capitalei, prin Planul Integrat de Calitate Aer, sunt ineficiente şi nu aduc o îmbunătăţire concretă a calităţii aerului.

”Registrul spaţiilor verzi, Strategia antipraf, Centura verde a Bucureştiului, construirea unei reţele funcţionale de piste de biciclete, elaborarea de strategii pentru diverse tipuri de deşeuri, dezvoltarea unei reţele independente de monitorizare a calităţii aerului la nivelul municipiului Bucuresti – acestea sunt proiectele promise (şi bugetate generos) cetăţenilor Bucureştiului în urmă cu 3 ani, dintre care însă niciunul nu a fost realizat”, au scris reprezentanţii Greenpeace România, pe pagina oficială de Facebook.

Potrivit acestora, ”măsurile luate de PMB, prin Planul Integrat de Calitate Aer adoptat în iunie 2018, sunt ineficiente şi nu aduc o îmbunătăţire concretă a calităţii aerului”.

”În timp ce Primăria Municipiului Bucureşti, Ministerul Mediului - România şi Garda Naţională de Mediu par incapabile să gestioneze implementarea acestor măsuri, păstrându-le la nivelul declaraţiilor pompoase, locuitorii Capitalei îşi pun zilnic sănătatea în pericol pe fondul creşterii alarmante a poluării aerului. Vrem #AerCuratAcum!”, au mai scris reprezentanţii organizaţiei.

Încă de luni, Gabriela Firea şi Costel Alexe s-au contrat pe tema poluării din Bucureşti.

Costel Alexe a declarat, luni, că depăşirile privind poluarea aerului din Capitală sunt tot mai mari de la an la an şi că instituţia pe care o conduce va suplimenta fondurile pentru ca primăriile din oraşele poluate să îşi poată achziţiona mijloace de transport public electrice.

În replică, Primăria Capitalei a transmis, luni seară, că reţelele independente de măsurare a calităţii aerului nu sunt autorizate/omologate de către Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor. În plus, indicii de calitate la care se face referire ”reprezintă valori momentane înregistrate de către staţiile fixe de monitorizare, prin alte metode de măsurare decât metoda gravimetrică, fiind nevalidate”.

Schimbul de replici între cei doi a continuat apoi la diferite tlevizuni, dar şi pe Facebook.

În ceea ce priveşte poluarea aerului, Alexe a spus, marţi seară, la Antena 3: ”Orice depăşire a concentraţiei maxim admise de PM 10 sau PM 2,5 ne pune sănătatea în pericol. În Bucureşti, acest prag de pericol sau de alertă se depăşeşte în ultimii doi ani o dată la cinci zile. Datele ne arată că, în 2018, din cele 365 de zile ale anului, în mai bine de 70 de zile bucureşteni s-au plimbat pe străzile oraşului în mijlocul pragului de alertă”.

Alexe a spus că, potrivit Comisiei Europene, cele mai poluate oraşe sunt Braşov, Iaşi şi Bucureşti, primarii celor trei localităţi fiind invitaţi la discuţii la Bucureşti, în 20 ianuarie.

Miercuri, Gabriela Firea l-a invitat pe ministrul Mediului, Costel Alexe, pentru a-i prezenta măsurile antipoluare luate de Primăria Generală, iar joi a prezentat date din care rezultă că, la sfârşitul lui 2019, indicele calităţii aerului în Bucureşti era ”Excelent”, în replică la criticile ministrului Mediului, Costel Alexe, despre care spune că minte, are obrazul gros şi este incompetent, numindu-l ”Ministrul - Otravă”.

Vineri, Gabriela Firea a anunţat, într-o conferinţă de presă, că a pregătit plângere penală pe numele ministrului Alexe, pentru că a alarmat populaţia din Bucureşti.

Ministrul Mediului, Costel Alexe, a scris, vineri seară, pe Facebook, că ”realitatea este că Bucureştiul, alături de Braşov şi Iaşi, este unul dintre cele mai poluate oraşe ale ţării” şi nu s-a luat aproape nicio măsură pentru remedierea situaţiei.

”Mă lasă rece ameninţările cu plângeri penale, aluziile şi ironiile ieftine la care apelează doamna Gabriela Firea, pentru a masca propria indolenţă şi ineficienţă”, a scris Alexe.

România riscă o amendă uriașă din cauza poluării din București, dar și în alte orașe

Click pe imagine pentru video:





Anunţ grav de la Ministerul Mediului: 11 orașe mari din România, printre care Cluj, Timișoara sau Constanța trebuie să ia măsuri anti-poluare, altfel pot fi amendate ,de Uniunea Europeană.

Iar Bucureștiul este cel mai aproape de o sancțiune uriașă. Urmează Brașov și Iași. Primarii celor trei orașe și-au prezentat aşadar la minister soluțiile de îmbunătățire a calității aerului. Deocamdată vorbim de măsuri elementare, cum ar fi spălarea străzilor.

3 oraşe, Braşov, Iaşi şi Bucureşti sunt în procedura de infrigement. Pe româneşte, riscă amenzi record de la Uniunea Europeană. Până la 400.000 de euro pe zi ar plăti Guvernul dacă responsabilii nu reuşesc să reducă poluarea.

Brașovul este pe lista din cauza poziţionării geografice - poluarea de la maşini, industrie şi încălzire rămâne în oraş, ca într-un ceaun.

Iașiul are o problemă cu puhoiul uriaş de maşini care în lipsa unei centuri trece prin centrul oraşului.

Cu o şosea de centură depăşită, cu un sistem de încălzire neperformant, dar şi cu numeroase şantiere, Bucureştiul este în fruntea listei poluării, spune ministrul Mediului.

Costel Alexe, ministrul Mediului: “Situația este mult mai gravă la București, unde suntem în etapa în care așteptăm doar verdictul. Raportul de sănătate publică arată că bucureştenii se pot îmbolnăvi de afecţiuni cardiovasculare.”

Peste 40% din poluare, pentru care riscăm amenzi de la Bruxelles, vine din praful de pe străzi.

Specialiștii din Primăria Capitalei recunosc, poluarea din București ar putea fi diminuată mult dacă ar fi redus praful din oraș. Ridicat de vânt, acesta este înghițit de bucureșteni, care se îmbolnăvesc grav. Pentru eliminarea pulberii trebuie luată o măsură simplă: spălarea străzilor.

De altfel, şi ceilalţi invitaţi la discuţii au venit cu promisiuni de măsuri anti-poluare. Iasi-ul susţine că va mări spaţiul verde şi va spala străzile, dar nu poate impune restricţii de circulaţie, ca în Bucureşti.

Brasovul susţine că a interzis camioanelor până în norma de poluare euro 4 accesul în centru şi că a schimbat modul în care se construieşte.

Alte 11 oraşe din România sunt pe lista neagră a Uniunii din cauza poluării. Este vorba de Craiova, Cluj, Oradea, Timișoara, Constanța, Brăila, Măgurele, Galați, Bacău, Ploiești, Pitești. Edilii trebuie să ia urgent măsuri.

Cum ne omoară poluarea din București - concluziile raportului Institutului de Sănătate Publică




Poluare Bucuresti
Foto: Pixabay

Studiul făcut de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017, arată că în București este o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 (praf) și numărul tot mai mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obținut de HotNews.ro arată că, dacă poluarea ar fi scăzut la nivelul asumat în 2010, bucureștenii ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani.

”În situația în care s-ar fi realizat dezideratele de a scădea nivelurile de poluare cu particule din aer la concentrația egală cu 20 ug/m' (limită ce ar fi trebuit să fie atinsă în anul 2010), locuitorii oraşului București ar avea o speranță de viaţă mai lungă cu 4 ani”, se arată în studiu.













Concluziile studiului despre cum afectează poluarea din București sănătatea populației sunt următoarele:

• S-a obţinut o asociere semnificativ statistică între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant şi incidenţa totală.
• S-a obținut o asociere certă, cu semnificație statistică, între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant - PM10 şi incidența prin infarct acut de miocard.
• S-a obţinut o asociere certă, cu semnificație statistică, între nivelul de pulberi în suspensie din aerul ambiant- PM10 şi incidenţa prin infecţii acute ale căilor respiratorii superioare.
• S-a obținut o relația evidentă între decesele prin BPOC și utilizarea autovehiculelor noi - o relație divergentă.
• S-a obţinut o asociere certă, cu semnificație statistică, între mortalitatea prin accident vascular cerebral și expunerea la PM10 din aer.
• Rezultatele studiului au arătat faptul că relația cert dovedită statistic între poluarea cu PM10 și apariția infarctului miocardic acut și mortalitatea prin accidentul vascular cerebral sunt în deplină concordanță cu cele prezentate de OMS.





Raportul detaliază bolile care pot apărea din cauza expunerii la poluarea cu PM10 și PM2,5:

La nivel pulmonar: Inflamație, Stres oxidativ, Progresia şi exacerbarea BPOC (bronhopneumopatie obstructivă cronică), Augmentarea simptomatologiei respiratorii, Afectarea reflexelor pulmonare, Diminuarea performanţelor pulmonare.

La nivel cardiac: Alterarea funcției cardiace, Stres oxidativ, Creșterea susceptibilității cardiace în a genera tulburări de ritm, Alterarea repolarizării cardiace, Creşterea riscului de a dezvolta ischemie cardiacă. Inflamație sistemică şi stres oxidativ: o Creşterea proteinei C reactive (CRP), Creşterea mediatorilor proinflamatorii, Activarea leucocitelor şi trombocitelor.

Modificări vasculare: Ateroscleroză (accelerarea, progresia şi destabilizarea plăcilor de aterom), Disfuncție endotelială,Vasoconstricție şi hipertensiune.

Sânge: Reologie alterată, Coagulabilitate crescută, Tromboze periferice, Saturație de oxigen redusă, Risc crescut de ischemie cerebro-vasculară.





”Influenţa poluării aerului cu poluanţi iritanți, în special cu pulberi dar şi cu ozon, poate induce tulburări de conducere şi repolarizare cardiacă cu inducerea de tulburări de ritm de tipul bradicardiei, tahicardiei sau chiar fibrilației ventriculare cu evoluție spre deces. De asemenea, poate induce inflamație pulmonară și sistemică cu agravarea aterosclerozei, cu creşterea vâscozității sângelui, generarea de tromboze şi evoluție spre moarte subită. Expunerea la particule în suspensie cu diametrul de 2.5 um, poate duce la creșterea ratei mortalității respiratorii şi cardio-vasculare. Trebuie luate în considerare nu numai dimensiunile particulelor ci şi structura chimică a acestora. Astfel, prezenta carbonului elementar, a carbonului organic, a amoniului, a clorului, a nichelului duce la creşterea ratei mortalității respiratorii şi cardio-vasculare. Prezenta nitratului a demonstrat o puternică asociere cu mortalitatea generală şi cu mortalitatea specifică cardio-vasculară”, se arată în studiu.

În ceea ce privește efectele expunerii de lungă durată la poluare și creșterea morbidității, efectele specificate de studiu sunt:

• Influența asupra prevalenţei simptomelor respiratorii şi a bolilor pulmonare la copii şi adulți
• Influenta asupra prevalenţei bolilor cardio-vasculare,
• Efectele asupra simptomatologiei apărute la astmatici şi la non-astmatici,
• Prevalenţa simptomelor respiratorii şi a bolilor pulmonare la copii şi adulți
• Scăderea performantelor funcționale respiratorii pulmonare.
• Inducerea cancerului pulmonar.
• Posibilul efect asupra aparatului gastro-intestinal.

De unde vine poluarea cu praf și unde este mai poluat Bucureștiul

”Principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5 %. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7 %”, se arată în document.





Interesant este că un raport al Comisiei Europene arată că sectorul de transport este responsabil în țările din Vestul Europei de 18% din poluarea cu PM 2,5, iar în țările din Centrul Europei de circa 10%. Celelalte sectoare care poluează sunt agricultura, energia, arderile de deșeuri și construcțiile (n.r. șantierele) Sursa aici.

Studiul arată și că în centru Bucureștiul este mai poluat.









Detaliat, raportul arată că arată că poluarea cu PM10 și PM2,5 provine din următoarele surse:

• Arderea unor combustibili fosili pentru încălzitul locuinţelor;
• Arderea combustibililor pentru obținerea energiei electrice;
• Arderea combustibililor în procese industriale diverse;
• Arderea biomasei (lemnului) din păduri pentru încălzit;
• Arderea vegetației pentru eliberarea unor terenuri în agricultură;
• Arderea vegetației pentru eliberarea de terenuri în vederea efectuării de construcții;
• Arderea reziduurilor menajere sau agricole;
• Construcţii şi demolări;
• Morărit şi dispozitive folosite în agricultură;
• Procesarea materialului lemnos;
• Industria petrochimică, Industrii de prelucrare a metalelor, Industrii de prelucrare a elementelor minerale;
• Eroziunea solului;
• Depozitarea şi reciclarea gunoaielor;
• Antrenarea prafului de pe drumuri pavate sau nepavate;
• Antrenarea prafului din zone de deșert;
• Mijloacele de transport, autovehiculele.

Raportul arată și situația jalnică în care se află rețeaua de monitorizare a calității aerului, aflată la Ministerul Mediului, și faptul că datele măsurate nu sunt complete, deci nu știm cu exactitate cât de poluat este orașul.

”Având în vedere, că pentru perioada 2011-2016 echipamentele de monitorizare nu au funcţionat continuu, cerința privind captura de date necesară determinării valorilor anuale şi uneori chiar zilnice nu a fost îndeplinită. De asemenea, au fost cazuri în care valorile înregistrate erau incorecte, fie din nefuncţionarea aparatelor de măsurare, fie din lipsa unor surse de calibrare actualizate, ceea ce a făcut ca în procesul de validare o mare parte a rezultatelor să fie eliminate. Toate aceste situaţii au condus la lipsa unor date de încredere pe perioade mari de timp. Perioada cea mai dezavantajată a fost între anii 2013-2016 când cea mai mare parte a staţiilor de monitorizare nu au furnizat date de calitatea necesară”, se arată în raport. HotNews.ro a scris de nenumărate ori în ultimii 10 ani despre această problemă.

Măsura radicală propusă de Institutul de Sănătate Publică pentru a combate poluarea

Click pe imagine pentru video:





În oraşele poluate ar putea fi luată o măsură radicală. Institutul Naţional de Sănătate Publică a propus autorităţilor din Capitală întreruperea circulaţiei pe străzile pe care se înregistrează depăşiri ale compuşilor toxici de la trafic.

Măsură ar putea crea, şi mai mult haos în trafic, spun însă bucureştenii, care au protestat marți, şi faţă de noile taxe, pentru maşini.

Cu mai puţin de o lună şi jumătate înainte de interzicerea maşinilor poluante în Centrul Bucureştiului şi de taxarea celorlalte, primarul general a ţinut un discurs pe Facebook, în care a subliniat o măsură propusă într-un raport primit la primărie.

Gabriela Firea, primar general: „În urma unei colaborări strânse a autorităţilor locale poate fi analizată, atenţie, posibilitatea întreruperii circulaţiei pe anumite artere de circulaţie atunci când se depăşesc limitele admise până la refacerea condiţiilor de mediu:”

Dacă ar fi să fie pusă în aplicare propunerea celor de la Institutul de Sănătate Publică ar însemna că pe calea Cictoriei, locul în care se afla această staţie, să nu mai poată circula maşini.

O măsură de interdicţie, dar din alte motive, a fost luată în timpul regimului Ceauşescu pentru maşinile din Bucureşti, atunci erau 100 de mii de maşini, şi într-o duminică se circulă cu număr par, în alta cu număr impar.

Pe atunci, problema era reducerea consumului de combustibil. Acum este poluarea.

Marile capitale au luat astfel de măsuri prin care, mai ales în weekend, zonele centrale devin pietonale. Şi în București au mai fost închise vara pentru diverse evenimente Calea Victoriei sau Bulevardul Kiseleff.

Însă problemele de poluare sunt în timpul săptămânii când din cauza aglomeraţiei de maşini noxele depăşesc limita impusă prin regulamentele europene.

Noua taxă pe maşini, introdusă de primărie de la 1 ianuarie, cu aplicarea unor amenzi şi restricţii din lună martie, stârneşte proteste.

Amenzile de până la 2 mii de lei vor fi date de la 1 martie pentru toţi cei prinşi că încalca noile reguli.