In Oslo circula doua tipuri de tramvaie: SL79 si SL95. Denumirea, oarecum arhaica, vine de la tipul vagonului si anul livrarii:
- tramvaie articulate (Sporvogn Ledd) livrate in 1979, fabricate de Strømmen Værksted (ca o analogie, un fel de Astra Arad din Romania, denumirea insemnand, literal, atelierele din Strømmen) sub licenta Duewag; exista efectiv doua versiuni ale acestui model, versiunea originala din 1979 si un facelift din 1989. Au fost livrate, per total, intre anii 1979 si 1990.
- tramvaie articulate (Sporvogn Ledd) livrate in 1995, fabricate de Ansaldo/Firema in Italia. Au fost livrate, per total, intre anii 1995 si 2000.

Ca o paranteza, sau informatie de context, trebuie mentionat ca iarna in Oslo nu este neaparat diferita de o iarna oarecare in Bucuresti, ca temperatura. Diferenta majora fiind cantitatea de precipitatii de tip "freezing rain" din Oslo (aici nu e neaparat multa zapada, dar e multa gheata), ceea ce obliga autoritatile sa foloseasca cantitati foarte mari de material antiderapant. Veti vedea, fie in prezentarile mele, fie pe net in general, ca in Oslo strazile sunt in stare relativ proasta, fix din aceasta cauza, desi autoritatile fac eforturi sa repare carosabilul, tot se va cunoaste ca in fiecare an se folosesc cantitati foarte mari de material antiderapant si in particular sare.

Aceasta paranteza a fost necesara deoarece povestea tramvaielor SL95 nu este una de succes in Oslo, tocmai datorita materialelor antiderapante. Practic, aceste tramvaie au fost recarosate de operator in atelierele proprii dupa ce au constatat ca sarea a afectat caroseria in mod iremediabil (si inacceptabil pentru niste tramvaie noi) inca din primii ani de circulatie. Mai mult, aceste tramvaie sunt foarte grele si efectiv distrug linia pe care circula (pe langa problemele pe care linia le are la randul ei din cauza sarii). Intentia originala a Sporveien a fost de a inlocui si o parte din vagoanele SL79, ceea ce nu s-a intamplat, deoarece comanda de SL95 a fost oprita prematur pe motiv de fiabilitate redusa. Vagoanele SL95 au inlocuit alte modele mai vechi, dar nu au mai fost comandate unitati in plus care sa inlocuiasca versiunea SL79.

Un subiect interesant de urmarit va fi sesiunea de probe a noului model SL18, produs de CAF. In iarna ce vine CAF va livra o unitate in Oslo ce va circula exclusiv in probe. Astfel, daca probele vor fi trecute cu bine, Sporveien va comanda 80 de unitati de la CAF, ce vor inlocui toate tramvaiele existente (ambele modele SL79 si SL95) dar vor si servi drept suplimentare cu peste 50% a parcului circulant (in prezent circula aproximativ 50 de tramvaie in Oslo, iar comanda CAF este de 80 de unitati).

SL95 (Ansaldo/Firema) #148

Costin wrote:
Mai mult, aceste tramvaie sunt foarte grele si efectiv distrug linia pe care circula.

Cam ciudat pentru un tramvai cu boghiuri pivotante, in conditiile in care trebuia sa fie "prietenos" cu calea de rulare.

Nu e o problema de boghiuri, ci efectiv de constructie a vehiculului (chiar se simte greu cand mergi cu el, prin comparatie cu un SL79).

O sa pozez si eu niste SL79-uri, dar pana atunci, orientativ, iata imaginea de pe wikipedia. Se vede clar ca e un model mult mai "light"

SL79 (Strømmen / Duewag)

#131 (facelift - 1989)


#113 (original - 1979)


#135 (facelift - 1989)

SL95 (Ansaldo / Firema)

#154


#152

Costin wrote:
In iarna ce vine CAF va livra o unitate in Oslo ce va circula exclusiv in probe.

A venit





Interesant de mentionat este ca acesta este doar un prototip, nu face parte din comanda, iar productia comenzii nu a inceput inca, pentru ca Sporveien se asteapta sa aiba solicitari de modificari la model, pe baza testelor facute. Ma intreb ce se va intampla cu el...

Sursa foto: Sporveien via nrk.no (in articolul citat mai jos)

Articol complet pentru cine are chef de niste google translate: https://www.nrk.no/ostlandssendingen/her ... 14627505 (dar nu e cine stie ce informatie utila acolo)

In continuare o sa va prezint o portiune interesanta din infrastructura feroviara din Oslo. Nu zic "infrastructura pentru tramvai", ca... nu e tocmai pentru tramvai

Sa incepem cu statia de metrou Jar:


Parca se vede ceva in zare, sa ne apropiem...


...o statie de tramvai pe linia abatuta!

Acum ca stim despre ce e vorba, o sa detaliez. Incepem cu o harta extrasa din aplicatia OsmAnd (OpenStreetMap for Android), care figureaza foarte bine traseele de transport in comun (mai bine ca Google Maps).


Asadar, putem vedea ca intre statiile Jar si Bekkestua, tramvaiul si metroul impart aceeasi infrastructura. Pentru ca peronul pentru metrou este mult mai inalt decat cel pentru tramvai, in singura statie comuna de tranzit (Jar) avem peroane diferite, dupa cum se observa in poza de mai sus. In linia curenta opreste metroul, iar dupa statia de metrou, pe abatute, sunt peroanele pentru tramvai.

In fine, daca ne uitam cu si mai multa atentie la linia abatua, vom observa ca atat intrarea cat si iesirea sunt "pazite" de saboti de deraiere:


Evident, nici un macaz sau sabot de deraiere nu este operat manual, absolut totul este automatizat (iar sistemul de semnalizare este compatibil cu toate tipurile de vehicule care impart tronsonul respectiv).

Se poate observa pe harta ca intre Jar si Bekkestua mai exista si statia Ringstabekk, aceasta este deservita doar de metrou, tramvaiul "trece fara oprire"

Si pentru ca sa aducem in discutie si integrarea transportului in comun in regiune, trebuie mentionat ca la stanga raului ce se vede pe harta de mai sus (stanga pe harta, sau, daca vreti, dreapta din punct de vedere geografic / hidrologic), nu mai este Oslo. Acolo este orasul Bærum din regiunea Akershus.

Am ajuns in statia Bekkestua. Cam asa arata peronul metroului in directia Kolsås (vest). Nimic deosebit...


In schimb observam ca peronul in directia centru - Mortensrud (est) este decalat putin spre vest. Putem observa si "intrusul" din cauza caruia peronul este decalat...



Mai aruncam o privire catre "intrus". E la acelasi nivel cu metroul? De fapt, terasamentul liniei de tramvai este, aici, inaltat astfel incat vehiculele sa fie la nivel si sa poata folosi acelasi peron.



Am incercat si o"disecare" a statiei de la semi-inaltime, pasarela pietonala nu m-a ajutat prea mult pentru ca nu era efectiv deasupra statiei (nimic nu e drept in orasul asta, din cauza reliefului). Asa ca urmeaza o tentativa de explicatie, dar privita cumva din lateral...

Si pentru ca se cerea si o filmare...





Asadar, filmarea este realizata dintr-un SL95 intre Bekkestua (terminal tramvai) si Øraker (prima statie a tramvaiului pe infrastructura proprie). Mai departe tramvaiul continua ca metrou usor printre case (dupa cum se si vede, liniile nu sunt pe o strada), pana in cartierul Frogner unde se uneste cu Drammensveien intr-un giratoriu si continua ca tramvai obsnuit, pe mijlocul acestei strazi. Adica aici.

Legat de noile tramvaie din Oslo si informatiile postate mai sus, a fost o neintelegere (probabil din cauza limbii) pe care abia acum am lamurit-o. Anul trecut nu a sosit modelul pentru probe dinamice, ci un fel de macheta completa la scara 1:1, statica. Abia luna aceasta a sosit modelul pentru probe dinamice.

O sa fac un rezumat, cu informatiile corecte:

• Sporveien a organizat in 2018 o licitatie pentru 87 de tramvaie, castigata de CAF cu un model personalizat derivat din Urbos
• Noile tramvaie se vor numi SL18 in "bucataria interna" a Sporveien / Ruter, dupa modelul SL79 si SL95 implementat deja.
• In vara lui 2019 Sporveien a primit un model complet, insa fara roti, cu scopul de a testa toate facilitatile statice si de a le personaliza
• Luna aceasta, Sporveien a primit modelul pentru probe dinamice. Cum am amintit deja, ei doresc sa il testeze o iarna in Oslo inainte de a continua comanda. De asemenea, in linkul precedent exista si un video cu modelul.
• Daca probele de peste iarna se incheie cu succes, modelul primit luna aceasta va intra in trafic cu calatori candva in cursul anului viitor. Acest model de proba este proprietatea Sporveien si le va ramane chiar daca decid sa nu continue comanda.
• Daca Sporveien se declara multumiti de modelul de proba, vor da unda verde livrarii restului de 86 de tramvaie, livrare ce se va incheia in 2024.
• Aceste 87 de tramvaie sunt menite sa inlocuiasca TOATE tramvaiele existente in acest moment in Oslo (40 SL79 si 32 SL95) dar si sa acopere extensiile noi de retea (linii noi si/sau extinderi ale liniilor existente).

Sursa: articolul mentionat mai sus

Ce fel de contract este? Au penalizari daca renunta la acesta sau primul e mai scump?

Nu am detalii tehnice sau legale privind contractul, insa din toate informatiile inteleg ca este un contract de doua loturi de 1, respectiv 86 tramvaie, fara legatura intre loturi, care poate fi intrerupt dupa primul lot, fara consecinte.

Probabil primul tramvai e mai scump ca sa includa si modelul static de anul trecut, insa asta e doar o presupunere.

Ca fapt divers, cam asa ar fi aratat SL18 daca ar fi casigat Bombardier: