Două fotografii interesante, postate pe facebook de către Stefan Garbacia, de la lansarea avionului românesc ROMBAC 1-11. Redau mai jos textul integral și cele 2 fotografii:

La 27 august 1982, era prezentat public primul avion de tip Rombac
1-11, produs la fosta Întreprindere de Avioane Bucureşti (actualmente
Romaero Băneasa). România devenea astfel primul stat comunist din
lume, exceptând URSS, care producea un avion de pasageri cu reacţie. A
fost o realizare de excepţie a muncitorilor şi inginerilor români. O
realizare la care azi, nici măcar nu mai putem visa. Orice s-ar spune,
pe vremea aceea, în plin comunism, România producea avioane militare
şi de pasageri, dotate cu motoare cu reacţie, dar şi camioane,
autobuze şi vapoare. Azi, abia dacă mai producem nişte autoturisme, a
căror principală calitate e preţul redus.

Doar Tupolev TU154 era mai rapid

Avionul Rombac 1-11 era un avion de pasageri dotat cu două motoare cu
reacţie, amplasate pe fuselaj, la coada aparatului. Era, de fapt, o
versiune produsă in Romania, sub licenţă, a unui avion britanic, Bac
1-11. Motoarele erau, de asemenea, fabricate în România, la uzinele
„Aerofina” şi „Turbomecanica”, sub licenţă Rolls Royce. Rombac 1-11
era un avion tipic mediu curier, putând transporta între 100 şi 120 de
pasageri, pe distanţe de până la 3.500 km. Atingea o viteză de 870
km/oră, cam cat ating si avioanele din zilele noastre. În acele
vremuri, doar avionul sovietic Tupolev TU-154 era mai rapid decât
Rombac-ul romanesc.
In septembrie 1982, avionul a executat primul zbor în faţa „înaltei
conduceri de partid şi de stat”, după care, nerăbdător şi satisfăcut
de avionul românesc, Nicolae Ceauşescu a dat ordin ca Tarom să înceapă
imediat operarea cu Rombac 1-11. Ca atare, în ianuarie 1983, pe ruta
Bucureşti-Timişoara, au început să zboare Rombac-urile produse la
Băneasa. Două luni mai târziu, Ceauşescu a cerut conducerii Tarom ca,
pe cât mai multe rute externe, să se zboare cu Rombac 1-11, care să
înlocuiască măcar parţial avioanele Tupolev TU-154, de producţie
sovietică. El a vrut în acest fel, să îşi manifeste independenţa faţă
de URSS. Companiile aviatice din toate ţările comuniste de atunci
operau zborurile externe de pasageri exclusiv cu avioane Tupolev
TU-154 şi Iliuşin IL-18 (pe distanţe medii), respectiv Iliuşin IL-62,
pe distanţe lungi. Numai Tarom folosea, pe lângă avioane sovietice, şi
avioane produse în ţară.
Între 1982 şi 1989 au fost produse nouă aparate Rombac 1-11. Toate au
fost livrate către Tarom, care le-a operat sau, unele, le-a închiriat
altor companii aeriene. Alte două aparate, aflate în execuţie la
momentul schimbării de regim din 1989, nu au mai fost terminate
niciodată. Un lucru absolut remarcabil, referitor la avioanele
româneşti, e că acestea deţin un record cu care puţine aeronave se pot
lăuda: niciun Rombac 1-11 nu s-a prăbuşit şi niciun pasager nu a murit
la bordul lor. De când există aviaţie civilă în lume, sunt foarte
puţine acele aeronave care să aibă cifra zero în dreptul accidentelor
mortale. Este adevarat, nici numarul aparatelor nu a fost unul mare
Ingineria romaneasca n-a avut nici un cuvant de spus, Bac 1-11 a fost
sub licenta..fabricile constructoare au primit de la BAE, respectiv
Rols tot ce era necesar pt productie. La Turbomecania si ciocanele
erau de la Rols! Numarul de avioane produse e nesemnificativ in raport
cu valoarea contractului…e un Bechtel inainte de 89. Ce e important…a
ridicat nivelul tehnologic al industriei la un varf care nu va fi
atins prea curand!!

Din pacate, niciun motor Spey 512 produs in Romania nu a fost vreodata
montat pe vreun BAC 500 sau ROMBAC 1-11

...că acestea deţin un record cu care puţine aeronave se potlăuda: niciun Rombac 1-11 nu s-a prăbuşit şi niciun pasager nu a muritla bordul lor.
1) Remarca este sub orice critică, lansată de un cetățean fără creier.
2) Pe lângă faptul că erau expirate ca și tehnologie înainte de primul zbor, aparatele astea mai mult au stat decât au zburat.
3) Am încercat să facem roțile trenului de aterizare, așa de bun era cauciucul încât roțile respective ( cauciuc + jantă ) au  ajuns la remoricile din agricultură...Știu ce vorbesc, am lucrat în agricultură și înainte de 1989...Efectiv, în țară, pe câmp, nu într-un birou din București.