Autostrazile A1 si A2 ar putea avea din toamna perdele forestiere noi

Iarna grea ar putea sa le faca mai putine probleme soferilor in anii urmatori. Aceasta deoarece din toamna s-ar putea realiza primele predele forestiere pentru autostrazile A1 si A2, dar si pentru mai multe drumuri nationale, a anuntat vineri ministrul Mediului, Lazslo Borbely.

Potrivit acestuia, Romania a definitivat in 2011 legislatia in ceea ce priveste exproprierile, iar din 2012 se va incepe actiunea de plantare de arbori. Pentru inceput, se vor infiinta perdele pentru Autostrazile A1 si A2 si pentru drumurile nationale. In cazul localitatilor, sarcina exproprierilor va cadea pe seama primariilor.

Ministrul a adaugat ca daca am fi avut perdele forestiere, viscolul din ultima perioada nu ar mai fi creat atatea probleme. Romania a avut perdele forestiere in preajma soselelor, insa, dupa 1990, in urma retrocedarilor de terenuri, arborii au disparut.

O prima etapa pentru realizarea perdelelor de arbori o reprezinta exproprierea persoanelor care detin terenuri pe care ar trebui create aceste mici paduri. Pentru aceasta, ministerul a alocat pentru 2012 patru milioane de lei.

http://www.econtext.ro/industrie/mediu/ ... e-noi.html

Despre autostrada "de ocolire" a Marii Negre intr-un articol din Gandul:

Bucata românească din AUTOSTRADA MĂRII NEGRE va costa cel puţin 2,7 miliarde de euro. Ministrul Transporturilor: "E un proiect viabil economic şi absolut necesar"

http://www.gandul.info/financiar/bucata ... ar-9369442

Au aparut panourile de semnalizare ale santierului centurii Bucurestilor (DN7-A1). Incerc sa fac poze diseara la intoarcere.  

O nouă autostradă care va lega România de Occident: devine realitate

Pe noua hartă a autostrăzilor din România a apărut undeva în colț ceea ce ar putea fi, la un moment dat, legătura cu un nou coridor prin care românii vor avea legătură cu Italia: autostrada Timișoara - Belgrad.

Noua autostradă Timişoara – Belgrad face parte dintr-un proiect mai amplu: ea ar urma să lege Timişoara de Belgrad şi de aici până în Italia. Noul proiect de infrastructură aparţine de coridorul european XI.

50 de km prin România

Conform proiectului, autostrada ar pleca din Timişoara, prin Vârşeţ, Belgrad, Cacak, apoi prin Podgorica şi Bar, ajungând deci în Muntenegru, de unde se poate asigura o legătură către Bari, în Italia. La finalizare, noua autostradă va avea în jur de 600 de kilometri. Teoretic, aproximativ  50 de kilometri din noul drum se vor găsi pe teritoriul României, urmând să asigure legătura între graniţa cu Serbia şi Timişoara, respectiv cu Coridorul IV European, care include şi autostrada Arad – Timişoara. Alţi 400 de kilometri vor reprezenta autostrada de pe teritoriul Serbiei, urmând ca în Muntenegru aceasta să străbată aproximativ 160 de kilometri.

În timp ce noi încercăm să găsim bani pentru acest nou proiect, sârbii lucrează deja la coridorul XI, la un tronson de autostradă pe care președintele Boris Tadic tocmai l-a inspectat de curând. Dat fiind faptul că pentru prima dată această bucată care se duce spre granița cu Serbia apare pe o hartă a autostrăzilor, înseamnă că autoriățile încep să aibă interes și planuri pentru acest tronson.

Porțiunea Belgrad-Cacak este împărțită în 4 segmente: Belgrad-Obrenovac (25 km), Obrenovac-Ub (27 km), Lajkovac-Ljig (25 km) și Ljig-Cacak (50 km).

Coridorul XI va fi conectat la Coridorul X, care leagă Muntenegru de Bosnia-Herzegovina.

Alexandru Nazare: ”România a obținut dublarea rețelei rutiere TEN-T pe teritoriul național"

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Alexandru Nazare, a participat la Bruxelles la întrunirea Consiliului pentru Transport, Telecomunicații și Energie al Uniunii Europene. Agenda întrevederii a cuprins temele cele mai importante pentru spațiul de transport european. În deschidere a fost discutată revizuirea Rețelei Trans-europene de Transport TEN-T, restul întrunirii urmând a dezbate aspecte ce privesc piaţa de servicii aeriene și aeroportuare precum și evenimente recente cu impact asupra siguranței navigației maritime.

În continuarea demersurilor Ministerului Transporturilor și Infrastructurii de creștere a ariei de acoperire în România a rețelelor centrală și globală ale TEN-T, a fost convenită în ședința de lucru cu Vicepreședintele Comisiei Europene, comisarul Siim Kallas, extinderea acestora din urmă pentru a acoperi principalele artere rutiere și feroviare ce traversează teritoriul României. În speță, a fost acceptată de către Comisie includerea în noua rețea TEN-T a  traseului Timișoara-Sebeș-Turda-Târgu-Mureș-Iași-Ungheni, a rutei Calafat-Craiova-Alexandria-București, ambele atât în componenta rutieră cât și feroviară. Nu în cele din urmă, s-a acceptat de către Comisie și includerea rutelor Borș-Turda și  Constanța-Tulcea-Brăila-Galați în rețeaua globală și a Canalului Dunăre-București în rețeaua centrală.

Lungimea totală a rețelelor TEN-T din România se dublează în ceea ce privește modul de transport rutier și crește cu peste 40% pe modul feroviar. În opinia Ministrului Transporturilor și Infrastructurii, ”accesul la finanțare va fi simplificat, iar finanțarea europeană disponibilă pentru proiectele acestea, identificate de acum ca fiind prioritare, va crește substanțial, la fel interesul și încrederea finanțatorilor privați și internaționali. Investițiile pe care astfel le prefigurăm în infrastructură vor duce la scăderea costurilor pentru transportatori, vor crește potențialul de dezvoltare regională prin costuri mai mici și o economie mai competitivă”.

http://www.capital.ro/detalii-articole/ ... 63558.html

Stire (ne)serioasa
http://www.timesnewroman.ro/life-death/6872-regii-asfaltului-spun-ca-nu-pot-termina-autostrazile-deoarece-nu-exista-drumuri-pana-la-ele

Autostrada Timisoara – Belgrad ar putea deveni realitate mai devreme decat era prevazut

Timişoara poate deveni, în următorii ani, un important punct de legătură pentru mai multe autostrăzi. Dacă lucrările la autostrada care porneşte de la Nădlac şi merge spre Deva sunt în derulare, în doi sau trei ani ar putea începe construcţia unei noi autostrăzi, cea dintre Timişoara şi Stamora – Moraviţa, spre Belgrad. Vestea bună este că la pachet cu noua rută ar putea fi inclusă la finanţare din bani europeni şi centura sud de ocolire a Timişoarei!

Ministrul transporturilor, Alexandru Nazare, s-a aflat săptămâna trecută la Bruxelles, acolo unde a discutat despre revizuirea proiectelor cuprinse în Reţeaua Trans-europeană de Transport TEN-T. Iar noua autostradă Timişoara – Stamora Moraviţa, ce ar urma să se lege cu cea realizată de sârbi de la Belgrad până la graniţă, a fost inclusă în proiectele importante europene în domeniul transportului rutier. Mai precis, este vorba de reactivarea unor proiecte care existau, dar numai la nivel teoretic. Odată cu introducerea autostrăzii Belgrad – Timişoara în programul TEN-T se deschiderea accesării de fonduri europene şi pentru această rută. Drumul ar face legătura între două importante căi de comunicaţii rutiere. Este vorba de coridorul pan-european IV, respectiv XI. Iar prognozata intrare a Serbiei în Uniunea Europeană întăreşte şi mai mult necesitatea şi posibilitatea apariţiei noii autostrăzi.

Vestea cea mai bună pentru timişoreni este că noua rută ar putea să cuprindă şi finanţarea din fonduri europene a centurii sud a Timişoarei. Intenţia ministrului este să includă această a doua parte a centurii în proiectul noii autostrăzi, iar finanţarea s-ar face din fonduri europene pentru întreg traseul. Centura sud ar urma să fie realizată la nivel de autostradă, urmând să reprezinte ultimul tronson al viitoarei autostrăzi, am aflat de la surse din cadrul Direcţiei de Drumuri şi Poduri Timişoara.. Deocamdată nu este sigur traseul centurii sud, aceasta ar putea fie să închidă ringul Timişoarei, fie să se lege de autostrada Timişoara – Lugoj, în unul dintre nodurile rutiere ce vor fi realizate. Suntem în situaţia în care totul depinde numai de noi acum, trebuie să facem cât mai repede proiectul, mai spun sursele noastre.

Finanţarea lucrărilor ar urma să fie inclusă în programul pe perioada 2014 – 2020 al Uniunii Europene.

De la Timişoara, la Bari, pe autostradă

Autostrada de la Timişoara spre sârbi ar pleca din capitala Banatului, ar continua spre Vrsac, la Belgrad, Cacak, apoi în Muntenegru prin Podgorica şi Bar. De aici, transbordarea se va face cu bac-ul peste Marea Adriatică, spre Bari, în Italia. La finalizare, noua autostradă va avea în jur de 600 de kilometri. Iar o porţiune de  50 de kilometri va fi situată în Timiş, mai precis între Timişoara şi Stamora Moraviţa.

Tot ca o veste bună pentru timişoreni, ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, a reuşit să obţină includerea în noua reţea TEN-T a  traseului Timişoara – Sebeş – Turda – Târgu – Mureş – Iaşi – Ungheni.

http://www.tion.ro/autostrada-timisoara ... ut/1082273

Nazare: Nu reorganizăm Compania Naţională de Autostrăzi pentru a nu pierde bani UE

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Alexandru Nazare a declarat miercuri, că nu va fi spartă în două entităţi Compania Naţională de Autostrăzi deoarece este în derulare procesul de absorbţie de fonduri europene pentru mai multe proiecte.

"Nu reorganizăm Compania pentru că ne aflăm în mijlocul procesului de absorbţie a banilor europeni pe o serie de proiecte aflate în derulare, iar Fondul Monetar Internaţional nu acceptă schimbări în timpul derulării acestor proiecte", a spus Nazare, la încheierea unei întâlniri pentru consultări cu membrii Consiliului Investitorilor Străini (FIC), care a avut loc la Hotel Radisson.

Ministrul a arătat că trebuie mare atenţie la deficitul bugetar şi în ceea ce priveşte proiectele derulate de comisionari angajaţi în contracte cu statul, deoarece autorităţile vor trebui să finanţeze de la buget diferenţele de sume care nu vor mai putea fi acoperite de dezvoltatori pe parcursul lucrărilor.

"În cazul unor asemenea situaţii trebuie examinate cu mare atenţie regulile Comisiei Europene şi înţelegerea la nivel european privind deficitele la nivelul ţărilor membre", a spus ministrul.

În ceea ce priveşte licitaţiile pentru proiectele de infrastructură din România, ministrul Nazare a arătat că "este deschis participării oricăror companii din orice ţară ar fi acestea", inclusiv din China.

Întâlnirea s-a desfăşurat în prezenţa preşedintelui FIC, Steven Van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, bancă care finanţează proiecte importante pe segmentul corporate.

Potrivit unei Hotărâri de Guvern, Compania Naţională de Autostrăzi ar urma să fie dirijată în două entităţi distincte, una pentru întreţinere şi cealaltă pentru proiecte.

Consiliul Investitorilor Străini (Foreign Investors Council - FIC) reuneşte 130 de companii multinaţionale prezente în România, reprezentate la nivel de preşedinţi şi directori executivi, şi are ca scop elaborarea de documente de poziţie privind evoluţiile din diferitele sectoare economice, care ulterior sunt prezentate factorilor de decizie - Guvern, Parlament, Preşedinţie, cu scopul de a sprijini aceste instituţii în adoptarea celor mai bune decizii macroeconomice.

http://www.capital.ro/detalii-articole/ ... 63712.html

Ministerul Transporturilor caută proiectul care să nu ridice deficitul bugetar

Tratatul Fiscal al UE pune frână concesiunii de autostrăzi

Regulile stricte ale UE privitoare la deficitul bugetar îngreunează dorinţa Guvernului de a construi în sistem de concesiune câteva autostrăzi. Proiecte precum realizarea unor autostrăzi în concesiune în România printre care cele între Comarnic, Braşov şi Făgăraş, Piteşti şi Sibiu sau chiar Iaşi-Tg,Mureş sunt îngreunate de prevederile Uniunii Europene referitoare la deficitul bugetar, precum şi de obligaţiile asumate de România în privinţa nivelul acestuia.
 
La începutul acestei luni, România a semnat la Bruxelles Tratatul Fiscal al UE, care prevede un deficit bugetar structural pentru ţările semnatare de cel mult 1,5% din PIB.

Regulile privitoare la deficit obligă la o abordare atentă a proiectelor de concesiune de autostrăzi, a declarat miercuri, ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare. Idea a fost exprimată cu o zi înaintea sa şi de ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi.

Problema stă astfel: în cazul unui proiect de concesiune statul se obligă să acorde concesionarului ceea ce se numeşte plăţi de disponibilitate. Acestea sunt suportate de la buget şi sunt egale cu diferenţa dintre costurile concesionarului cu realizarea şi exploatarea autostrăzii (fiind inclusă şi marja de profit a acestuia) şi veniturile sale reprezentate de taxele de autostradă colectate de el. Spre exemplu, în cazul fostei concesiuni Comarnic-Braşov semnată cu firma franceză Vinci însă reziliată în ianuarie 2010, statul se obliga să acorde concesionarului plăţi anuale de disponibilitate de până la 180 de milioane de euro. Suma ar reprezenta 0,15% din PIB, deci a zecea parte din deficitul bugetar angajat de România, de 1,5% din PIB.

"Studiile de fezabilitate pe care le realizăm trebuie să arate exact posibilitatea concesiunii fără a afecta deficitul. Sunt mai multe cerinţe pentru aceasta", spune ministrul Transporturilor. In ultimii ani Eurostat, oficiul european de statistică a devenit foarte atent la raportările privitoare la deficitul bugetar şi însăşi raportările României au dat naştere anul trecut unei dispute, în cadrul căreia Eurostat s-a declarat neconvins că deficitul României este pe cât pretind oficialii noştri că ar fi.

Concesiunea autostrăzilor e doar o idee în România

Dacă ţările vecine României, de mărime inferioară, sunt la a doua sau chiar la a treia concesiune de autostrăzi sistemul parteneriatului public-privat se găseşte la noi pe teren virgin.

In analizele făcute recent Banca Mondială a recomandat României să deruleze mai întâi un proiect mic de concesiune a unei autostrăzi, în limita a 500 de milioane de euro care să arate finanţatorilor capacitatea noastră de a derula astfel de proiecte. Ministerul Transporturilor şi-a focalizat atenţia însă doar pe proiecte majore, importante şi scumpe, greu fezabile. După eşuarea concesiunii Comarnic-Braşov la începutul lui 2010, niciunul dintre aceste planuri nu s-a concretizat în vreun fel. Spre exemplu, Piteşti-Sibiu, proiect prevăzut iniţial să fie derulat în concesiune, costa nu mai puţin de 2 miliarde de euro. Comarnic-Braşov, un alt proiect important din această categorie avea şi el un cost de construcţie de 1,3 miliarde euro.

Unii bancherii şi-au exprimat reţinerea că România, ţară la al cărei dosar figurează reziliat în mai multe rânduri a unor contracte de concesiune şi care s-ar afla în concurenţă cu alte ţări învecinate pentru atragerea banilor necesari realizării autostrăzilor, ar avea acces facil la finanţările necesare.

http://www.romanialibera.ro/bani-afacer ... 58811.html

Articol interesant despre platile in avans facute de CNADNR pentru diferite tronsoane de autostrada:

Autostrăzile pre-pay sau cum a plătit statul 1,3 miliarde de euro pentru promisiuni de execuţie pe cele 17 şantiere existente

Statul a plătit până la începutul lunii februarie aproape 1,3 miliarde de euro pentru cele 17 şantiere de autostrăzi aflate în lucru în prezent, relevă o analiză a ZF pe baza informaţiilor transmise de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Datele arată că firmele de construcţii au grijă să fie plătite în avans pentru lucrările lor, astfel că ponderea plăţilor CNADNR în valoarea fiecărui contract depăşeşte în majoritatea cazurilor stadiul de execuţie al fiecărei autostrăzi, chiar cu 5 până la 6 procente. Cea mai mare discrepanţă în acest sens este în cazul centurii la standard de autostradă a municipiului Constanţa, unde deşi la 1 februarie stadiul de execuţie era de 68%, CNADNR plătise aproape 83% din valoarea contractului. Discrepanţa este practic de 15%. Sau, cu alte cuvinte, CNADNR a plătit cu 15% mai mult decât a "primit" de la constructori pe acest şantier.

Continuarea: http://www.zf.ro/analiza/autostrazile-p ... te-9444530

Ce se mai stie de baragladina de Daniela Draghia de la CNADNR,si-a luat zborul pana la urma ori nu ?

Dominatrix wrote:
Autostrăzile pre-pay sau cum a plătit statul 1,3 miliarde de euro pentru promisiuni de execuţie pe cele 17 şantiere existente

Da rai mai sunteti ! Au nevoie baietii de bani de Pasti, ce asa greu de inteles ? Si nu poate sa fie 100 lei prima de Pasti, ca nu da bine la 'imagine".

Google Trafic, acum si in Romania

Una dintre cele mai utilizate aplicatii din lume, Google Trafic este din 20 iunie disponibila si romanilor.
Google Trafic va prezinta in timp real starea drumurilor din Capitala si de pe autostrazi, asa putine cum sunt ele la noi in tara.

Sursa: stirileprotv.ro

Nu va entuziasmati prea tare, sunt analizate doar cateva artere principale, dar totusi e un pas.

Oho bun, merge si in Google Earth, la Bucuresti sunt principalele bulevarde, autostrazile si centura.

Podul peste Dunăre, care va uni localităţile Calafat şi Vidin, va fi gata abia în luna ianuarie a anului viitor, termenul de finalizare a lucrărilor fiind întârziat de partea bulgară, partea română terminând lucrările de infrastructură în proporţie de 95 la sută.
Autorităţile române, împreună cu comisarul european Johannes Hahn, au vizitat, sâmbătă, podul pentru a vedea care este stadiul lucrărilor, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Comisarul european nu s-a declarat un tehnician sau specialist în inginerie, datele despre lucrări fiindu-i puse la dispoziţie de autorităţile române, dar s-a bucurat să vadă că şi sâmbata, muncitorii lucrau la infrastructura podului.
"Vizitez acest pod pentru că este un simbol, întrucât reuşte într-adevăr să unească două popoare ale Europei. Am muncit mulţi ani pentru a ajunge la acest nivel al lucrării şi sperăm ca la finalul anului să fie edificat şi finalizat. Şi infrastructura va fi finalizată odată ce podul va putea fi folosit, iar acest lucru ajută la o mai bună colaborare, nu doar între Bulgarie şi România, pentru că în toată această regiune, pe o suprafaţă de 630 de kilometri există un singur pod, iar acum avem altul şi sperăm ca în timp să avem mai multe poduri, pentru că este nevoie ca acestea să facă o mai bună legătură între cele două naţiuni, pentru a deveni un real suport pentru activităţile de comerţ şi oportunităţi pentru ca oamenii să interacţioneze nu doar folosind feriboturile", a declarat comisarul european, Johannes Hahn.
Delegatul Uniunii Europene a fost însoţit de ministrul de Interne, Ioan Rus, de prefectul judeţului Dolj, Elena Costea, de preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, dar şi de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Vasile Preda.
Vasile Preda a declarat că amânările de la un an la altul pot fi puse pe seama constructorilor bulgari.
"Precizez că nu este vina părţii române, este vina vecinilor şi prietenilor bulgari. Noi am executat infrastructura conexă rutieră în proporţie de 95 la sută şi în proporţie de 88 la sută, infrastructura feroviară. Cea rutieră are 8,7 kilometri, iar cea feroviară 6,2 kilometri. Costurile se ridică la 69 de milioane de euro, fără TVA. Banii sunt din fonduri mixte, buget şi fonduri europene", a declarat Vasile Preda.
El a precizat că termenul de finalizare a podului este ianuarie 2013.
Delegaţia româno-europeană a vizitat apoi lucrările de pe malul bulgăresc al Dunării, iar comisarul european a mai spus că speră să poată veni şi când va fi ceremonia de inaugurare a podului.
Termenul de finalizare iniţial era 2010, apoi acesta s-a amânat de la an la an întrucât partea bulgară nu a reuşit să finalizeze lucrările.

http://www.zf.ro/eveniment/podul-peste- ... 13-9800158