Noi disponibilizări la căile ferate

Un nou val de concedieri la CFR SA, compania care are în administrare infrastructura feroviară. Potrivit Memorandumului de înţelegere încheiat între Guvernul României şi Fondul Monetar Internaţional, circa 2.000 de ceferiști vor rămâne fără un loc de muncă până la finalul lunii aprilie.

Compania feroviară va trebui să organizeze licitaţii pentru închirierea a 1.600 de linii feroviare de importanţă secundară (neinteroperabile) pentru restructurare şi reechilibrarea financiară, astfel încât totalul liniilor închiriate operatorilor privaţi să ajungă la 4.000 de kilometri. Liniile care nu vor putea fi închiriate vor fi închise până la sfârşitul lunii aprilie. Scopul este ca lungimea totală a căii ferate aflată în administrarea CFR SA să ajungă la 15.500 de kilometri, informează Agerpres.

Totodată, compania trebuie să crească cu 10% veniturile provenite din închirieri până la sfârşitul anului şi să instaleze management privat în decursul acestui an.

Manageri privați se vor instala și la Electrificare CFR, până la jumătatea anului. Compania va trebui, conform documentului, să asigure achiziţia de energie, via OPCOM, la fel şi aprovizionarea şi distribuţia de energie pentru întregul sistem feroviar. Ministerul Transporturilor s-a angajat să le achite furnizorilor de energie datoria de 1,2 miliarde de lei până la finalul acestui an. În schimb, companiile de electricitate renunță la penalitățile de întârziere la plată în valoare de 900 de milioane de lei.

Bani din fier vechi

Atât CFR Marfă, cât și CFR Călători trebuie caseze un număr impresionat de vagoane, 3.000, respectiv 250 de unități. Până la finalul lunii aprilie se va realiza o analiză privind punctele tari şi punctele slabe ale posibilei fuziuni a companiilor de întreţinere de la Marfă şi Călători (Societatea Comercială Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje 'C.F.R. IRLU'-S.A şi Societatea Comercială de Reparaţii Locomotive C.F.R. SCRL Braşov S.A.), pentru a fi direct deţinute de Ministerul Transporturilor.

CFR Marfă va trebui, de asemenea, să desemneze consultantul pentru privatizarea majoritară către un investitor strategic până la mijlocul lunii februarie. Până la mijlocul lunii iunie va trebui publicat anunţul de vânzare de acţiuni. Se păstrează ca termen limită luna octombrie pentru finalizarea privatizării, deși un astfel de proces este unul îndelungat.

De asemenea, până la sfârşitul lunii martie se vor negocia cu Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Economiei posibilităţi de scheme de anulare a arieratelor (centrale electrice de termoficare şi Oltchim-Electrica).

Și pentru CFR Călători se analizează o schemă de reducere de arierate posibil în valoare de pînă la 300 milioane lei, până la sfârşitul lunii iunie.

În cazul CFR Călători este prevăzută numirea echipei de management privat şi a membrilor Consiliului de Administraţie în cursul acestui an, dacă experienţa cu managementul privat se dovedeşte pozitivă în cazul celorlalte companii.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/noi-dis ... 220-1.html

Trenul Braşov-Zărneşti, monitorizat prin satelit

În mod normal trenurile nu sunt urmărite prin satelit, nu de altceva dar e destul de clar de unde pleacă, pe unde merg şi unde ar trebui să ajungă. Uniunea Internaţională a Căilor Ferate (UIC), în colaborare cu Comisia Europeană şi Agenţia GNSS responsabilă cu sistemele de navigaţie prin satelit, au lansat în data de 17 ianuarie, la Braşov, proiectul SATLOC co-finanţat de UE, care va fi coordonat pe o perioadă de 28 de luni, de către UIC.

Programul va fi implementat de 11 parteneri, din care fac parte două companii româneşti, RCCF Trans şi Autoritatea Feroviară Română (AFER), dar şi din Franţa, Germania, Austria, Marea Britanie şi Italia. Aplicaţia pilot se va efectua pe secţiunea de cale ferată Braşov – Zărneşti.

Scopul proiectului SATLOC este cercetarea problemelor legate de monitorizarea prin satelit a traficului pe liniile locale de cale ferată, pentru a optimiza comunicarea şi sistemul de semnalizare pe aceste linii, determinând sporirea securităţii circulaţiei.

http://prinbrasov.com/2012/02/trenul-br ... t-satelit/

2012, anul podurilor

Proiecte în valoare de peste 120 mil. euro se pregătesc să înceapă anul acesta pentru reabilitarea podurilor peste Dunăre de la Feteşti şi Cernavodă şi construcţia celui de la Grădiştea, peste râul Argeş. Se lucrează şi la Podul Prieteniei, de la Giurgiu

La 26 de ani de la punerea lor în funcţiune, podurile dunărene de la Feteşti şi Cernavodă vor intra în reparaţii capitale. Tot în acest an vor începe şi lucrările de construcţie a podului de la Grădiştea, pe calea ferată care leagă Bucureştiul de Giurgiu. Acesta va prelua traficul care se desfăşura pe podul vechi, luat de ape la inundaţiile din 2005. Podul de peste Dunăre, de la Giurgiu – Ruse, se află şi el în reparaţii, însă nu este vorba de un proiect de amploare.

Revenim la podurile lui Saligny

În curând, trenurile care se îndreaptă spre litoral vor trece braţul Borcea şi apoi Dunărea ca în anii copilăriei noastre, pe podurile construite de inginerul Anghel Saligny. Cele „noi“, de la Feteşti şi Cernavodă, date în funcţiune în 1986, vor intra în reparaţii capitale. La o ultimă evaluare, a rezultat că cele două poduri prezintă 311 fisuri şi 1.200 de nituri slăbite.

Proiectul, în valoare de 50,5 milioane de euro, este în stadiu avansat de aprobare la Bruxelles, în vederea obţinerii de finanţare din fonduri europene. Apoi, va fi organizată licitaţia pentru desemnarea constructorului, iar lucrările propriu-zise vor începe, cel mai probabil, în a doua jumătate a acestui an, după cum ne-a declarat Marius Corduneanu, directorul general adjunct al CFR SA, responsabil cu proiectele cu finanţare europeană. „Pe cât posibil, se vor evita închiderile de trafic. Cum însă acestea nu vor putea fi evitate, s-a apelat la soluţia reabilitării podurilor vechi, pentru a putea asigura circulaţia pe termen scurt, adică în perioada derulării lucrărilor la cele noi“, a explicat el.  În momentul de faţă, din cauza slăbirii structurii podurilor, pe acestea sunt impuse restricţii de viteză de 30 km/oră. După terminarea lucrărilor (termenul de finalizare este de doi ani de zile), oficialii CFR SA estimează că durată călătoriei de la Bucureşti la Constanţa va fi redusă cu zece minute. În prezent, un tren Intercity străbate distanţa de 225 km din Capitală până la malul mării în două ore şi 30 de minute.

Încep lucrările la Grădiştea

O reducere şi mai semnificativă a timpului de parcurs se va simţi pe ruta Bucureşti – Giurgiu. În prezent, trenurile circulă deviat pe la Videle, din cauza prăbuşirii, la inundaţiile din 2005, a podului de la Grădiştea, peste râul Argeş. Faţă de ruta clasică, ce măsoară doar 59 km, cea ocolitoare presupune parcurgerea unui traseu de 117 km, distanţa fiind străbătută în mai bine de două ore.

Tot în a doua jumătate a acestui an vor începe şi lucrările de construcţie a unui nou pod la Grădiştea. Proiectul are o valoare totală de 70 milioane de euro, din care proiectarea şi construcţia propriu-zisă a podului – 44 milioane de euro, restul reprezentând costuri de expropriere şi mutări de utilităţi. Licitaţia va fi lansată la finele lunii martie şi se aşteaptă ca la începutul verii să fie cunoscut constructorul.

Potrivit estimărilor companiei de căi ferate, lucrările s-ar putea finaliza într-un an şi jumătate. Este vorba, practic, de continuarea lucrărilor la un pod a cărui construcţie a început în perioada comunistă şi apoi abandonată din lipsă de fonduri.

Podul Prieteniei, cosmetizat

Puţin mai la sud, au loc lucrări de reabilitare şi la Podul Prieteniei, care leagă, peste Dunăre, Giurgiu de Ruse. Nu e vorba de lucrări de amploare, iar proiectul nu este finanţat din fonduri europene. Practic, se derulează un contract de 17,1 milioane de lei (puţin peste 4 milioane de euro), fără TVA, semnat anul trecut cu firma sibiană Concefa. Contractul presupune înlocuirea traverselor de lemn cu traverse de beton, lucrări de protecţie anticorozivă a suprafeţei metalice şi reabilitarea căii de rulare pe pod. „Lucrările sunt în derulare, vor fi finalizate în cursul acestui an şi vor avea ca efect creşterea vitezei de circulaţie“, a precizat pentru Capital directorul Sucursalei Vâlcea a Concefa, Eugen Dincă. În prezent, pe acest pod se circulă cu viteza melcului. Pe jumătatea românească viteza a fost limitată la 15 km/oră, iar pe cea bulgărească, la 25 km/oră.

Întârzieri bulgăreşti la Calafat - Vidin

Construcţia unui al doilea pod peste Dunăre, la Calafat – Vidin, a revenit părţii bulgare, însă, aşa cum a dezvăluit Capital la finele anului trecut, lucrările sunt mult întârziate. Conform graficului iniţial, podul ar fi trebuit să fie gata în vara anului trecut, în condiţiile în care partea română a terminat la timp lucrările de aducere a infrastructurii rutiere şi feroviare până la „buza“ podului. Pe ultima sută de metri, bulgarii au reuşit să prelungească până la 1 ianuarie 2013 memorandumul de finanţare cu Comisia Europeană. La finele lunii trecute, Parlamentul de la Sofia a mandatat Guvernul să aloce încă 50 milioane de leva (26 milioane de euro) pentru construcţia podului. Premierul Boiko Borisov a declarat că sunt două opţiuni: să fie alocate încă 50 milioane de leva, şi podul să fie finalizat până la sfârşitul anului, sau Bulgaria să renunţe la construcţie, şantierul să fie îngheţat şi „să rămână peste Dunăre ca un monument“.

http://www.capital.ro/detalii-articole/ ... 61823.html

Ruşii, interesaţi să cumpere CFR Marfă

VTB, a doua bancă rusească de stat ca mărime, este interesată de privatizarea unităţilor feroviare de transport marfă din România.
VTB Capital Plc, divizia de investment banking a VTB, a doua cea mai mare bancă de stat din Rusia, va investi „mai multe sute de milioane de euro" în regiunea balcanică în următorii ani. Grupul este interesat în special de vânzarea unităţilor feroviare de transport marfă din România, a declarat directorul general Atanas Bostandjiev.

Prezent la Sofia pentru a inaugura un birou VTB Capital, Bostandjiev a declarat că va fi „fericit dacă vom investi direct câteva sute de milioane de euro în următorii ani în diferite proiecte din Bulgaria, România, Serbia şi Grecia", potrivit Bloomberg.

„Vom urmări ofertele de privatizare anunţate de Bulgaria, Serbia şi România. Suntem interesaţi de vânzarea planificată a unităţilor feroviare de transport marfă din România (CFR Marfă - n.r.). Serbia plănuieşte vânzarea unor unităţi bancare, care prezintă interes. Oferte similare din Slovenia şi Croaţia sunt, de asemenea, interesante", a adăugat Bostandjiev.

Criza, oportunitate pentru Moscova

Ţările din Balcani, inclusiv Serbia şi România, fac eforturi în vederea reducerii deficitelor bugetare şi pentru a-şi majora veniturile prin vânzări de active de stat, toate în vederea respectării angajamentelor asumate în cadrul acordurilor internaţionale de asistenţă financiară. Investitorii occidentali sunt reticenţi să investească în regiune din cauza temerilor legate de impactul pe care îl va avea criza datoriilor de stat prin care trece Grecia asupra creşterii economice din întreaga regiune.

Acesta este doar cel mai recent pas făcut de Moscova pentru a recâştiga accesul pe piaţa est-europeană, pierdut după destrămarea URSS. Moscova îşi foloseşte rezervele valutare uriaşe pentru a cumpăra companii ale altor state şi pentru a împrumuta economii cu probleme din Europa. Criza datoriilor de stat i-a făcut pe liderii est-europeni să uite rapid gustul amar cu care au rămas de pe urma trupelor de ocupaţie de dinaintea căderii Cortinei de Fier.

Valoarea achiziţiilor efectuate de Rusia în Europa de Est în ultimii trei ani se ridică la 2,8 miliarde de dolari, comparativ cu 2,4 miliarde de dolari în cei 17 ani anteriori, potrivit datelor  Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). Iar contextul pare că nu poate fi mai prielnic de atât. În timp ce Uniunea Europeană se zbate să nu cadă iar în recesiune, companiile ruseşti au încheiat 2010 cu profituri-record şi continuă în acelaşi ritm şi în 2011. Astfel, companii precum TNK-BP, Sberbank şi Russian Railways au pus ochii pe Europa de Est pentru a-şi extinde operaţiunile.

Achiziţii importante în Bulgaria şi Polonia

Sberbank, una dintre cele mai mari instituţii de credit din Rusia, a cumpărat în vară nouă unităţi ale grupului bancar austriac Volksbank, mai puţin sucursala din România. Potrivit unor surse apropiate situaţiei, valoarea achiziţiei se ridică la 590 de milioane de euro (838 de milioane de dolari).
În septembrie, o divizie a VTB Group (al doilea grup bancar din Rusia) a cumpărat o participaţie majoritară în cadrul companiei de tutun Bulgartabac, controlată de guvernul bulgar, pentru 100 de milioane de euro. Russian Railways, operatorul celei mai lungi reţele feroviare din lume, care face legătura între Asia şi Europa, a participat la licitaţia pentru preluarea unei participaţii majoritare în cadrul diviziei de transport de mărfuri a Polskie Koleje Panstwowe, compania feroviară de stat a Poloniei.

Potrivit publicaţiei „Rzeczpospolita", valoarea participaţiei se ridică la 679 de milioane de dolari. De asemenea, operatorul rus şi-a exprimat în vară interesul pentru operaţiunile de transport de mărfuri ale companiei feroviare slovace.

Ajutor de stat pentru CFR Marfă

În iulie 2011, Ministerul Transporturilor a iniţiat două proiecte de hotărâre de guvern privind vânzarea a 20% din Tarom şi CFR. Potrivit documentului, participaţiile minoritare ale celor două companii vor fi listate la bursă printr-o ofertă publică iniţială sau vor fi vândute către un investitor strategic.

În cazul CFR Marfă, urmează ca privatizarea totală să se finalizeze „atunci când condiţiile de piaţă permit acest lucru", se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ. Situaţia companiilor de căi ferate din România reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale economiei româneşti, acestea acumulând datorii totale care echivalează cu 1,5% din Produsul Intern Brut al României.

Restructurarea căilor ferate din România va fi posibilă odată cu acordarea unui ajutor de stat care să permită reducerea datoriilor, susţinea atunci ministrul de resort, Anca Boagiu. „Companiile de căi ferate au fost subiectul unei analize profunde. Lucrăm la un program de restructurare coroborat cu un program de ajutor de stat astfel încât să le redresăm", declara, atunci, Boagiu.

1,5% reprezintă ponderea în Produsul Intern Brut la datoriilor totale acumulate de companiile de căi ferate din România.

sursa:http://ro.news.yahoo.com/ru%C5%9Fii-interesa%C5%A3i-s%C4%83-cumpere-cfr-marf%C4%83-194200273.html

O hotarare destul de incurajatoare....da ma intreb acuma daca un mecanic vede pe nu cum incearca sa fure...ce face opreste trenul numai sa-i dea lu ala amenda.....si chiar de ar opri pana ajunge la el...dispare ca houdini  

Ordin al ministrului transporturilor: Personalul feroviar ii va putea amenda pe cei care cumpara fier vechi furat de la calea ferata

Ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, a semnat un ordin prin care personalul CFR, CFR Calatori si CFR Marfa este imputericit sa constate contraventiile si sa aplice amenzi pentru achizitionarea de fier utilizat in activitatea feroviara. Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor de catre personalul celor trei companii feroviare se face in baza unei autorizatii de control emise de Ministerul Transporturilor.

Achitionarea de fier utilizat in activitatea feroviara este interzisa si constituie contraventie sanctionata cu amenda de la 20.000 lei la 40.000 lei, potrivit OUG 31/2011. Actul normativ mai prevede ca in cazul in care contraventia a fost savarsita de catre un operator economic care realizeaza activitati de colectare a deseurilor industriale reciclabile, se aplica si sanctiunea complementara a anularii autorizatiei de colectare.

In plus cei care vor savarsi aceasta contraventie vor achita, pe langa amenda contraventionala, si un tarif cu titlu de tarif de despagubire, in cuantum egal cu valoarea elementelor feroviare in cauza, si a manoperei aferente. Despagubirea se va achita in lei, dupa caz, in contul CFR SA, CFR Calatori sau CFR Marfa. Sumele incasate vor fi folosite numai in activitatea de reparatii, modernizare si investitii in infrastructura feroviara sau material rulant, dupa caz.

http://ro.news.yahoo.com/ordin-al-ministrului-transporturilor-personalul-feroviar-ii-va-134648023.html

CFR va organiza săptămâna viitoare o licitaţie la BRM pentru închirierea liniilor de cale ferată

CFR a programat pe 15 martie, la Bursa Română de Mărfuri (BRM), o nouă licitaţie publică, cu strigare, pentru închirierea a 11 secţii de cale ferată care aparţin infrastructurii feroviare neinteroperabile, aferentă sucursalelor Bucureşti, Braşov şi Iaşi.

Secţii neinteroperabile fac parte din sucursalele teritoriale Bucureşti (Ploieşti Crâng - Ploieşti Vest, Ploieşti Vest - Târgovişte Nord - Fieni, Diţeşti - Gura Palăngii, I.L. Caragiale - Diţeşti, Buda - Slanic, Ploieşti Nord - Măneciu), Braşov (Sebeş Alba - Petreştii de Pădure) şi Iaşi (Dorneşti - Gura Putnei - Putna, Dornişoara - Floreni, Gura Humorului - Dărmăneşti, Crasna - Huşi), se arată într-un comunicat al CFR.

Durata de valabilitate a contractului de închiriere este de patru ani, iar criteriul de atribuire va fi preţul cel mai mare. Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 15 martie, ora 09.00, deschiderea acestora urmând să aibă loc în aceeaşi zi la ora 10.00, la sediul BRM.

CFR are posibilitatea să ofere în regim de închiriere secţiile de circulaţie aparţinând infrastructurii feroviare neinteroperabile către operatori economici.

Firmele desemnate câştigătoare sunt obligate să preia şi personalul CFR existent sau care îşi desfăşoară activitatea pe secţia sau grupul de secţii aferent necesar pentru asigurarea pachetului minim social existent la momentul închirierii.

Aceasta este a treia etapă a procesului de închiriere.

CFR SA a atribuit la finele anului trecut operatorului Transferoviar Grup din Cluj Napoca un contract de închiriere de cale ferată aparţinând infrastructurii feroviare neinteroperabile aferent sucursalei din Bucureşti pentru trei secţii de circulaţie. În luna noiembrie, CFR a atribuit alte trei contracte de închiriere, vizând sucursalele Timişoara, Cluj şi Galaţi operatorilor RC-CF Trans, Via Terra Spedition şi Grup Feroviar Român (GFR), parte a grupului Grampet.

Închirierea unor părţi din infrastructura feroviară neinteroperabilă reprezintă unul din angajamentele incluse în programul de eficientizare a sistemului feroviar, care vizează reducerea cheltuielilor şi a activităţilor neprofitabile.

Guvernul a decis în iunie închirierea a circa 1.000 kilometri de linii de cale ferată şi închiderea altor aproximativ 1.000 de kilometri tronsoane feroviare, estimând că operaţiunea va genera economii de 109 milioane lei la bugetele companiilor CFR, măsură convenită cu Fondul Monetar Internaţional.

Executivul s-a angajat în urma negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional să închidă 20% din liniile de cale ferată aflate în administrarea CFR SA, reprezentând aproximativ 4.000 de kilometri, dacă nu găseşte un investitor care să realizeze întreţinerea acestora şi care va fi selecţionat în urma unor licitaţii.

http://www.gandul.info/financiar/cfr-va ... ta-9372063

Guvernul sterge peste 900 de milioane de euro din datoriile CFR SA la buget
http://www.ziare.com/stiri/cfr/guvernul ... et-1155294
Guvernul va emite o ordonanta de urgenta prin care datoriile CFR SA de la sfarsitul anului trecut catre bugetul consolidat si fondul de risc, de aproximativ 917 milioane euro, vor fi sterse prin conversia in actiuni.

Acestea vor fi preluate de Ministerul Transporturilor, ca unic actionar, informeaza Mediafax.

"Se aproba stingerea prin conversie in actiuni a creantelor principale si a accesoriilor aferente, cuvenite bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale si bugetelor fondurilor speciale, reprezentand impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii si asmiliate salariilor, individualizate in titluri de creanta emise pana la 31 ianuarie 2012, datorate de catre Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA la aceasta data si neachitate la data eliberarii certificatului de atestare fiscala", se arata in proiectul intocmit de Ministerul Transporturilor.

La 31 decembrie 2011, compania inregistra datorii catre bugete si Fondul de risc de 3,99 miliarde lei, din care 2,06 miliarde lei reprezinta penalitati si majorari pentru neplata sau plata cu intarziere.

Cum CFR SA este singura companie din Romania care administreaza infrastructura feroviara, Guvernul considera ca acordarea unui sprijin financiar nu reprezinta ajutor de stat.

Este la fel de putin ajutor de stat cum  ar fi ajutor de stat finantarea constructiei si intretinerii de drumuri, prin acordarea fondurilor corespunzatoare catre CNADNR.
Ideea ca CFR SA poate finanta singura constructia si intretinerea de cai ferate este la fel de aberanta ca ideea ca CNADNR ar putea intretine drumurile nationale si autostrazile din rovinieta (nu mai vorbesc si de constructie...), deci tratarea celor doua situatii trebuie sa fie identica.
Finantarea statala a cailor ferate trebuie sa revina, in sfarsit, la un nivel cat de cat acceptabil.
Ca probabil in cazul ambelor companii exista si o ineficienta cronica si un nivel destul de zdravan de furt, este partea a II-a. Aceasta nu justifica falimentarea CFR, ca retea de interes public national.

(anticipez articolele jurnalistilor lipiti cu fundul de masina si care n-au mai pupat trenuri de multi ani, respectiv habar n-au cum functioneaza caile ferate in Europa "cu apa calda")

Adevarul este ca o firma privata nu va pune niciodata interesul public sau al unui cetatean pe prim plan. Cel putin teoretic, o institutie de stat se ocupa in primul rand de cetatean. Ca la noi institutii de stat - prin intermediul conducerii lor - cauta in primul rand sa-si traga avantaje materiale proprii, in dauna rolului lor social pe care ar trebui sa il indeplineasca, asta e alta discutie. Dar pentru acele domenii (inclusiv cel al transportului feroviar) unde interesul "capitalist" pentru profit este nociv si in contradictie cu interesul cetateanului, este mult mai bine ca ele sa ramana in ograda statului, subventionate corespunzator.  Daca institutia pierde bani, solutia nu este sa o sabotezi din interior, ci sa o faci sa functioneze.

Revenind la transportul feroviar, pentru promovarea si dezvoltarea lui este nevoie de o gandire strategica pe care numai statul si-o poate permite, pentru ca investitiile necesare nu au o perspectiva de amortizare directa, dar indirect favorizeaza dezvoltarea economica si sociala. Treaba asta nu poate fi sustinuta nici de o companie pe cont propriu, din lipsa resurselor, nici de "privati", fiindca nici un privat normal la cap nu va investi in ceva ce nu aduce profit in mod direct decat la un orizont de timp nesustenabil si imprevizibil.

Podul CFR cu nit de aur de la Proieni, monument cu cântec în faţa şuvoaielor

Ieşit din garaţie după 100 de ani de folosinţă, podul CFR de la Proieni urma să fie dezafectat. A fost însă inclus pe lista Monumentelor Istorice, iar bani prevăzuţi pentru dezafectare s-au întors în bugetul statului. Există voci care susţin că păstrarea lui ar putea duce la inundatea Proienului, a Brezoiului şi a DN 7.

Pe Valea Oltului, la ieşirea din gara Lotru către Sibiu se află un adevărat „pod al suspinelor" pentru autorităţile locale. Vechiul pod este unul cu „ştaif", fiind construit în 1899 la Atelierele Daydé & Pille din Paris. Este considerat un monument tehnic deosebit la nivel naţional dar şi european, interesant prin vechime şi prin curbura sa accentuată. „El face parte integrantă din calea ferată construită între anii 1897-1901 de reputatul inginer Mihail M. Râmniceanu, diplomat al Şcolii de Poduri din Paris. Până la construirea căii ferate Bumbeşti-Livezeni, linia ferată Râmnicu Vâlcea - Râu Vadului a fost cea mai mare realizare în materie de căi ferate montane din ţară. De aceea se impune conservarea şi restaurarea Podului CFR de la Proieni, punct de vedere susţinut şi de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi nicidecum demolarea lui, cum susţine Hidroelectrica", a spus Florin Epure, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patromoniu Naţional (DJCPN ) Vâlcea.

Banii pentru demolare s-au întors la buget

În anul 1999, firma pariziană a venit la Consiliul Judeţean Vâlcea şi a depus documentaţia prin care înştiinţa că podul a împlinit un centenar de viaţă, a ieşit din garanţie, iar responsabilitatea asupra eventualelor evenimente nefericite, nu-i mai aparţine. „Din bugetul statului s-au alocat fonduri care prevedeau construirea unui alt pod, fapt care s-a şi întâmplat, dar şi bani pentru demolarea celui ieşit din garanţie. Înainte de a fi demolat, vechiul pod a fost trecut pe lista Monumentelor Istorice şi nu s-a mai putut demola, iar suma de 26 miliarde lei vechi, care era destinată pentru dezafectarea vechiului pod, a fost retunată la bugetul statului", a spus ing. Ion Olteanu, şeful Secţiei L 3 CFR Râmnicu Vâlcea.

Poduri periculoase

Sucursala Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea a trimis înştiinţări către Prefectura Vâlcea prin care anunţă că rămânerea vechiului pod, în piciore şi nedezafectarea lui, prezintă un mare pericol în zonă. „Noi nu suntem în măsură să cerem nici strămutarea, nici demolarea lui. Noi am vrut să ne facem auziţi anunţând că respectivul pod prezintă un pericol în zonă. În cazul în care debitul Oltului va creşte peste 1.200 metri cubi de apă s-ar putea inunda gara din Brezoi sau satul Proieni, pentru că podul nedezafectat nu poate asigura secţiunea de scurgere a apei, existând chiar şi pericolul inundarii a DN 7", a spus Marian Diaconescu, directorul Hidreoelectrica Râmnicu Vâlcea. Explicaţia este una tehnică. Vechiul pod, dar şi noul pod ,mult mai înalt peste nivelul apei, au pilonii nu unul în dreptul celuilalt ci.... sub formă de... „pieptene". Aluviunile, copacii, aduşi de pe versanţi, în cazul unor ploi torenţiale, pot trece pe sub podul cel nou, dar se pot opri în piloni celui vechi. Atunci există pericolulul creşterii nivelului apei în lacul de acumulare, apă care s-au putea revărsa şi inunda gara, satul Proieni sau DN 7.

Cine vrea monumente... să-şi construiască

Situaţia pare una fără ieşire, de demolat nu se poate, că este pe lista monumetelor istorice, iar de mutat pe alt amplasament costă foarte mulţi bani, sume pe care nimeni nu pare dispus să le plătească. „Dacă Hidreoelectrica vrea să mărească capacitatea de uzinare a apei să suporte chetuielile. Trebuie să ne aşezăm din nou la masa dialogului şi să găsim soluţii. Acum, nici nu mai este acces pe el, pentru că odată cu construirea noului pod, culeile au rămas în apă. Valoarea lui istorică va fi păstrată doar dacă vechiul pod rămâne pe poziţia unde se află. Este un punct de vedere simplist cum spunea Prefectul Vâlcii în legătură cu acest pod: «Cine vrea monumente istorice, să-şi facă şi să plătească»", a spus primarul localităţii Brezoi, Robert Schell.

Nitul de aur şi notificările strămutării

Pericolul prăbuşirii podului sub „povara" timpului prezintă iarăşi un risc foarte mare. „Podul nu este în categoria monumentelor naţionale, el are valoare doar pe plan judeţean. Nu l-am văzut niciunde promovat din punct de vedere turistic", a spus ing. Laurenţiu Papa, consilier la Instituţia Prefectului Vâlcea. Până una alta, membrii Consiliului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea au hotărât zilele acestea să trimită notificări Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, respectiv Companiei Naţională de Căi Ferate SA-Centrul Regional de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţii CF Craiova, în vederea strămutării, de pe amplasamentul actual, a podului vechi de cale ferată Proieni, a eliberării secţiunii de curgere a apelor râului Olt şi a eliminării riscurilor potenţiale de inundaţie generate de menţinerea acestuia pe poziţie. „Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi Instituţia Prefectului-Judeţul Vâlcea, vor prezenta Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă starea de risc potenţial determinată de menţinerea podului pe actualul amplasament", a spus Carmen Constantinescu, purtătorul de cuvânt al Prefectului Vâlcea. „Despre podul de la Proieni se spune că are un nit de aur, de care nimeni nu ştie unde este montat", a mai spus Florin Epure directorul DJCPN, convis că podul nu trebuie distrus, ci conservat.

http://www.adevarul.ro/locale/ramnicu-v ... 3675.html#

CFR SA a închiriat o parte din secţiunile de cale ferată neinteroperabile

CFR SA informează că, în urma licitaţiei publice, desfăşurată la 15 martie au fost adjudecate 7 secţii de cale ferată de pe raza Sucursalei Teritoriale CREIR Craiova, care aparţin infrastructurii feroviare neinteroperabile.
Grupa II (CREIR Craiova), care cuprinde secţiile de cale ferată Cărbuneşti – Albeni, Amaradia – Bârseşti, Băbeni – Berbeşti – Alunu, Argeşelu – Câmpulung – Goleşti, Vâlcele – Curtea de Argeş, Roşiori – Turnu Măgurele Port, Golenţi – Poiana Mare, a fost adjudecată de operatorul economic/gestionarul de infrastructură RC-CF Trans SR. Valoarea contractului de închiriere, stabilită în urma licitaţiei publice, este de 1.965.500 lei/an, fără TVA (448 mii euro).
Durata de valabilitate a contractului de închiriere este de 4 ani, iar criteriul de selecţie, a celei mai bune oferte, a fost chiria cea mai mare şi preluarea în cel mai scurt timp de la adjudecare. Gestionarul de infrastructură, desemnat câştigător, este obligat să preia şi personalul CFR existent sau care îşi desfăşoară activitatea pe secţia sau grupul de secţii aferent necesar pentru asigurarea pachetului minim social existent la momentul închirierii, în conformitate cu prevederile legislative.

Pentru grupele de secţii de cale ferată, neadjudecate la 15 martie, procedura de închiriere se va repeta. Astfel, urmează să se reia licitaţiile pentru secţiile neinteroperabile aflate pe raza sucursalei teritoriale CREIR Bucureşti: Ploieşti Crâng – Ploieşti Vest; Ploieşti Vest – Târgovişte Nord – Fieni – Pietroşiţa; Diteşti – Gura Palăngii; I.L. Caragiale – Diteşti; Buda – Slanic; Ploieşti Nord – Măneciu.

De asemenea se vor relua procedurile de licitaţie şi pentru secţiile neinteroperabile aflate pe raza sucursalei teritoriale CREIR Timişoara: Oraviţa – Anina; Oraviţa – Iam, secţiile neinteroperabile aflate pe raza sucursalei teritoriale CREIR Braşov: Sebeş Alba – Petreştii de Pădure, precum şi pentru secţiile neinteroperabile aflate pe raza sucursalei teritoriale CREIR Iaşi: Dorneşti – Gura Putnei – Putna; Dornişoara – Floreni; Gura Humorului – Dărmăneşti; Crasna – Huşi.

http://www.railwayinsider.eu/wp/archives/32057?lang=ro

# 15-03-2012
#
http://www.mt.ro/nou/comunicate.php?id=152
Alexandru NAZARE: Avem în evaluare la Comisia Europeană proiecte cu o contribuție europeană nerambursabilă de 1,73 miliarde de euro

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Alexandru Nazare, s-a întâlnit astăzi, la Bruxelles, cu mai mulți oficiali ai DG REGIO, directoratul general al Comisiei Europene responsabil pentru Politica de Coeziune, pentru a discuta despre stadiul absorbției fondurilor pentru infrastructură alocate prin Programul Operațional Sectorial-Transporturi (POS-T) 2007-2013. În cadrul întâlnirii ministrul român  a subliniat nevoia implicării ambelor părți în demersul de accelerare a absorbției fondurilor europene din POS-T, apreciind celeritatea cu care Comisia Europeană a rambursat în februarie a.c. plăți de peste 125 milioane de euro în cadrul POS-T.
”Rambursările de 125 milioane  de euro din februarie sunt rodul muncii din ultimul an și jumătate și arată forța de revigorare a programului de modernizare a infrastructurii din fonduri europene. În continuare 2012 va fi un an extrem de dificil, având în vedere că este un an al implementării proiectelor după ce contractarea este aproape finalizată. În relația noastră de parteneriat corect cu oficialii Comisiei Europene, ambele părți pot contribui la accelerarea implementării acestui program și de accea am solicitat decizionalilor din DG Regio să grăbească evaluările proiectelor majore, astfel încât aprobarea lor să fie mai rapidă și în consecință să putem rambursa plățile cu celeritate. Pentru proiectele aflate în acest moment în evaluare  la Comisie, contribuția nerambursabilă a  UE este de 1,73 miliarde de euro, deci odată aprobate de Comisie vor contribui la relansarea economiei românești. Am solicitat Comisiei să accelereze procedura de aprobare pentru proiectele de reabilitare a căii ferate Frontieră-Curtici-Km 614 și Coșlariu-Simeria cu o valoare totală de 944 milioane euro, acestea două fiind cele mai avansate în ceea ce privește evaluarea Comisiei”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.

Dominatrix wrote:
Podul CFR cu nit de aur de la Proieni, monument cu cântec în faţa şuvoaielor
[...] podul nedezafectat nu poate asigura secţiunea de scurgere a apei, existând chiar şi pericolul inundarii a DN 7", a spus Marian Diaconescu, directorul Hidreoelectrica Râmnicu Vâlcea.

Podul in cauza a fost bine dimensionat pentru debitul din vechea albie a Oltului. Cind au construit barajul din aval nu s-au gindit la pericolul de inundatie si, desigur, podul e de vina!

Am gasit in arhiva personala niste poze din 2007 cu podurile de la Proieni. Se poate vedea ce sus e mentinut nivelul apei:





Podul cel nou este, precum probabil se stie, pentru cale dubla:



Firma franceza Dayde&Pille a mai construit in tara noastra si alte poduri, singurul pe care il stiu eu fiind in Tg. Jiu: