Proiectul de buget se axează pe lucrările de infrastructură

Obiectivul fundamental al bugetului este susținerea investițiilor. România este pe locul 1 în UE care are cea mai mare pondere a investițiilor publice în PIB în 2010. Pentru 2012 propunem continuarea și susținerea celor mai importante lucrări de investiții, a cărora finalizare se va realiza în anii următori. Vorbim de autostrăzi, pentru anul următor am asigurat resursele astfel încât să se finalizeze 434 de kilometri de autostradă și 1.800 de kilometri de drumuri naționale. Credeți că dacă urmam politicile din 2008 mai puteam să vorbim de finalizarea lucrărilor de infrastructură?", a spus Boc.

Acesta a notat și principalele lucrările de infrastructură pe care se va concentra bugetul în anul 2012.

"În 2012 se vor lucra la următoarele proiecte prioritare: Nădlac - Arad, ocolitoarea Arad, Timișoara - Lugoj, Lugoj - Dumbrava, Dumbrava - Orăștie, Orăștie - Sibiu, Cernavodă - Medgidia, Medgidia - Constața, ocolitoarea Constanța, București - Ploiești", a conchis premierul Emil Boc.

http://www.b1.ro/stiri/economic/premier ... 16866.html

Ca de obicei, referiri "abundente" la infrastructura feroviara...aceasta nu exista pentru Guvern!

Domnilor, daca ati investi numai 30 % pentru calea ferata si 70 % in rutier, tot am ajunge departe, dar asa, este inadmisibil, unde sunt fondurile publice romanesti pentru infrastructura feroviara?

nota bene, nu ma refer la proiectele finantate cu bani europeni de pe C IV...care sunt infime fata de necesarul retelei feroviare!

In Romania anului 2012, nu este nimeni interesat sa atraga calatori pentru CFR. Nici in Minister, nici la in CFR, nici la nivelul administratiilor locale. CFR este in continuare cel mai mare proprietar imobiliar din tara, si aici se duce de fapt acum intreagul jaf pe scara larga, fiindca padurile si terenurile s-au cam dat si e lipsa mare pe piata rasplatirii sprijinitorilor politici. Sa ne amintim ca proprietati ale CFR au trecut la primarii si apoi au ajuns in posesia unor persoane private, iar altele au fost executate silit de firmele-capusa la care CFR avea datorii, conform contractelor defavorabile ce i-au fost impuse.

In aceste conditii, bineinteles ca investiitile in calea ferata nu sunt prioritare. In transportul din Romania, sunt pile uriase, pile care abia asteapta ca CFR'ul (si de marfa, si de calatori si infrastructura) sa se duca naibii, astfel incat baietii destepti sa poata cumpara cat se poate de mult, la un pret derizoriu, si sa incheie pe urma parteneriate banoase pentru intretinerea unei parti de infrastructura, iar restul sa fie vanduta la fier vechi asa cum deja se si intampla.  Ceea ce se face acum este ciugulirea patrimoniului imobiliar al CFR, atat cat a mai ramas. Acesta e singurul interes care a mai ramas, si pentru care se va mai amana falimentul. Vrei sa ramana baietii destepti fara otelul din linii si fara terenurile castigate mokka?

Otel din linii...nu-mi vine sa cred ca intr-o tara UE, care se doreste civilizata, se poate discuta in acesti termeni!
Stiu ca tu ai dreptate, deci nu polemizez cu tine, ci polemizez cu bestiile care fac chestia asta si nu-si dau seama ca daca ar face o politica de dezvoltare macar cat pe rutier, firmele vesele ar putea castiga si aici multi bani, dar mult mai onorabil decat din fier vechi - in fond, trebuie traverse, piatra sparta, sine, si cate lucrari de constructii civile...ar fi deci un ban onest de scos, chiar usor umflat, asta este, dar se poate si construi, nu doar distruge...

Nu pot spune decat ca le doresc cat mai multa parnaie, in conditii cat mai "placute"...

Un articol cutremurator (in legatura cu alt tip de hotie de pe caile ferate romanesti):

Cu ani în urmă, "magneţii" erau cei care furau fierul din vagoane. Acum, firmele fiind obligate să-şi păzească marfa, "magneţii" s-au transformat: din hoţi din vagoane în hoţi de va­goa­ne (de la care fură mai ales me­ca­nis­mele de frânare). Dar s-au îndreptat şi spre calea aflată în uz. În februa­rie, la Valul lui Traian au fost sustra­se contraşine de pe magistrala princi­pa­lă, unde trenul intră cu 140 km/h. Ori­ce tren care intra în curbă sărea de pe şină. În septembrie 2009, accele­ra­tul Bucureşti – Timişoara a deraiat. În mai 2008, acceleratului Bucureşti – Iaşi i-a sărit şina de sub roţi, omo­rând o tânără.

De pe calea ferată se fură tot, de la material mărunt (buloane, şu­ru­buri) şi cabluri până la instalaţii, piese de macaz, linii de contact… "F­e­no­me­nul a existat permanent, dar în ul­ti­ma perioadă a atins cote alarman­te", susţine Dorin Maer, directorul Regionalei CFR Constanţa. "Sunt foarte mulţi inşi care acţionează pe linia asta, sunt organizaţi, lucrează în cete de câte 10-20 de inşi. Dacă vreun şef de district îi vede şi intervine, îl ameninţă că ştiu la ce şcoală îi merge copilul. Nu zic şi că unii dintre ai noştri nu-s implicaţi. Am dat afară patru şefi de district pe tema asta."

Radu Anton, şef serviciu Siguranţa circulaţiei din Regionala Constanţa, ne-a explicat mai în detaliu "lipsurile" cu care se confruntă. "De pe calea ferată în curs de reabilitare sunt furturile de cea mai mare am­ploa­re, deoarece lucrarea e pe distan­ţă foarte mare. Se fură foarte mult şi de pe liniile închise circulaţiei. Dar când încep să fure de pe linia în func­ţie, pe lângă pagubă apare pericolul, că fiecare şurubel are importanţa lui. De pe astea încă nu şi-au permis să fure şina, doar materialul mărunt. Când s-au furat contraşinele la Valul lui Traian, de pe linia nouă, din mo­men­tul în care s-a constatat s-a întrerupt circulaţia pentru câteva ore. Urma să treacă rapidul Constanţa – Bucureşti." Cei care observă lipsurile sunt revizorii de cale, însă ei încep tura dimineaţa, pe lumină. "Lângă semnalele luminoase", continuă şeful de serviciu, "sunt dulapi metalici cu o sumedenie de piese, preponderent relee, care din punct de vedere al va­lo­­rificării ca fier nu cântăresc mare lu­cru, dar, fiind aparate de mare preci­zie, pentru noi valoarea lor e foarte ma­re. În lipsa lor, instalaţia nu-mi in­dică situaţia de fapt de pe şină. Nu de­mult s-a furat dintr-un astfel de du­lap. Le-am schimbat, urmând ca a doua zi să facem legăturile la cabluri. A doua zi era furat semnalul cu totul (semaforul de pe cale). În ultima pe­ri­oa­dă am avut între 22 şi peste 50 de furturi pe săptămână. Acelaşi lucru se întâmplă cu inductorii (instalaţii auto­stop montate în cutii de alumi­niu, prinse pe lângă şine). Rolul lor e să frâneze automat un tren care trece cu viteză prea mare prin dreptul lor sau când semnalul de oprire e pe roşu. Tot ansamblul de instalaţii de siguranţă feroviară este făcut astfel încât să funcţioneze chiar şi-n în condiţiile unei erori umane, dar când se scot piese nu mai funcţionează la parametri. Iar toate aceste instalaţii sunt legate prin cabluri. Nu ştiu dacă este zi de la Dumnezeu să nu fie tăieri de cabluri. Au început să le şi dezgroape, că ele din loc în loc ies la suprafaţă." Şi furturile din trenuri afectează sigu­ran­ţa circulaţiei, deşi s-au redus ca am­ploare. Hoţii urcă în tren şi aruncă fierul. "Au fost însă cazuri în care bucăţile aruncate au distrus picheţii, au retezat cabluri sau au dărâmat stâlpi de semnal. Bucăţile rămase pe şine au produs inclusiv deraieri", avertizează şeful Serviciului Siguranţa Circulaţiei.

Comisarul-şef Vasile Viorel, de la Serviciul Regional de Poliţie Tran­s­por­turi Constanţa, spune că şi CFR are partea sa de vină, în special în zonele în care s-a făcut reabilitarea şinei, materialele fiind scoase şi lăsate pe lângă cale, neîmprejmuite şi nepăzite. Deoarece, conform Legii 333/2003, "paza căilor ferate (…) se asigură de către operatorii economici de profil". Punct de vedere susţinut şi de IGPR, care consideră drept cauze generatoare ale comiterii furturilor pe calea ferată "neasigurarea corespunzătoare a pazei în toate locurile unde se comit frecvent furturi, în special depozitele (permanente sau temporare), neasigurarea cu pază a podurilor, tunelurilor, viaductelor şi lucrărilor de artă din sectorul transporturilor feroviare, cu toate că unele dintre acestea sunt obiective strategice, pe lângă sta­ţio­narea îndelungată a unor trenuri în triaje, restricţiile de viteză ca urmarea a lucrărilor de modernizare, circulaţia pe timp de noapte, reţeaua foarte mare de cale ferată şi dispunerea acesteia prin zone greu accesibile".

De cealaltă parte, CNCF "CFR", prin Oana Brânzan, şefă a biroului de presă, susţine că "se încearcă prevenirea furturilor, prin înlocuirea componentelor metalice cu componente din plastic, fibră de sticlă, fibră optică, după caz. Cât despre pază, directorul Regionalei CFR Constanţa, Dorin Maer, spune că e practic imposibil să se asigure pe toată calea ferată. "Noi, Regionala Constanţa, suntem întinşi pe patru judeţe. Unde să păzesc? Mai ales la noi aici, pe coridor (Paneuropean – n.r.), că s-a scos tot, n-am avut atâtea spaţii închise încât să ducem tot sub cheie. Eu nu îi dau unui paznic să păzească 200 mp, ci tot sectorul Ciulniţa – Constanţa. Păi tot bugetul companiei nu ajunge. Avem contract cu o firmă de pază  pentru triajul de la Ciulniţa. Acolo nu se mai duc (hoţii – n.r.), s-au mutat în Murfatlar şi fură de-acolo. Nu pot să păzesc toată linia."

Pe prevenirea furturilor pe CF ac­ţio­nează şi Legea 289/2005, care limi­tează accesul persoanelor neautori­zate în zona de siguranţă a infrastructurii feroviare la mai puţin de 20 de metri de axa căii ferate. Însă aceeaşi lege precizează că se pedepseşte fapta persoanei neautorizate care pă-trunde şi refuză părăsirea zonei. Logi­ca spune că orice hoţ, la vederea po­liţiştilor sau a jandarmilor, părăseşte zona fără somaţie, luând-o la fugă.

Legea 333/2003 prevedea la art. 17 că paza căilor ferate (dar şi a pădurilor, conductelor, sistemelor de irigaţii, reţelelor telefonice şi electrice) "se asigură de către con­du­că­to­rii unităţilor centrale de profil, prin corpuri specializate de pază". Corpu­rile specializate urmau a fi înfiinţate şi organizate în baza unui regulament aprobat prin hotărâre de guvern. Patru ani au aşteptat ceferiştii ho­tă­rârea de Guvern cu pricina. Până în ianuarie 2007, când art. 17 a fost mo­dificat prin Legea 9/2007, care a scos orice referire la vreun corp specializat, lăsând paza exclusiv în spatele operatorilor economici de profil.

Nu există instrumente legislative pentru prevenire. Nu există nici pentru coerciţie. Pe 9 aprilie 2011 a intrat în vigoare OUG 31/2011, care interzi­ce centrelor de colectare achizi­ţio­narea, de la persoane fizice, a meta­lelor feroase şi neferoase utilizate în activitatea feroviară, sancţionând fapta cu amendă între 20.000 şi 40.000 RON, plus un tarif de des­pă­gu­bire către CFR, concomitent cu anu­larea autorizaţiei de funcţionare. Conform OUG, organele de control sunt numite prin ordin al ministrului Transporturilor. "Eu nu pot aplica ordonanţa asta, doar Ministerul Transporturilor poate, dar nu ştiu cum o va face", se întreabă, retoric, comisarul-şef de Poliţie Transporturi Vasile Viorel. "A dat posibilitatea de acţiune doar CFR, dar cum intră un ceferist în curtea unui agent economic?"  

Fără de lege însă, hoţii continuă să opereze, atentând la siguranţa călătorilor. "Toate furturile şi distrugerile de componente feroviare pun în pericol siguranţa circulaţiei trenurilor", e de acord Oana Brânzan, de la CNCF "CFR". "În 2009, pe secţia de circulaţie Caracal – Craiova, şapte vagoane din compunerea trenului accelerat 1692 au deraiat după ce persoane neidentificate au desfăcut şi sustras elementele de prindere (buloane orizontale, eclise, buloane verticale) a şinei de traverse." Acceleratul circula pe ruta Bucureşti – Timişoara, având 300 de călători. A sărit de pe şine, 15 persoane ajungând la spital. Mai aproape de zilele noastre, pe 7 februarie a.c., 55 de trenuri au avut întârzieri majore, iar alte 16 au fost anulate, pentru că opt cabluri au fost secţio­nate în zona Gării de Nord din Bucureşti. Ceea ce nu-i va opri pe hoţi să opereze în continuare...

sursa: http://www.jurnalul.ro/anchete/se-fura- ... 576783.htm

O veste bună pentru Guvern: Comisia Europeană deblochează fondurile europene. Facturi de peste 1 mld. euro vor fi decontate României

Comisia Europeană va anunţa în această seară sau cel târziu mâine deblocarea fondurilor europene pe Programul Operaţional Regional (POR), urmând ca celelalte programe să fie deblocate progresiv, probabil până la finele anului. Fondurile europene pe POR au fost blocate în vară, când, pe aşa numita Axă prioritară 2 care se adresează infrastructurii judeţene (800 mil. euro), o misiune de audit a Comisiei a descoperit câteva neregului la organizarea licitaţiilor publice (care sunt organizate de consiliile judeţene, chiar dacă POR este gestionat de Ministerul Dezvoltării).
Ulterior, în faţa perspectivei ca analizele Comisiei să fie extinse, iar alte fonduri să fie şi ele blocate, Guvernul a decis să oprească el transmiterea de facturi spre decontare către Bruxelles, pentru toate programele, până va reverifica proiectele care implică procedura de achiziţii publice (acolo unde au fost descoperite neregulile la POR). Procedura de reverificare este în fază finală. În această seară sau mâine va fi anunţată deblocarea fondurilor pe POR, iar în zilele următoare şi pentru celelalte programe operaţionale facturile spre decontare vor putea fi din nou transmise Comisiei. Facturi de câteva sute de milioane de euro sunt pregătite acum pentru a fi transmise spre decontare la Bruxelles şi altele de 1,5 mld. euro sunt în faza finală de verificare.
Acesta este primul efect major al înfiinţării Ministerului pentru Afaceri Europene, condus de fostul comisar european Leonard Orban care, la preluarea mandatului, în toamnă, şi-a fixat ca obiectiv atragerea, în 2012, a 20% din fondurile structurale europene - 4 mld euro din totalul fondurilor structurale de 20 mld. euro -, alte două miliarde de euro urmând să vină pentru agricultură.

http://www.zf.ro/companii/o-veste-buna- ... ei-9059936

Guvernul vrea sa realoce fonduri europene pentru autostrazi si reabilitare termica

Guvernul a declansat miercuri procedura de solicitare catre Comisia Europeana pentru realocarea unor fonduri europene, a anuntat premierul Emil Boc la finalul sedintei de Guvern de miercuri. Acesta a mai spus ca realocarile vizeaza lucrarile de reabilitare termica a blocurilor si finalizarea lucrarilor de pe tronsoanele de autostrada si a centurilor ocolitoare de pe Coridorul IV Pan-european.
Emil Boc sustine ca in urma realocarii fondurilor, Guvernul intentioneaza sa reabiliteze 5.000 de blocuri. Boc a mai spus ca spus ca "cel tarziu pana in luna mai sa putem avea aprobarea necesara de la Comisia Europeana".
"Prima prioritate este cea legata de reabilitarea termica a blocurilor de locuit si cea de-a doua prioritate este cea legata de sectorul transporturi, pentru finalizarea lucrarilor ce tin de coridorul IV si de centurile ocolitoare ale oraselor", a afirmat Boc.
Programele de la care vor fi luate fonduri europene sunt Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), de la Ministerul Muncii, Programul Operational de Asistenta Tehnica, de la Ministerul Afacerilor Europene, si Programul Operational pentru Dezvoltarea Capacitatii Administrative, de la Ministerul Administratiei si Internelor.
"Sumele exacte le vom face publice in urma discutiilor cu Comisia Europeana", a mai afirmat premierul.

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofo ... ermica.htm

România reia investiţiile pe fonduri europene

Peste 200 de milioane de euro ar putea fi infuzate în economia României, ca urmare a deblocării banilor de la UE. Comisia Europeană a constatat că Ministerul Dezvoltării şi-a respectat angajamentele.

Comsia Europeană a decis să deblocheze fondurilor europene sistate pentru România în iunie.

Decizia vine ca urmare a îndeplinirii, de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), a tuturor recomandărilor şi cerinţelor Comisiei Europene, precum şi a respectării angajamentului luat de a opera modificări în sistemul de management şi control, inclusiv întărirea atribuţiilor de control în domeniul achiziţiilor publice a Autorităţii de Management a POR, au explicat reprezentanţi ai instituţiei.

"Sunt 200 de milioane de euro"

"Ne bucurăm de această veste pe sfârşit de an, mai ales că s-a muncit foarte mult pentru a convinge Comisia Europenă că suntem parteneri credibili şi responsabili. Provocarea noastră este ca, după această decizie, până la sfârşitul anului să reuşim să facem plăţile pentru acele facturi verificate şi declarate eligibile, dar care nu au fost trimise spre decontare la Bruxelles, pe perioada în care această operaţiune a fost întreruptă. Este vorba despre peste 200 milioane de euro pe care sperăm să-i infuzăm în economia reală până la sfârşitul anului. Este o sumă considerabilă, care va întări şi mai mult poziţia POR în topul performanţei programelor operaţionale derulate în România", a declarat ministrul Dezvoltării şi Turismului, Elena Udrea.

"Vom cere realocarea de fonduri"

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului se află pe primul loc atât la absorbţia efectivă a fondurilor europene, cât şi la contractarea proiectelor, urmând ca anul acesta să se încheie contactările pe POR, a mai spus Elena Udrea, pe blogul personal.

"Deci, avem toate argumentele să solicităm realocarea de fonduri europene de pe alte programe sectoriale mai puţin performante către POR. Am discutat deja cu reprezentanţii Co misiei Europene, cu vicepreşedintele acesteia, comisarul Antonio Tajani, dar şi cu comisarul pentru Dezvoltare Regională, Joannes Hann, pentru a obţine astfel finanţare europeană pentru unul dintre cele mai utile şi solicitate programe ale MDRT, reabilitarea termică a blocurilor din România, derulat deocamdată prin bugetul ministerului", explică ministrul Dezvoltării.

Ministerul Muncii ar putea pierde bani europeni

În timp ce mai toate ministerele se bucură de deblocarea fondurilor, unele instituţii ar putea rămâne fără o parte din banii alocaţi. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane POS DRU este unul dintre programe de la care s-ar putea lua bani şi realoca în domeniul transporturilor, mediului sau infrastructurii locale: aducţiuni de apă, drumuri locale şi judeţene", au declarat surse guvernamentale pentru EVZ.

Condiţii în 2012

În următoarea perioadă, Executivul va analiza cine a angajat eficent banii şi cine nu şi cum se vor realoca fondurile UE, au mai precizat sursele citate. Din 2012, ar urma ca nivelul de cofinanţare a proiectelor UE să scădă pe termen limitat la 5% în cazul României. Astfel că, pentru cele agreate de Comisia Europeană, Uniunea să plătească 95% din valoarea unui proiect. Mai mult, TVA-ul pentru proiectele finanţare cu banii UE va fi deductibilă.

CE a cerut să eficientizeze sistemul de management

Comisia Europeană a decis blocarea fondurilor în iunie, după ce au fost controlate patru lucrări de reabilitare a drumurilor judeţene, două în Teleorman şi câte unul în Buzău şi Ilfov.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania ... z1gfcn2l7E

În 2012 rata de absorbţie a fondurilor europene în transporturi, va atinge 40%

'Anul 2011 a fost unul dintre cei mai buni ani ai transporturilor, în sensul că am reuşit să lucrăm într-un ritm destul de alert, iar lucrările vor continua într-un ritm şi mai rapid. În ceea ce priveşte fondurile europene, am reuşit deja să absorbim 331 milioane euro prin POST, iar anul acesta rata de absorbţie a fondurilor va atinge 11% faţă de 1% când am venit la minister, iar din 2012 vom avea o rată de absorbţie de 40 procente', a spus Ministrul Transporturilor.
Anca Boagiu a precizat că a reuşit în 2011 să contracteze 1,8 miliarde euro prin POST, în timp ce în perioada 2007-2010 contractarea s-a ridicat la 1,7 miliarde euro.
Potrivit ministrului Transporturilor, în ceea ce priveşte componenta de autostrăzi, la ora actuală sunt în diferite stadii de execuţie 885 de km de autostradă, din care 313,5 km autostrăzi finalizate, 434 km autostrăzi în execuţie (cu o valoare de 4,09 miliarde euro), alţi 25,6 km sunt în curs de semnare (134 milioane euro), iar 111,4 km de autostradă sunt în curs de licitare, lucrări cu o valoare de 1,1 miliarde euro.
Anul acesta au fost finalizaţi 58 km de autostradă, şi anume tronsonul de autostradă Arad-Timişoara, Centura constanţa şi tronsonul Medgidia - Constanţa.
Anca Boagiu a vorbit şi despre un program în valoare de două miliarde de euro pentru reabilitarea a peste 2.000 de km de drumuri naţionale, din care 500 de km sunt deja finalizaţi.
În ceea ce priveşte centurile ocolitoare, 44 de km dintr-un total de 263 km au fost deja executaţi, cu o valoare de 165 milioane euro. Un al subiect abordat de oficialul MTI a fost domeniul feroviar, unde în acest an au fost reduse pierderile companiilor de cale ferată, cu 65% la CFR Marfă şi 35% la CFR SA.
'Sper ca până la finalul acestui an să reuşim să plătim o parte din datoriile companiilor către furnizorii de electricitate', a spus ministrul Transporturilor.
Referitor la Coridorul IV feroviar, Boagiu a subliniat că au fost finalizată reabilitarea a 230 de km de cale ferată, dintr-un total de 363 de km aflaţi în acest program.
Ministrul a lăudat regia Metrorex, care a reuşit în acest an să încheie contracte în valoare de 1,9 miliarde de euro datorită unui management performant. Sumele vor fi folosite pentru finalizarea Magistralei 4 de Metrou, Gara de Nord - Parc Bazilescu, cu prelungire la Lacul Străuleşti, Tronsonului de metrou Drumul Taberei - Universitate, dar şi pentru pregătirea celeilalte jumătăţi a acestei magistrale, Universitate - Pantelimon, şi pregătirea începerii lucrărilor în următorii 2 ani la Magistrala de Metrou 1 Mai - Aeroport Henri Coandă.
Referindu-se la domeniul aerian, şefa MTI a vorbit despre finalizarea Terminalului de sosiri şi plecări de la Aeroportul Henri Coandă, dar şi despre finalizarea Terminalului business de pe aeroportul Aurel Vlaicu Băneasa, precum şi despre alocarea unei sume, începând din acest an, pentru dezvoltarea aeroporturilor regionale, cu fonduri prin POST.
În ceea ce priveşte domeniul naval, ministrul a subliniat că acesta stă cel mai prost, reuşind să absoarbă doar 12,3 milioane euro din fondurile alocate prin POST.
Anca Boagiu a vorbit şi despre Autoritatea Metropolitană de Transport din subordinea MTI, înfiinţată în acest an, susţinând că integrarea tarifară a biletelor de metrou şi RATB va fi făcută la jumătatea anului viitor.
'Pentru 2012 prioritatea o va constitui bunul management pe care va trebui să-l avem pentru a ajunge la o rată de absorbţie de 40%', a spus ministrul Transporturilor

http://www.agerpres.ro/media/index.php/ ... ge-40.html

Prioritatea Guvernului în cazul solicitării de realocare a fondurilor europene este realizarea la Măgurele a unui laser de peste 200 milioane euro, la care se adaugă proiectele de reabilitare a termică a locuinţelor şi a drumurilor de pe coridorul IV transport, a afirmat, marţi, premierul Emil Boc.
Prezent la reuniunea Consiliului Naţional pentru Competitivitate, premierul le-a spus tinerilor invitaţi să participe la şedinţă că Guvernul a adresat deja Comisiei Europene aceste solicitări de realocare a unor fonduri comunitare.
"În Guvern am luat decizia de a susţine din fonduri europene realizarea unui laser super performant, unic în Europa, o investiţie în tehnologie avansată la Măgurele şi care va fi de peste 200 milioane euro. Reprezintă un proiect prioritar al României, care ne va identifica în Uniunea Europeană, în lume, pe ceea ce înseamnă cercetare avansată şi tehnologie pe măsură", a spus Boc.
El a adăugat că o altă prioritate decisă de Executiv a fost realocarea de fonduri pentru susţinerea reabilitării termice a blocurilor de locuinţe, iar a treia prioritate a fost legată de susţinerea finalizării infrastructurii de pe coridorul IV de transport.
La finelul şedinţei de săptămâna trecută a Guvernului, premierul Boc a anunţat că Executivul a decis să solicite Uniunii Europene realocarea unor fonduri europene, dar singurele proiecte anunţate atunci ca urmând să fie suplimentate financiar au fost reabilitarea termică a blocurilor şi finalizarea unor lucrări la coridorul IV de transport şi centuri ocolitoare ale oraşelor.
La sfârşitul anului trecut, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, a anunţat, la Guvern, că România va dezvolta la Măgurele (judeţul Ilfov) un laser de înaltă putere care ar putea fi folosit în diferite domenii, precum cercetarea medicală şi neutralizarea deşeurilor atomo-nucleare, proiect finanţat cu 280 milioane euro din fonduri UE pe o durată de cinci ani.
Potrivit ministrului, "termenul de obţinere a razei laser" este de cinci ani, iar după această perioadă vor fi căutate domeniile în care să poată fi folosită instalaţia.

http://www.mediafax.ro/economic/priorit ... e-9078363/

80 de milioane care vor fi redirecționate către transporturi pentru completarea fondurilor alocate pentru coridorul IV și pentru porțiunea de autostradă Pitești-Râmnicu Vâlcea

”Am decis să realocăm 440 de milioane de euro între programele operaționale. Din această sumă, 360 de milioane de euro vor fi direcționați către Programul Operațional Regional, pentru reabilitare termică, iar 80 de milioane spre Transporturi pentru coridorul IV”, a precizat Leonard Orban, ministrul afacerilor europene.
Săptămâna aceasta Orban a avut deja primele discuții cu reprezentanții Comisiei Europene în privința realocării fondurilor. Acesta susține că, în principiu executivul comunitar este de acord cu propunerile României, urmând ca guvernul de la București să stabilească de unde va lua fondurile.
”Sperăm ca în luna aprilie-mai, Comisia Europeană să-și dea acceptul pentru a putea realoca și ulterior, utiliza fondurile respective”, a adăugat Orban.
Acesta a spus că s-a ales acaestă variantă deoarece fondurile pentru reabilitare termică pot fi cheltuite foarte repede. Cu banii astfel realocați vor putea fi reabilitate circa 5.000 de blocuri.
În ceea ce privește cele 80 de milioane care vor fi redirecționate către transporturi, banii vor fi utilizați în completarea fondurilor alocate pentru coridorul IV și pentru porțiunea de autostradă Pitești-Râmnicu Vâlcea.

http://www.capital.ro/detalii-articole/ ... 58518.html

Vorba unui 'comentariu'...e prima oara cand vad Pitesti-Ramnicu Valcea si autostrada in aceeasi propozitie.

Fonduri UE pentru infrastructură: să ai 4,5 mld. € şi să foloseşti doar 150 mil €. Cine este de vină pentru dezastru?

Zero fonduri europene absorbite între 2007 şi 2009, 1% în 2010 şi un stoc 3,4% în 2011. Aceasta este zestrea Ministerului Transporturilor în materie de atragere a fondurilor europene (prin Programul Operaţional Transporturi - POS-T), la cinci ani de la integrarea în UE. Şi vorbim despre programul cu cea mai mare alocare de fonduri (4,57 mld. euro, la care se adaugă peste 1 mld. euro cofinanţarea naţională), între programele finanţate de Uniunea Europeană şi de o ţară cu cu cea mai jalnică infrastructură între ţările UE.

Doar 371 kilometri de autostrăzi (58 de kilometri finalizaţi anul trecut) are România la acest moment. În schimb, are un minister-mamut care are pe mână peste 2 mld. euro, anual. Bani de la bugetul de stat. În vreme ce fondurile europene stau în trezoreria Bruxelles-ului.

În 2011, Transporturile au scos la licitaţie peste 200 de kilometri de autostrăzi de pe Coridorul IV paneuropean. În România preţul mediu al unui kilometru de autostradă este de 6-7 mil. euro. Ceea ce vrea să spună că cei 200 de kilometri de autostradă ar putea fi construiţi cu doar un sfert din banii Uniunii Europene pe POS-T. Prin anii 2000-2001, guvernul lui Adrian Năstase se jura că, în 2010, România va avea peste 1.000 de kilometri de autostradă. Au trecut peste 10 ani de atunci şi încă doi prim-miniştri s-au perindat pe la Palatul Victoria.

Ministrul liberal al transporturilor Ludovic Orban nu a luat niciun ban de la UE. Înlocuitorul său, Radu Berceanu, a luat 134 mil. lei (34 mil. euro) în 2009. În 2010 rambursările de la UE (rata de absorbţie) au fost de 202 mil. lei (în jur de 50 mil. euro), adică 1% din banii Uniunii. În 2011 rata de absorbţie a fost de 3,39%, adică aproape 155 mil. euro. Iar Programul Operaţional Sectorial-Transporturi a fost aprobat la Bruxelles în vara lui 2007. Adică acum mai bine de cinci ani!

Noul ministru al afacerilor europene Leonard Orban pare decis să schimbe lucrurile - există o listă la minister pusă la punct cu principalele proiecte şi stadiul lor de execuţie. Premierul Emil Boc este pare şi mai decis şi sigur că va lua anul acesta de la UE şase miliarde de euro. Dar în jurul datei de 20 decembrie trecut, Trezoreria s-a închis şi nu s-au mai făcut plăţi. Datele oficiale vor arăta, în schimb, că în decembrie trecut bugetul de stat a cheltuit peste 3 mld. euro, adică aproape dublu faţă de media lunară. O parte din bani s-a dus spre plata unor arierate. Dar prea puţin pentru Trans­porturi. Or, în privinţa fondurilor pe Transporturi, întâi trebuie să plăteşti tu, să plăteşti constructorul pentru lucrările efectuate şi cu facturile mergi apoi la Bruxelles şi ceri să ţi le deconteze. În momentul în care tu nu plăteşti construc­torul, ce facturi să prezinţi Comisiei Euro­pene spre decontare?

"Ca Bruxelles-ul să plătească tu trebuie să finalizeze lucrările. Dar când unele contracte de infrastructură au fost câştigate, constructorul s-a trezit, de pildă, că nu are drept de proprietate asupra terenurilor. Iată că lucrurile nu au fost pregătite din timp şi suficient. Nu am nicio altă explicaţie pentru ceea ce s-a întâmplat înainte de 2011 când lucrurile au început să se mişte", spune Dragoş Pâslaru, consultant în fonduri euro­pene la GEA Consultants.

Spre finalul anului trecut, Comisia Europeană a aprobat fonduri de 724 mil. euro pentru realizarea tronsoanelor de autostradă Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu. Însă banii nu au intrat în 2011 cum se aştepta mi­nistrul de resort Anca Boagiu, care, pentru 2012, prevedea atunci absorbţia a 2 mld. euro din banii UE pentru infra­struc­tură. "Programele de Transporturi şi Mediu ar putea să contribuie substanţial la absorbţia a 6 miliarde de euro de la UE anul acesta. Nu mi se pare imposibil. Dar ianuarie este o lună pierdută pentru plata construc­torilor, vor începe să o facă probabil în februarie. Iată că cele 12 luni pentru atra­gerea a şase miliarde de euro fonduri euro­pene se transformă în 11 luni", comentează Dragoş Pâslaru. Şi adaugă el: este nevoie de o planificare pe cash! Ceea ce vrea să spună că Ministerul Finanţelor trebuie să aibă un buffer, un fond din care să alimenteze permanent lucrările de infrastructură. Dacă nu plăteşti lucrările nu ai cum să ceri bani de la Uniunea Europeană.

POS-T are contracte depuse de 8,8 mld. euro şi contracte semnate de 1,8 mld. euro, dar a plătit până la finele anului trecut din fonduri UE către beneficiari doar 140 mil. euro, adică o sumă chiar mai mică decât rata de rambursare de la UE de 155 mil. euro.

Cât de aproape de adevăr este intenţia de a lua de la UE, doar pentru infra­structură, 2 mld. euro în acest an?

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, crede şi el că doar Transporturile şi Mediul ar putea atrage şase miliarde de euro anul acesta. În aceeaşi vreme, Dragoş Pâslaru avertizează: banii europeni devin o problemă de maximă urgenţă, în condiţiile în care împrumuturile au devenit extrem de costisitoare. Fără atragerea acestor bani, mai ales pe infrastructură, creşterea economică aşteptată, şi aşa modestă (2%), va fi pusă sub semnul întrebării.

http://www.zf.ro/fonduri-ue/fonduri-ue- ... ru-9144440

Reţeaua Trans-Europeană de Transport, extinsă pe teritoriul României cu 5 rute

Consiliul pentru Transport al UE a extins reţeaua europeană de transport TEN-T pe teritoriul României cu cinci rute, printre care Timişoara-Sebeş-Turda-Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni şi Calafat-Craiova-Alexandria-Bucureşti, pentru care finanţarea europeană necesară construcţiei va fi mai accesibilă.
Cele cinci rute aprobate vizează atât infrastructura feroviară, cât şi cea rutieră şi pe traseele Timişoara-Sebeş-Turda-Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni, Calafat-Craiova-Alexandria-Bucureşti, Borş-Turda şi Constanţa-Tulcea-Brăila-Galaţi în reţeaua globală şi a Canalului Dunăre-Bucureşti în reţeaua centrală.
Reţeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T) include toate modurile de transport şi asigură aproximativ jumătate din traficul de pasageri şi marfă.
"Accesul la finanţare va fi simplificat, iar finanţarea europeană disponibilă pentru proiectele acestea, identificate de acum ca fiind prioritare, va creşte substanţial", a declarat, într-un comunicat, ministrul Transporturilor Alexandru Nazare.
În afara surselor de finanţare provenite din Instrumentele Structurale acordate de Comisia Europeană (Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune), dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport a reţelei TEN-T mai beneficiază şi de alte fondurilor europene alocate programului.
Decizia a fost luată joi la Bruxelles de către Consiliului pentru Transport, Telecomunicaţii şi Energie al Uniunii Europene.
În urma deciziei, lungimea totală a reţelelor TEN-T din România se dublează pe modul de transport rutier şi creşte cu peste 40% pe feroviar.
Reţeaua TEN-T este planificată pe două niveluri, respectiv reţeaua centrală şi cea globală. Reţeaua centrală va fi formată din nodurile şi conexiunile cele mai importante pentru UE din punct de vedere strategic şi economic, incluzând toate modurile de transport, iar reţeaua globală va asigura accesibilitatea reţelei centrale, va lega toate regiunile UE, va fi multimodală şi va oferi o infrastructură de bază pentru serviciile de transport intermodal de pasageri şi marfă.

http://www.money.ro/reteaua-trans-europ ... 17616.html