Am gasit 'vata de sticla' in interiorul panoului prefabricat la un bloc din cartierul Tei. Avea o structura sandwich cu vata la mijloc. 5cm de vata intre 8+8 de beton....e fas. E foarte putin.
In loc de vata aceea se mai folosea BCA-ul.

Mai tineti cont ca multe din blocurile din prefabricate au ramas cu rosturile exterioare nechituite sau timpul le-a deteriorat atat de mult incat gaurile sunt uneori pana-n casa (la mine asa era)

Deci, dpdv higrotermic (ca sa ma exprim in termeni de specialitate) blocurile 'ceausiste' sunt sub orice limita admisa intr-o tara cu ierni de -20C. Ineficiente termin si periculoase ptr sanatate (igrasie, mucegai).

Desi vorbim aici de eficienta in utilizarea energiei termice, problema se punea cu totul altfel in trecut pentru cladirile de locuinte si e bine sa nu minimalizam cateva aspecte:
- energia termica era ieftina pe timpul iernii pentru ca se folosea cogenerarea si randamentul era foarte bun. Astazi se consuma statistic mai putina energie electrica deci si producerea energiei termice nu mai este atat de ieftina.
- energia termica se distribuia in aproape toata structura cladirii, in mod egal. Astazi existand resurse limitate unele apartamente nu mai sunt incalzite optim si deficientele se manifesta pentru intreaga cladire.
- majoritatea locuintelor individuale erau incalzite cu sobe si foarte putine dispuneau de centrala termica iar performanta acesteia nu se compara cu cea de astazi. Acest fapt este valabil si pentru locuintele din alte tari.

Pe scurt: la vremea realizarii acestor constructii ele nu erau cu mult in urma tehnologiei utilizate pentru cladiri rezidentiale in alte tari. Aici nu vorbim de calitatea finisajelor si a altor dotari care nu erau pana la urma esentiale in discutia de fata. In plus, sa nu uitam ca acele cladiri despre care vorbim au peste 30 de ani de exploatare si multi locatari si-au modificat cum au crezut spatiul locativ: au desfiintat pereti si au inrautatit performanta termica asa cum era ea. In consecinta lucrurile nu sunt atat de simple cum par.

Revenind la maniera de constructie a cladirilor este adevarat ca vata de sticla s-a utilizat pentru izolatia termica exterioara dar cel putin intr-un caz cunoscut s-a aplicat aceeasi solutie si la interiorul cladirii, lucru ce nici astazi nu este pus in discutie. Pe ansamblu, chiar daca solutia nu este cea mai performanta, prin suprafata acoperita, rezultatul final este mult mai bun decat pentru o solutie care trateaza numai problema exterioara. O observatie suplimentara este ca vata de sticla s-a utilizat si pentru izolarea spatiilor dintre cadrele ferestrelor sau usilor si locul stabilit pentru acestea in perete.

In plus: nu cred ca cineva a studiat presiunea si temperatura agentului termic livrat prin sistemul centralizat in decursul timpului. Daca ar face acest lucru ar avea probabil o altfel de perspectiva despre energia termica real consumata la beneficiar si efectul acesteia.

Referitor la BCA lucrurile stau usor altfel. S-a utilizat acest material de constructie la pereti despartitori neimportanti pentru structura de rezistenta. Nu s-a apelat in mod uzual la BCA pentru fatade din simplul motiv ca se pierdea avantajul placilor prefabricate iar la aceeasi grosime o placa de BCA era mult mai friabila decat una de beton. Referitor la performanta termica, datorita densitatii specifice reduse materialul este ceva mai adecvat decat betonul.

Legat de starea acestor cladiri in raport cu altele: unele persoane care au trait mult timp doar "la bloc" uita ca problema igrasiei este extrem de intalnita la case si nu este singurul inconvenient major. Pierderi termice semnificative se inregistreaza prin suprafata desfasurata a constructiei in contact cu terenul (amprenta la sol) si acoperis sau spatiul alocat "podului". In practica cheltuielile cu incalzirea sunt mult mai mari pentru aceeasi suprafata desfasurata la casa versus locuinta "in bloc" pentru simplul fapt ca pierderile de caldura se distribuie uniform si in acest caz ele pot fi chiar utile. Singurele spatii deficitare "la bloc" sunt spre colturile constructiei. Acesta este doar unul dintre  motivele pentru care au fost preferate cladiri de locuinte cu multe scari. Este adevarat ca tehnologiile moderne de izolare a cladirilor sunt disponibile si pentru locuinte individuale dar daca aceleasi masuri se aplica si pentru o cladire de locuinte performanta tot este mai buna in al doilea caz din motivele expuse anterior. Din acest considerent e bine sa nu comparam merele cu perele. Ori comparam locuinte diferite (la "casa" versus "bloc") dar realizate in aceeasi perioada de timp ori renuntam la exemplu.

fider wrote:
Referitor la BCA lucrurile stau usor altfel. S-a utilizat acest material de constructie la pereti despartitori neimportanti pentru structura de rezistenta. Nu s-a apelat in mod uzual la BCA pentru fatade din simplul motiv ca se pierdea avantajul placilor prefabricate iar la aceeasi grosime o placa de BCA era mult mai friabila decat una de beton. Referitor la performanta termica, datorita densitatii specifice reduse materialul este ceva mai adecvat decat betonul.

BCA-ul a fost folosit si la panourile sandwich, intre doua 'felii' de beton.

La blocul meu, pereti exteriori sunt de BCA iar cei din interior de beton. Exceptie este baia care are  si ea pereti de BCA in interiorul casei.
Este adevarat ca la unele blocuri de 4 etaje din Dr Taberei s-au facut unele tentative de izolare termica, acum nu mai stiu daca anterior sau dupa 90, la capetele blocului..... ce frumos cadeau toata izolarea dintr-o data....se decojeau ca bananele

aztec wrote:
La blocul meu, pereti exteriori sunt de BCA

E posibil să fi fost în plan ca unde sunt pereţii de BCA să se construiască altă scară. Multe blocuri au rămas ,,neterminate" astfel, vezi cele pe Sebastian, Năsăud etc..

Sunt blocuri de tip M.. o singura scara...si cam greu sa adauge alta.
Fara "grinzi" la interior ca la alte blocuri, toti peretii de interior fiind de rezistenta. Este adevarat, cred ca la apartamentele de pe colt sa nu fie BCA. La apartamentele care au doar un perete afara sunt de BCA

Reabilitarea termica a blocurilor pe cont propriu transforma Bucurestiul intr-un curcubeu de kitsch

Video aici: http://stirileprotv.ro/video/reabilitar ... h/60528331

aztec wrote:
...Este adevarat ca la unele blocuri de 4 etaje din Dr Taberei s-au facut unele tentative de izolare termica, acum nu mai stiu daca anterior sau dupa 90, la capetele blocului..... ce frumos cadeau toata izolarea dintr-o data....se decojeau ca bananele

A fost o campanie de termoizolare a blocurilor prin 1985 si ceva - sunt acele blocuri care la capete au modele geometrice - drumul Taberei la Orizont spre Razoare (4 etaje), MIlitari - Veteranilor, Gorjului (10 etaje). Nu au "scapat" nici celebrele M-uri pe de Bd Armata Poporului, din zona scolii 117 (de pe Cetatuia), care tot asa au primit o fata noua si izolare cu polistiren. Blocurile in cauza, ridicate la incepului anilor 70 aveau fatada neteda, doar cu benzi de diferite culori la ferestre; in urma lucrarilor de reabilitare au primit o fatada casetata in relief si capete cenusii - la unul din ele nu i se facuse brau de soclu iar izolatia de pe laterala se termina in aer, spre deliciul copiilor care o ciuguleau sau o ardeau punctual, ulterior a fos refacuta tencuiala cu soclu. Al doilea este celebru prin iarna lui 2006-2007 cand i-a cazut tencuiala cu totul si cred ca asa a ramas si acum (M22 sau M24).
La unele blocuri izolate atunci mi-a placut desenul de pe fatadele oarbe. Blocul din fotografie are modelul original de atunci, laterala i-a fost izolata.

42% dintre români nu ar da bani pentru izolarea termică a blocului decât dacă ar fi forţaţi de vecini

http://www.jurnalul.ro/observator/42-di ... 598566.htm

Dominatrix wrote:
42% dintre români nu ar da bani pentru izolarea termică a blocului decât dacă ar fi forţaţi de vecini

Atita timp cit nu platesc pretul real al gigacaloriei , ii doare in fund de termoizolare .
Legea este proasta , pardon idioata . Trebui un termen limita in care toti proprietarii sa-si reabiliteze locuinta , indiferent , bloc / casa , pe banii lor .
Si asa este o hotie sa izoleze statul casele unor proprietari particulari . Hotie si discriminare .

In zona cu blocul din ultima poza au mai terminat izolarea la vreo trei - daca doua dintre ele au fost finisate in nuante apropiate de original - gri, ultimul da o senzatie de satietate numai cand il vezi, culoarea lui aminteste de creta colorata comunista, cea verde-vernil.

Izolarea asta cam costă... nu poţi să o faci nici dacă în casă sunt 2 persoane angajate (fără copii, fără credite pentru altceva) cu salariul mediu. Dacă ai doi pensionari cu 300 RON fiecare pensie, ăia nu o să aibă în veci bani să facă reabilitare termică (numai termopanele costă vreo 4 - 5000 RON pentru 2 camere, nu mai zic de placarea exterioară, mai ales dacă stai la etajul 8 din 10 sau 12 din 20). Adevărul e că asemenea operaţiuni ar fi trebuit făcute din construcţie.
O soluţie mai simplă, mai ieftină şi mai greu de detectat de către autorităţi (că pentru exterior îţi trebuie studii, proiect şi autorizaţie de construire, dar pe interior e mai greu să te detecteze) e să faci reabilitare prin interior, dar aşa pierzi şi mai mult din spaţiul şi aşa redus din aparatament.

Apropo de preţul la gigacalorie, problema e că statul ne ia cam mult şi ne dă înapoi fix moneda botswaneză... la doctor plătim (de la anul cu chitanţă & co., dar sunt convins că va rămâne şi şpaga, că salariile sunt prea mici ca să nu fie tentaţi să ia), la şcoală plătim (fondul şcolii, fondul clasei, bani pentru sala de sport, bani pentru bănci, bani pentru zugrăvit şi alte taxe ilegale), când ne angajăm plătim (CAS, şomaj, pensii), la pensie probabil o să plătim (că vor pune impozit, deşi au mai impozitat odată banii care formează pensia). Dar de primit în schimb... Asta e adevărata hoţie.

Spunea cineva că se încurajază consumul şi nu se fac investiţii. Parţial adevărat, numai că inevestiţiile erau de-a dreptul inutile (,,Uranus", Pasajul Mihai Bravu ş.a.). Mai bine era să investească în modernizat CET-uri şi reţele de distribuţie şi în refăcut linii de tramvai şi substaţii de redresare (plus căblăria de rigoare). În felul ăsta ar scădea preţul de producţie pentru agentul termic şi ar scădea şi pierderile (că preţul ăsta al GCal. cupringe şi pierderea), iar în privinţa transportului în comun ar scădea costurile de operare. În ambele cazuri, scăzând costurile de producţie şi operare, ar scădea tariful, implicti, pentru a se mneţine preţurile la valoarea actuală, ar scădea şi subvenţia.

Nu are rost sa plingem de mila proprietarilor . Cind cumperi o casa iti asumi si bune si rele , iar daca nu ai bani de intretinerea ei , o vinzi , si parca am mai spus asta !
Stilul asta de abordare al problemei miroase a ipocrizie . De ce sa ne agitam ? , lasa ca vine statul si face el !
Asa plingea lumea de mila unora ca nu au bani de cauciucuri pt iarna ...dar masina aveau !

fider wrote:
Desi vorbim aici de eficienta in utilizarea energiei termice, problema se punea cu totul altfel in trecut pentru cladirile de locuinte si e bine sa nu minimalizam cateva aspecte:
- energia termica era ieftina pe timpul iernii pentru ca se folosea cogenerarea si randamentul era foarte bun. Astazi se consuma statistic mai putina energie electrica deci si producerea energiei termice nu mai este atat de ieftina.
- energia termica se distribuia in aproape toata structura cladirii, in mod egal. Astazi existand resurse limitate unele apartamente nu mai sunt incalzite optim si deficientele se manifesta pentru intreaga cladire.
- majoritatea locuintelor individuale erau incalzite cu sobe si foarte putine dispuneau de centrala termica iar performanta acesteia nu se compara cu cea de astazi. Acest fapt este valabil si pentru locuintele din alte tari.

Nu-mi vine sa cred ce citesc! In trecut energia termica se distribuia egal in toata structura? Nu stiu despre ce trecut vorbesti, in anii '80 distributia era intr-adevar egala in toata structura si in acelasi timp egala cu zero.  Dimineata imi faceam singura curaj sa ies de sub plapuma. Aia da izolatie termica (plapuma). Situatia era si mai sinistra in blocurile noi (din anii '80) din prefabricate, despre care vorbesti tu. Parca dormeai pe camp. Pe langa plapuma mai erau necesare sticle cu apa calda etc. Asa ca dintr-o perspectiva strict neprofesionista, doar pe baza masuratorilor in metode adiacente de inclazit, imi pare ca prefabricatele alea sunt foarte proaste la izolatie termica. Faptul ca nu se dadea caldura nu le afecta "performanta". Asa cum nu reuseau sa tina frigul afara cand nu se dadea caldura, asa nu reusesc nici sa o tina inauntru atunci cand se da.