Goldmund wrote:
E str. Jandarmeriei pe doua benzi/sens gata, sau e mai ingusta la capatul spre Sisesti?

Colegul #ciordescu are dreptate, Jandarmeriei nu 'strapunge' in Sisesti, ci se face stanga pe Regimentului care da in Sisesti.
Din pacate chiar si iei era drumul blocat, a fost cateva zile deschis. Am trecut pe acolo si parea ca e gata, mai lucrau un pic pe Regimentului.

Infrastructură. Gropi, valuri de asfalt, trotuare lipsă şi lucrări blocate de trei ani

Cât mai durează lărgirea Centurii Bucureşti?

http://www.romanialibera.ro/bani-afacer ... op_articol

România liberă a parcurs toţi cei 70 de kilometri ai şoselei.

Zece ani după începerea modernizării centurii ocolitoare a Capitalei (70 de kilometri lungime), lucrările sunt departe de a fi încheiate. Parcurgerea întregii centuri ia două ore, aceasta dacă eşti norocos şi te nimereşti într-o zi mai liberă. Cum intri din A1 pe centură, spre Chitila (sensul acelor de ceasornic) încep şirurile lungi de tiruri pe ambele sensuri. Unele ocolesc  Bucureştiul în drum spre Constanţa, altele se îndreaptă spre sutele de firme şi depozite de pe Centură.

Semnele că există lucrări de modernizare a  centurii apar doar după 9 kilometri, la intersecţia cu DN7. De aici încep cei 20 de kilometri de centură modernizaţi, tronson care se termină în estul Capitalei, la intersecţia cu DN2.  Modernizaţi este un fel de a zice. Prima porţiune, cea dintre DN7 şi DN1 a fost într-adevăr lărgită la patru benzi şi a fost completată între DN7 şi DN1A. În trecut, şoferii trebuiau să facă un fel de Z pentru a ieşi de pe ocolitoare şi apoi pentru a reintra pe aceasta. Problemele nu lipsesc. Intersecţia cu DN1A (ieşirea spre Buftea) este de fapt un giratoriu, deşi conform planului iniţial urma să se facă printr-un pasaj. Placa ce anunţa investiţia în pasaj a fost dată jos anul trecut înainte ca primul-ministru, Emil Boc să ajungă pe centură pentru a tăia panglica.

Până în DN1 nu au fost montaţi parapeţii mediani, trotuarele nu sunt terminate şi în unele locuri în carosabil se mai iţeşte câte o gură de canal la care tot timpul se găseşte câte ceva de făcut. Nu sunt muncitori şi nimic nu arată că s-ar dori terminarea rapidă a lucrărilor, a căror inaugurare a fost făcută anul trecut de primul-ministru.

Parapetul median începe de abia după intersecţia cu DN1 şi ţine până la cea cu DN2, adică vreo 12 kilometri. Aceştia sunt singurii pe care traficul se desfăşoară cursiv, dispar intersecţiile la nivel cu drumurile ce duc în comunele învecinate. Aici e o plăcere să mergi, utilajele care se mai târâie pe prima bandă nu sunt o problemă căci pot fi depăşite cu uşurinţă.

Centura Sud a unei capitale europene --un dezastru

Odată ce treci însă de intersecţia cu DN2, reapar problemele. Drumul revine la o bandă pe sens, e desfundat, podurile sunt distruse şi la mai toate intersecţiile sale se formează cozi de vehicule iar trecerea se face mai degrabă la mica înţelegere. Un semn indicator de STOP, situat lângă calea ferată paralelă cu centura, este atât de prost orientat încât nu se înţelege dacă se adresează celor care traversează calea ferată spre oraş sau dacă este destinat celor ce vin pe centură. Oricum nu contează, şoferii se uită unii în ochii celorlalţi şi îşi ghicesc intenţiile. În plus nu e nici o regulă. La anumite intersecţii traficul pe centură are prioritate, la altele şoferii trebuie să cedeze trecerea.

Odată ajunşi pe zona de Vest a centurii, până în A1, apar şi ambulanţii. Profită de faptul că se merge în coloană şi că au timp să prezinte marfa şi s-o negocieze. Se vând de toate, inclusiv telefoane chinezeşti contrafăcute, marcate cu sigla unui producător celebru. Dacă faci greşeala să atingi produsul, vînzătorul aproape că ţi-l bagă cu forţa pe geam aruncându-ţi-l în braţe şi cerând doar câteva zeci de lei pe el, desigur şi telefonul tău. Carosabilul e atât de prost încât nici dacă şoseaua ar fi pustie nu ai risca o viteză mai mare de 20 de kilometri la oră. Drumul e plin de şleauri, unele adânci de zece centimetri. Trebuie să te ţii bine de volan
căci altfel te fură şi te trezeşti în tirul care circulă pe contrasens. Pe alocuri banda de circulaţie n-are mai mult de trei metri, încape o maşină şi încă ceva. De o parte ai parapetul de beton, de partea celaltă camionul de pe contrasens. Te uiţi înainte căci oricum n-ai unde. În faţă asfaltul care arată de parcă ar fi fost râcâit cu ghearele de vreun utilaj, iar de jur împrejur este câmp pârjolit, camioane trase în praf pe dreapta şi cârciumi dubioase.

Ceaţă pe Centura Sud la Compania de Autostrăzi

Centura Sud ar fi trebui să fie gata la finele anului trecut. În noiembrie 2008 fostul ministru Ludovic Orban promitea că lucrările vor fi gata în doi ani. În 2007-2008 au fost organizate licitaţiile de selecţie a constructorilor pentru lucrările de modernizarea tronsonului sudic, aproximativ 30 de kilometri. Cele trei asocieri care au câştigat contractele de lărgire nici până în prezent nu au primit însă ordinul de începere a lucrărilor şi nu ştiu prea bine ce se va întâmpla în continuare. Se discută doar că Centura Sud nu se va mai face la patru benzi din lipsă de bani, finanţarea lucrărilor fiind planificată să se facă de la buget. Suma iniţială alocată pentru lucrări a fost de 70 de milioane de euro, însă toate cele trei contracte s-au scumpit cu aproximativ 20%, chiar înainte să înceapă lucrările. Motivele, dintre cele mai diverse: ba că cere Poliţia Rutieră alte soluţii de asigurare a securităţii traficului, ba că acesta a crescut şi de aceea se impune modificarea straturilor rutiere etc. Oricum, chiar mai scumpe, lucrările nu au fost începute. „Nu s-a dat ordinul de începere a lucrărilor. Am primit o informare nu scrisă, ci într-o discuţie, că se va repara carosabilul pe actualele două benzi şi doar pasajele se vor face la patru benzi", spune patronul unei firme de construcţii care are contract pe centură. Ipoteza renunţării la construirea a două benzi noi şi a reparaţiei doar a benzilor existente este confirmată şi de un alt constructor implicat în proiect.

Deciziile şi strategiile Ministerului Transporturilor privitoare la centură sunt schimbătoare. Recent, acesta a luat decizia construirii unei noi autostrăzi în sudul Capitalei, la câţiva kilometri mai spre sud de actuala centură, care va fi făcută în concesiune.

O posibilă explicaţie pentru blocarea lucrărilor pe Centura Sud actuală este preţul mare al terenurilor ce ar trebui expropriate. Printre expropriaţi se număra şi Ministerul Apărării, care are aici UM 01490 cu gardul lipit de  carosabil.

Licitaţii controversate pentru asfaltul centurii

Singurele tronsoane cu şanse sunt cele de pe Centura Nord, cuprinse între A1 şi DN7 şi, respectiv DN2-A2. CNADNR a scos în vara acestui an lucrările la licitaţie. Semnarea contractului pentru secţiunea DN2-A2 a fost blocată în urma unei contestaţii depuse de firma Tehnologica Radion. Nemulţumirea acesteia este că, deşi a avut cel mai bun preţ, CNADNR a decis să atribuie contractul firmei Romstrade, deţinută de Nelu Iordache, care s-a situat pe ultimul loc, al patrulea, la licitaţie. În 2011, acesta a mai câştigat de altfel câteva contracte publice, chiar dacă avea unul dintre cele mai mari preţuri la licitaţiile în cauză.

Planurile primarului Capitalei, Sorin Oprescu, în prag de iarnă: reabilitarea unor fântâni arteziene din Bucureşti cu 14 milioane de euro

http://www.gandul.info/news/planurile-p ... ro-8944558

Primarul Sorin Oprescu nu vrea să renunţe la reabilitarea fântânilor arteziene, cu bani de la bugetul municipalităţii. Deşi anul trecut Consiliul General a respins două proiecte în acest sens, în valoare totală de aproape 14 milioane de euro, din lipsa banilor, primarul general al Capitalei le-a pus din nou în dezbatere publică.

Potrivit unui proiect de hotărâre iniţiat de primarul general şi aflat pe agenda de lucru a comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) cele trei fântâni din Parcul Tineretului ar trebui reabilitate în patru luni cu aproximativ 4 milioane de euro, inclusiv TVA. Cele trei fântâni arteziene din Parcul Tineretului, două dreptunghiulare şi una rotundă, ocupă o suprafaţă totală de 1.835 de metri pătraţi.

Din raportul de specialitate rezultă că acestea ar trebui recondiţionate prin "decopertarea totală până la beton, prin tencuire, izolarea cuvelor, finisarea cu piatră naturală, înlocuirea conductelor vechi şi a pompelor, montarea de tablouri electrice automatizate, înlocuirea pompelor şi montarea de sisteme de aerare şi oxigenare a lacului şi împrejurimilor, cu aspect decorativ şi dinamic, cu sisteme de iluminat".

Proiectul a fost respins anul trecut de consilierii municipali

Pentru executarea acestor lucrări este nevoie de investiţii de 3.848.070.000 de euro. Durata de realizare este de patru luni. Din această sumă, calculată de municipalitate la un curs de 4,3 lei pentru un euro, 1,5 milioane de euro reprezintă valoarea construcţiei şi montajul iar restul de aproximativ 2,3 milioane de euro reprezintă costurile pentru 55 de pompe, 309 duze, şase tablouri electrice şi a proiectoarelor de 7,5 KW.

Indicatorii tehnico-economici au fost deja aprobaţi de Consiliul Tehnico Economic încă de anul trecut. Acest proiect a mai fost introdus de primarul general Sorin Oprescu pe ordinea de zi a şedinţeiCGMB însă din cauza preţurilor extrem de mari consilierii municipali l-au repins. Proiectul figurează acum, din nou, pe site-ul municipalităţii, la categoria proiectelor aflate în lucru la comisiile de specialitate ale CGMB.

Călin Murg, consilier municipal şi membru al Comisiei de Utilităţi Publice, a declarat pentru gândul că "în acest moment proiectul nu a fost luat în discuţie. În dezbaterea comisiilor figurează din cauză că primarul general intenţionează să-l introducă din nou pe ordinea de zi a şedinţelor CGMB".

Reparea fântânilor de pe Bulevardul Unirii - 10,2 milioane de euro

Un alt proiect care figurează ca fiind în lucru pe lista comisiilor de specialitate este cel legat de repararea fântânilor de pe Bulevardul Unirii. Conform indicatorilor tehnico-economici, investiţia se ridică la 10.223.293 de euro, inclusiv TVA, iar durata de execuţie este de şase luni.

Potrivit expunerii de motive, semnată de primarul Sorin Oprescu, "soluţiile propuse constau în renovarea, modertnizarea şi aducerea complexului de fântâni la standarde europene". Ansamblul de fântâni de pe Bulevardul Unirii măsoară 17.000 de metri pătraţi iar reparaţiile capitale vor consta în "lucrări de reabilitare a elementelor de arhitectură, completarea ornamentelor distruse, reparaţii la sistemul de pompare, canalizare şi iluminat, modernizarea duzelor de pulverizare apă şi a sistemului de filtrare".

Din indicatorii tehico-economici rezultă că numai amenajarea terenului va costa 51.000 de euro, asistenţa tehnică 1,7 milioane de euro iar pentru alte chletuieli a fost prevăzută suma de 2,1 milioane de euro.

Viceprimarul general al Capitalei, Mircea Raicu a declarat pentru gândul că "proiectul nu putea fi introdus pe site-ul municipalităţii la proiecte aflate în lucru la comisiile de specialite decât de aparatul de lucru al primarului general. Proiectul a fost respins de CGMB şi după respingere se reîntoarce la primarul general. Nu există altă explicaţie decât aceea că domnul primar general intenţionează să-l reintroducă din nou pe ordinea de zi a şedinţelor CGMB. Dacă finanţarea se va face din fonduri externe va trece, dacă în continuare este cu bani de la buget va fi respins. Avem alte priorităţi".

Amenajarea Pieței Universității, finalizată în iunie 2012. VEZI PROIECTELE DE PE PODIUM

Trei tinere arhitecte, de naționalitate italiană, elvețiană și română vor schimba Piața Universității. Cele trei au câștigat concursul de soluții organizat de Primăria Capitalei și Ordinul Arhitecților din România pentru amenjarea pieței din centrul Capitalei. Lucrările vor începe în luna martie a anului viitor și vor dura până în iunie.

Continuarea: http://b365.ro/news/amenaja ... -va-arata/

Capitala în 2035: Gară internațională cu cale ferată subterană și zonă metropolitană

O nouă gară internațională în zona Calea 13 septembrie, linii de cale ferată pe sub pământ, noduri intermodale complexe și o zonă metropolitană care depășește granițele județului Ilfov. Acestea sunt câteva dintre propunerile Strategiei de Dezvoltarea a Bucureștiului 2035, comandată de Primăria Capitalei.

Conceptul strategic București 2035 a ajuns la etapă a doua. După prima etapă în care arhitecții au făcut un raport asupra stării de fapt din Capitală, în a doua fază a proiectului s-a trecut deja la propuneri pentru strategia Bucureștiului.

“Bucureștiul trebuie să aibă o gară internațională centrală. Proiectul este mai vechi. Inițial s-a propus ca această gară să fie în zona Leu – Răzoare, dar acum se propune zona Calea 13 septembrie. Gara va fi cu linii de cale ferată în subteran”, a explicat pentru B365.ro, Liviu Ianăși, coordonatorul proiectului Concept Strategic București 2035.

O altă variantă propusă este transformarea Gării de Nord în gara internațională, dar și de această dată cu mutarea căii ferate în subteran. În raportul de sinteză pentru faza a II-a a Conceptului strategic, prezentat în Comisia de Urbanism a Capitalei, se propune și construirea unei căi ferate subterane pe traseul Băneasa – Obor – Titan Sud.

“Este vorba de reconsiderarea unui traseu care a existat și a fost distrus. Calea ferată ar trebui reintrodusă în strategia de trafic a Capitalei. Acest proiect a fost neglijat. Este important pentru creșterea accesibilității către centru a persoanelor din cartierele Capitalei sau chiar din afara orașului”, a explicat Liviu Ianăși.

Proiectul căii ferate subterane are însă puține șanse de a fi realizat în forma propusă, cred urbaniștii Capitalei. “Nu cred că acest proiect va putea fi realizat în această formă. O cale ferată subterană are nevoie de o rampă de coborâre de 3 kilometri, or lungimea întregii căi ferate propuse este de aproximativ 3 kilometri. Oricum rolul acestei strategii este de a trasa liniile generale de devoltare a Capitalei și mai puțin de a propune proiecte concrete”, a precizat pentru B365.ro, arhitectul Sorin Gabrea, președinte al Comisiei de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Capitalei.

De altfel, realizatorii acestei strategii recunosc că rolul studiului este de a indica doar proiectele de care orașul are nevoie. “Strategia are rolul de a indica doar tipurile de intervenții care ar trebui realizate în București și zonele în care sunt necesare aceste intervenții. Deciziile finale nu le luăm noi”, spune Liviu Ianăși.

Strategia curpinde și proiectele a trei noduri intermodale complexe care vor face legătura între metrou, RATB și calea ferată, la Gara de Nord, Gara Obor și Gara Cotroceni. În plus, se propun 12 gări cu legătură la metrou. Printre amplasamentele acestora se numără zone precum Băneasa, Chitila, Pipera, Colentina (aproape de Dragonul Roșu), Șoseaua Giurgiului, Pantelimon sau Militari.

Zona Metropolitană București, peste granițele județului Ilfov

Conceptul Strategic 2035 propune și o zonă metropolitană a Capitalei. “Având în vedere contextul actual al Bucureștiului și al teritoriului său de influență și suport, una dintre intervențiile prioritare pentru a opri avansarea disparităților teritoriale este recunoașterea din punct de vedere juridic a unei zone sau regiuni metropolitane și instituirea unui organism care să gestioneze și să susțină dezvoltarea controlată”, se precizează în raportul de sinteză al strategiei.

Zona metropolitană propusă în Conceptul strategic 2035 depășește teritoriul județului Ilfov, până la Giurgiu și Oltenița în sud și Ploiești în nord. Aceasta este însă doar o variantă.

“Noi în studiu am examinat dimensiunea teritorială a devoltării Bucureștiului. Problema zonei metropolitane nu a fost epuizată. Oricum toate comunele din prima coroană din jurul Bucureștiului au fost incluse în zona metropolitană. Granițele exacte vor fi însă decise politic, pentru că este în primul rând o decizie politică”, a precizat Liviu Ianăși.

Proiectul zonei metropolitane a Capitalei este privit cu scepticism în Primărie. “Din păcate, Bucureștiul și Ilfovul nu colaborează și este o mare greșeală. Este singura zonă din Europa cu o populație de peste 2 milioane de locuitori care nu este coordonată corespunzător”, a precizat arhitectul -șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

Conceptul strategic 2035 este realizat de Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu”, în colaborare cu IHS România și EMI Invest, la cererea Primăriei Capitalei.

http://b365.ro/news/strateg ... opolitana/

arhitectul Sorin Gabrea wrote:
“Nu cred că acest proiect va putea fi realizat în această formă. O cale ferată subterană are nevoie de o rampă de coborâre de 3 kilometri, or lungimea întregii căi ferate propuse este de aproximativ 3 kilometri. Oricum rolul acestei strategii este de a trasa liniile generale de devoltare a Capitalei și mai puțin de a propune proiecte concrete”

La o rampa cat se poate de rezonabila de 10‰, trenul coboara la cota -20 in 2km. La o rampa pronuntata de 25‰, dar absolut ok, tinand cont ca-i vorba de-o intrare in gara, deci de viteza redusa, trenul poate cobori in 3km la cota -75m. Iar lungimea unei gari infundate de ~500m. Unde vrea domnul arhitect sa puna gara, de nu-i ajung 3km de rampa + gara?!

In rest, despre gara subterana de la Razoare, numai de bine, ca auzim de ea de vreo 20 de ani. A fost inclusa si-n celebrul Master Plan elaborat de JICA in 1997. E bine ca-i prezentata noutate, pentru cine are memoria scurta.

Studiul JICA a fost finalizat odata cu raportul final in primavara anului 2000, nu in 1997.
Studiul de piata s-a facut in vara anului 1998, iar analiza datelor si formularea Masterplanului in cursul anului 1999.
Ideea cu gara centrala Razoare (sau mai corect "Bucuresti Panduri" cum era numita atunci) a fost un proiect preluat de autorii studilui JICA dintr-un raport mai vechi elaborat de ISPCF.

VIDEO Strategia dezvoltarii Bucurestiului pentru 25 de ani. Vezi ce s-ar putea schimba in cartierul tau

Video si sursa aici: http://economie.hotnews.ro/stiri-imobil ... ul-tau.htm

Primăria mută Bulevardul Unirii. VEZI PROIECTUL

Schimbări în centrul Capitalei. Primăria Capitalei vrea să “mute” Bulevardul Unirii. Astfel, zona destinată astăzi șoferilor va deveni spațiu de promenadă pentru pietoni, iar Piața Constituției se transformă în spațiu pentru spectacole cu parcare subterană.

Primăria Capitalei vrea să crească vizibilitatea zonei cuprinse între Piața Unirii și Palatul Parlamentului dedicând-o pietonilor.
“Mutăm Bulevardul Unirii de pe centru pe margine. Zona centrală, unde acum circulă mașinile va deveni pietonală, iar mașinile vor circula pe laterale, unde sunt acum trotuarele”, a precizat pentru B365.ro, arhitectul-șef al Capitalei, Gheorghe Pătrașcu.

Astfel, zona fântânilor arteziene, de la Piața Unirii la Piața Constituției va fi transformată în zonă strict pietonală. De altfel, întreaga zonă va deveni una de entertainment. Piața Constituției va fi transformată în spațiu pentru spectacole, cu infrastuctura necesară pentru astfel de funcțiuni. În plus, sub piață va fi construită o parcare subterană cu
869 de locuri de parcare.

Aceste proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbană comandat și aprobat de Primăria Capitalei. Potrivit strategiei propuse de arhitecți “străzile şi bulevardele din zona centrală trebuie să aibă un rol în susţinerea vieţii urbane şi nu pentru tranzit”. “Arterele din centru trebuie tratate ca străzi cu caracter local, care să susţină activităţi comerciale, culturale şi de loisir, caracteristicile esenţiale ale unui centru urban european. Un prim pas pentru a oferi un nou model, sustenabil, de mobilitate urbană constă în reconfigurarea a 23 de străzi, având prioritate pentru pietoni şi biciclişti”, se precizează în proiect.

83% dintre bucureșteni vor mai multe zone pietonale în centrul orașului

Deși traficul rutier aglomerat a devenit deja o problemă emblematică a Capitalei, foarte mulți bucureșteni sunt de părere că circulația mașinilor în centrul orașului ar trebui limitată în favoarea pietonilor și a biciliștilor. Potrivit unui sondaj realizat la conceperea PIDU, 83% dintre cei bucureșteni împărtășesc ideea unei zone strict pietonale în Capitală. Pe primul loc în preferințele bucureștenilor este zona Unirii, urmată de centrul istoric, Victoriei și Universitate.

http://b365.ro/news/primari ... proiectul/

Mi  se pare o năzbâtie. Părere strict personala.

andrei11 wrote:
Mi  se pare o năzbâtie. Părere strict personala.

Un fel de Rambla.
Interesant, desi se pierde legatura cu restul bulevardului Unirii, partea dinspre Biblioteca Nationala.

ne-am dat naibii:
'entertainment', 'loisir'...

parca e madam Udrea cu 'rebrenduirea' turismului romanesc...

N-are nicio logica.... Tot tre sa fie trotuare pe margine.... Ce facem cind iesim din magazinele alea de pe margine? (s-au ce-or fi)
Dar ma rog... pe arhitecti nu tre sa-i intelegi....

danutzu_2910 wrote:
N-are nicio logica.... Tot tre sa fie trotuare pe margine.... Ce facem cind iesim din magazinele alea de pe margine? (s-au ce-or fi)
Dar ma rog... pe arhitecti nu tre sa-i intelegi....

Trotuarele raman. E vorba de aleea pietonala dintre trotuar (ala de langa blocuri) si benzile auto.