Cum a crescut timpul petrecut în tren din 1977 și până în 2011

Despre căile ferate bulgare, un reprezentant al Comisiei Europene spunea, în vară,că sunt cele mai rele din regiune, însă un raport întocmit de un institut norvegian și prezentat în presa din această țară arată că în Europa, doar trenurile din Albania și Belarus circulă cu o viteză medie mai mică decât cea înregistrată de trenurile companiei feroviare de călători din România. Potrivit raportului publicat de theforeigner.no anul trecut, vecinii de la sud de Dunăre se deplasează pe calea ferată cu o viteză de 71 km/h, în timp ce la noi se circulă cu o viteză medie de 57 km/h.

CFR SA, compania care are în administrare infrastructura feroviară, dă, însă, asigurări, că viteza medie de circulație este de 82,7 km/h, iar cea asigurată este de 66,4 km/h, ceea ce ar plasa România ceva mai sus în clasament.

Deși în prezent, pe calea ferată din România se merge ca melcul, ministerul Transporturilor vrea ca în 2016 să dea drumul construcției unei linii de mare viteză care să pornească de la granița cu Ungaria și să treacă prin Arad, Timișoara, poate Brașov, București și să ajungă la Constanța, potrivit lui Emanoil Culda, director programe europene CFR. Oficiali din compania feroviară care are în administrare infrastructura feroviară au declarat că se vor folosi fonduri europene pentru realizarea acestui proiect. La începutul acestei luni, ministrul Transporturilor Anca Boagiu anunța că se elaborează deja studiul de fezabilitate. Cât va costa și când va fi finalizată linia de mare viteză rămâne de văzut.

Între timp infrastructura feroviară din România are nevoie de investiții serioase de reabilitare, deaorece peste 5.000 de kilometri de linii de cale ferată sunt scadenți la reparații capitale. De asemenea, pe calea ferată din România există peste 1.300de puncte periculoase.

De ce stăm mai mult în tren acum decât în urmă cu 34 de ani

Într-un studiu realizat în vara acestui an, profesorul David Turnock de la Universitatea din Leicester, Marea Britanie, urmărea degradarea sistemului feroviar românesc în anii scurși de la Revoluția și ajungea la concluzia că trenurile românești și-au pierdut din viteză în cei 21 de ani de post-comunism. Acestea observă în studiul ”Serviciile feroviare de pasageri în România post-comunistă” lansat în iunie că ”este clar că prioritatea ministerului Transporturilor o reprezintă construcția de autostrăzi și nu calea ferată”. Potrivit acestuia perioada de vârf a sistemului feroviar românesc a fost în anii '70.

Potrivit acestuia, în 1977, cei 225 kilometri dintre București și Constanța îi făceai în circa 2h47min. Acum după investiții de milioane de euro, aceeași distanță o parcurgem cel mai repede în 2h42min. În 34 de ani am câștigat doar cinci minute., și asta în urma unor investiții de circa 900 de milioane de euro.Ruta                  Distanță   Timp 1977  Timp 2011

București-Constanța    225 km    2h47min    2h42min
București-Craiova      220 km    2h28min    3h12min
București-Brăila       199 km    2h19min    3h18min
Cluj-Oradea            153km     2h30min    2h39min
Brașov-Sighișoara      128km     1h36       2h32min
Arad-Deva              149km     1h56min    2h16min        
Sursa: Raportul ”Serviciile feroviare de pasageri în România post-comunistă” întocmit de profesorul David Turnock, în iunie 2011 pe baza datelor CFR SA; Mersul trenurilorCreșterea timpului petrecut în tren până la destinație este pusă de profesorul Turnock pe seama stării proaste a infrastructurii feroviare, dar și pe creșterea numărului de staționări și a creșterii duratei staționărilor.

Diferența dintre sistemul feroviar românesc și cel bulgar sau maghiar se observă cel mai ușor dacă analizăm traseele și timpul petrecut pe teritoriul fiecărui stat de către trenurile internaționale. De exemplu, trenul internațional București-Budapesta  circulă cu o viteză de 66 km/h în România și 75km/h în Ungaria.Țară    Viteza medie km/h
Franța    227
Italia    171
Spania    171
Marea Britanie    133
Suedia    132
Germania    124
Grecia    111
Portugalia    109
Finlanda    107
Elveția    101
Olanda    100
Danemarca    98
Belgia    97
Rusia    92
Austria    91
Republica Cehă    89
Ungaria    85
Polonia    82
Irlanda    80
Norvegia    75
Bulgaria 71
Slovacia    70
Ucraina    60
România    57
Belarus    56
Albania    29
Sursa: theforeigner.no, care citează un raport întocmit de ”Framtiden I våre hender” (FIVH)http://www.capital.ro/detalii-articole/s ... 144.html

21 de gări CFR vor înghiţi 227 de milioane de euro

Banii europeni din fonduri nerambursabile ne aşteaptă de 4 ani, dar CFR abia a reuşit să organizeze licitaţiile

227 de milioane de euro este suma care va fi investită în modernizarea a 21 de gări CFR. Lucrările vor fi fi­nan­ţate din fonduri nerambursabile de la Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regio­na­lă (FEDR) – 69,25% şi de la bugetul de stat – 30,75%. Potrivit datelor transmise de CFR, 16 gări ar trebui să fie gata în următorii doi ani. Bani pentru asistenţă tehnică avem încă din 2007, prin programul Phare. Pe atunci, alocările estimative se ridicau la suma de 90 de milioane de euro, pentru 21 de gări. Cel târziu în 2009, contractele de lucrări ar fi trebuit să fie atribuite.

Între timp, în Ro­mânia abia acum se organizează licitaţiile. Potrivit unor documente aflate în posesia Jurnalului Naţional, încă din 2007, CFR avea suportul financiar pentru asistenţa tehnică în pri­vinţa proiectelor de modernizare a gărilor. Prin programul Phare, CFR ar fi trebuit să primească asistenţă pentru un lot de cinci gări şi pentru alt lot de 16 gări. Pentru lotul de cinci gări, unde intrau staţiile CF din Târgu-Jiu, Târgovişte, Miercurea Ciuc, Baia Mare şi Satu-Mare, valoarea totală a contractului de asistenţă tehnică a fost de 894.000 de euro, din care 638.000 de euro au fost banii UE prin programul Phare.

Data prevăzută pentru finalizarea contractului a fost noiembrie 2007. Cele cinci gări ar fi trebuit să aibă contractele de lucrări finalizate în primăvara anului 2008. În acest moment ar fi trebuit să vorbim de cel puţin cinci staţii de cale ferată care să aibă condiţii europene. Acestea înseamnă: servicii de calitate pentru călători, căi de acces la tren reorganizate – pasaje subterane cu ieşiri la peroane, peroane noi, spaţii noi de aşteptare; spaţii noi comerciale în staţii; facilităţi moderne pentru angajaţii Companiei de Cale Ferată; dar şi un plan de acţiune pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor CFR destinate publicului şi realizarea unui management de calitate.

Trei ani mai târziu, CFR nu a predat nici o gară modernizată. Abia acum au fost organizate licitaţiile, dar potrivit unor surse din minister, până în acest moment nu au fost semnate devizele de începere a lucrărilor. Vor­bim astfel de staţiile: Botoşani, Piatra-Neamţ, Vaslui, Bistriţa, Zalău, Târgu-Mureş, Sfântu Gheorghe, Brăila, Slobozia, Călăraşi, Giurgiu, Ale­xandria, Slatina Piteşti, Râmnicu-Vâl­cea, Reşiţa. Pentru gara din Bo­to­şani, bugetul estimat este de 5 mili­oane de euro. Pentru staţia din Piatra-Neamţ trebuie alocate 6,5 milioane de euro, bani de la FEDR şi bugetul de stat. Modernizarea gării din Vaslui va costa 7,3 milioane de euro. Staţia din Bistriţa are şi ea un buget estimat de 14,7 milioane de euro. Gara din Zalău va costa 9,2 milioane de euro. Gara din Târgu-Mureş are o estimare financiară de 11,7 milioane de euro, termenul estimat fiind 2012-2014. Staţia de la Sfântu Gheorghe va primi 10,8 milioane de euro. Gara din Brăila va avea alocat pentru mo­dernizare un buget de 11 milioane de euro. La Slobozia, staţia de cale ferată va costa 7,7 mi­lioane de euro, iar cea de la Călăraşi va costa 6,9 mi­lioane de euro. Pentru modernizarea gării din Giurgiu vor fi alocate 3,9 milioane de euro. Pentru staţia din Alexandria, pentru care a existat un buget estimat de 4,1 mi­lioane de euro, cererea de finanţare a fost retrasă.

5 milioane de euro trebuie alocate pentru modernizarea gării din Slatina. Gara din Piteşti are nevoie de 14 mi­lioane de euro pentru moder­ni­zare, iar cea din Râmnicu-Vâlcea are un buget estimat de 9,3 milioane de euro. Staţia de cale ferată din Reşiţa va costa şi ea 5,2 milioane de euro.

Finanţarea este asigurată de FEDR şi bani de la buget. În princi­piu, aceste gări ar trebui să fie gata în 2013. Practic, rămâne de văzut. În Ro­mânia lucrurile se întâmplă de multe ori invers din punct de vedere cro­nologic. Astfel că, numai în vara anului trecut, la un pas să piardă fon­du­rile europene alocate pe infrastructura feroviară, CFR se preocupa de achiziţionarea unor sisteme in­te­li­gen­te pentru legitimaţiile de călătorie. Totul era acoperit de două contracte, primul atribuit în luna februarie, în valoare de 225.600 de euro, şi al doilea semnat în luna iunie, în va­loare de 474.000 de lei. Practic, CFR a introdus mai întâi cloşca şi pe urmă ouăle de aur în afacere. În februarie 2010 au fost achiziţionate imprimantele termice pentru emiterea legitimaţiilor de călătorie în trafic in­ter­naţional şi ulterior a fost atribuit aceleiaşi firme şi contractul privind biletele de hârtie termică. Contractul are o formă-cadru şi o durată de desfăşurare până în 2014, putând fi, bineînţeles, modificat prin acte adiţionale. Acordul-cadru a implicat încheierea de contracte anuale

într-o limită de maximum 270 de mi­lioane de bilete şi un minimum de 200 de milioane de bilete pentru patru ani, la un preţ de 23 lei pe mia de bucăţi. Deocamdată, sistemul va fi aplicat numai pentru trenurile inter­na­ţio­na­le, puţine la număr, ce-i drept. Sistemul va fi însă extins şi în ţară. Astfel că, dacă acum un an CFR se preocupa de bilete termice, rămâne de văzut cum va evolua investiţia ma­sivă în modernizarea gărilor de cale ferată. Nu de alta, dar banii europeni trebuie cheltuiţi în următorii trei ani, altfel devin istorie.

http://www.jurnalul.ro/special/special/ ... 94543.html

Utilizator anonim wrote:
Se reia licitatia pentru modernizarea de LE 5100 kW la CFR. De data asta minim 4 maxim 15.

Servicii de modernizare la LE 5100 KW - cantitate min.-4 servicii; max. -15 servicii

S-a atribuit firmei SC Softronic SRL.    

Utilizator anonim wrote:

Utilizator anonim wrote:
Se reia licitatia pentru modernizarea de LE 5100 kW la CFR. De data asta minim 4 maxim 15.

Servicii de modernizare la LE 5100 KW - cantitate min.-4 servicii; max. -15 servicii

S-a atribuit firmei SC Softronic SRL.    

" Doua maxim sase! "

Asta dupa ce prima data, ofertele au fost neconforme si brusc licitatia a fost anulata. In fine, sa vedem cu ce ne vor suprinde de data aceasta. In orice caz, nu cred ca vom mai vorbi de Delfini (763 e o exceptie impusa de situatie si e ultimul). Mai exista destule animale pe lumea asta, nu?

http://www.monitorulsv.ro/Local/2011-10 ... sat-intreg

CFR condamnă la izolare un sat întreg
de Sandrinio NEAGU

Peste 360 de oameni vor rămâne izolaţi de la 1 noiembrie. Iar pentru asta trebuie să le „mulţumească” celor de la CFR Călători, care au decis să închidă linia Floreni - Dornişoara. Motivul pentru care reprezentanţii CFR anulează trenurile care circulau pe această rută ar fi acela că pierderile sunt prea mari, iar numărul călătorilor a scăzut prea mult.
În schimb, Elisei Todaşcă, primarul din Poiana Stampei, comună pe teritoriul căreia se află satul Dornişoara, spune că prin această măsură o întreagă comunitate este condamnată la izolare.
„În Dornişoara trăiesc 363 de oameni, iar dacă CFR-ul pune în practică ce şi-a propus, adică închiderea liniei, va fi vai de capul lor. Nu au nici un alt mijloc de transport la dispoziţie şi, practic, vor rămâne izolaţi. Plus că mai sunt şi copii care merg la şcoală şi acum nu vor avea efectiv cu ce ajunge la ore. Nu se poate să se închidă această linie aşa. Ar fi o crimă”, a precizat Elisei Todaşcă.
Pe traseul dintre Vatra Dornei şi Dornişoara circula un automotor construit în 1940 şi modernizat ulterior. Durata unei călătorii era de aproximativ o oră şi jumătate, iar trenul circula doar în timpul săptămânii, fiind astfel extrem de util pentru navetişti şi elevi.

Ma intreb cati plateau bilet/abonament ...

Tocmai, că plăteau, că majoritatea erau elevi...

Până la urmă, s-a reactualizat Infofer şi s-a revenit asupra deciziei de închidere a liniilor Floreni - Dornişoara şi Mărăşeşti - Panciu.

Anca Boagiu: CFR a fost copilul neiubit si nedorit din interiorul Ministerului Transporturilor

sursa: http://economie.hotnews.ro/stiri-compan ... urilor.htm

CFR SA vrea să închirieze 1.600 de kilometri de cale ferată neinteroperabilă

CFR SA, compania care gestionează infrastructura feroviară din România, va organiza pe 10 noiembrie, la Bursa Română de Mărfuri, o licitaţie publică cu strigare pentru închirierea a circa 1.600 de kilometri de cale ferată desfăşurată din infrastructura feroviară neinteroperabilă (infrastructura feroviară aferentă traficului local, conectată sau nu cu infrastructura interoperabilă, care este administrată şi dezvoltată conform unor reguli interne). Măsura face parte din angajamentele incluse în programul de eficientizare a sistemului feroviar, care vizează reducerea cheltuielilor şi a activităţilor neprofitabile.

Câştigătorii licitaţiei sunt obligaţi să prea şi personalul CFR existent sau care îşi desfăşoară activitatea pe secţia sau grupul de secţii scos la licitaţiei.

Participanţii la licitaţie pot depune oferte pentru următoarele grupe de secţii de căi ferate:

Grupa I: Ploieşti Crâng - Ploieşti Vest; Ploieşti Vest -Târgovişte Nord - Fieni - Pietroşiţa; Diteşti - Gura Palăngii; I.L. Caragiale - Diţeşti - Moreni; Bucureşti Sud Călători -Titan Sud; Bucureşti Sud Călători - Olteniţa; Căciulaţi - Snagov Plaje; Buda - Slănic; Ploiesti Nord - Măneciu.

Grupa II: Cărbuneşti - Albeni; Amaradia - Bârseşti; Băbeni - Berbeşti - Alunu; Argeşelu - Câmpu Lung - Goleşti; Vâlcele - Curtea de Argeş; Roşiori - Turnu Măgurele Port; Golenţi - Poiana Mare.

Grupa III: Simeria - Pestiş; Simeria - Hunedoara; Jebel - Liebling; Timişoara Est - Radna; Cărpinis - Ionel; Lupeni - Lupeni Tehnic - Livezeni.

Grupa IV: Oradea Vest - Cheresig, Câmpia Turzii - Turda; Baia Mare - Baia Mare Nord.

Grupa V: Sebeş Alba - Petreştii de Pădure.

Grupa VI: Dorneşti - Gura Putnei - Putna; Dornişoara - Floreni; Gura Humorului - Dărmăneşti; Crasna - Huşi.

Grupa VII: Făurei - Tecuci, Mărăşeşti - Panciu, Buzău - Berca; Comăneşti - Moineşti.

http://www.zf.ro/companii/cfr-sa-vrea-s ... la-8928726

-------------------------------------------

Liniile de la I.L. Caragiale spre Moreni/Gura Palangii si Oradea - Cheresig nu erau desfiintate? Cum   'ului sa scoti la licitatie cai ferate care nu mai exista in teren?

Pachetele sunt făcute în aşa fel încât să nu le ia nimeni... fiecare pachet include linii răsfirate pe suprafeţe mari şi fără legătură între ele, iar pentru fiecare pachet trebuie, în medie, câte 10 automotoare pentru a se putea prelua traficul de călători. Nu mai zic să sunt incluse secţii care mai există doar pe hârtie, ele fiind furate şurub cu şurub, deci necirculabile.

Cel mult grupele VI şi VII ar putea fi închiriate. Pentru grupa VI ar trebui 5 automotoare, iar pentru grupa VII maxim 4. Grupa VII ar merge perfect la TFG, dar ei mai au doar un automotor în lucru.

Ce spune Adevarul:

Concurenţă mare la închirierea liniilor CFR

Administratorul Căilor Ferate Române scoate la licitaţie 34 de tronsoane feroviare pe care se vor „bate“ toţi operatorii privaţi, având în vedere potenţialul de business al traseelor.


După mai multe luni de aşteptare şi incertitudini, a venit în sfârşit momentul în care CFR SA, administratorul infrastructurii feroviare, s-a hotărât să închirieze liniile ferate neinteroperabile. În Scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI se prevede „închiderea sau închirierea" unor linii ferate, iar varianta închiderii a fost intens criticată de operatorii feroviari privaţi. Acum sunt scoase la închiriere tronsoane care - cel puţin din punctul de vedere al particularilor - au un mare potenţial de exploatare.

Aşadar, 34 de tronsoane sunt propuse pentru închiriere printr-o licitaţie ce va avea loc săptămâna viitoare (în 10 noiembrie), la sediul Bursei Române de Mărfuri din Bucureşti. Dintre aceste tronsoane, majoritatea au potenţial industrial, în sensul că sunt utilizate mai mult pentru transportul de mărfuri decât pentru călători. Urmează liniile cu potenţial de navetă, care fac legătura între oraşe, şi cele cu potenţial turistic (mai ales în Bucovina şi în zona Dunării), la care investitorul ar trebui să se asocieze cu turoperatorii locali pentru a le pune în valoare.

„Cred că va fi concurenţă mare, toţi operatorii privaţi existenţi acum pe piaţa românească sunt interesaţi de aceste linii", ne-a declarat Stelian Frăţilă, directorul executiv al companiei Via Terra Spedition. El apreciază că momentul licitaţiei este oportun atât pentru CFR (care „nu avea ce face cu aceste linii"), cât şi pentru transportatori. „Este o oportunitate de afaceri pentru noi şi credem că liniile care vor avea cea mai mare căutare sunt cele pe care traficul este mai intens. Momentan, nu vizăm linii pe care se desfăşoară trafic de călători", a mai spus Frăţilă. El este de acord cu obligaţia ca investitorul să preia şi personalul aferent liniilor privatizate, pe care o impune CFR prin această licitaţie.

Interes maxim pentru liniile de marfă

Specialiştii industriei feroviare cred că liniile cu cea mai mare atractivitate pentru investitori sunt cele care leagă zonele industriale. „Când se punea problema închiderii acestor linii, operatorii privaţi au arătat că există suficient potenţial pentru transportul de marfă, astfel că ar trebui să fie închiriate, nu închise. Astfel că este de aşteptat ca, acum, transportatorii de marfă şi dezvoltatorii de proiecte logistice să fie cei mai interesaţi de oferta CFR.

Pentru liniile de călători cred că vor licita mai puţin de 10% din transportatori, iar în cazul celor cu potenţial turistic este necesară asocierea cu turoperatorii, altfel este foarte greu de menţinut traficul pe acele tronsoane", ne-a declarat Ştefan Roşeanu, secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare. El a menţionat că şi în cazul liniilor conectate la traseele internaţionale ar putea exista interes mai mare în rândurile participanţilor la licitaţia CFR. „Durata de valabilitate a contractului de închiriere a liniilor licitate va fi de patru ani, iar criteriul de atribuire va fi preţul cel mai mare", precizează, într-un comunicat, CFR SA.

Investiţii abandonate în infrastructura feroviară

Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, Asociaţia Industriei Feroviare (AIF) semnalează faptul că pe calea ferată există şi proiecte care „denotă o nepăsare faţă de cheltuirea banului public românesc sau european". Dintre acestea, proiectul Râmnicu Vâlcea - Vâlcele este poate cel mai evident exemplu: o investiţie aflată în plină derulare, pentru care s-au cheltuit în ultimii ani între 60 şi 100 de milioane de euro, urmează a fi abandonată, iar materialele rezultate - trimise la reciclat. Utilitatea acestui proiect pentru transportul feroviar pe axa Constanţa - Bucureşti - Berlin este indiscutabilă, prin scurtarea rutei cu mai mult de 100 de kilometri, arată AIF.

1.600 de kilometri este lungimea totală a celor 34 de linii de cale ferată scoase la licitaţie de CFR.

Lista liniilor de închiriat

- Regionala Bucureşti: Ploieşti Crâng - Ploieşti Vest; Ploieşti - Pietroşiţa; Diţeşti - Gura Palăngii; I.L. Caragiale - Moreni; Bucureşti Sud Călători - Titan Sud; Bucureşti Sud Călători - Olteniţa; Căciulaţi - Snagov Plaje; Buda - Slănic; Ploiesti Nord - Măneciu.

- Regionala Craiova: Cărbuneşti - Albeni; Amaradia - Bârseşti; Băbeni - Alunu; Argeşelu - Câmpu Lung - Goleşti; Vâlcele - Curtea de Argeş; Roşiori - Turnu Măgurele Port; Golenţi - Poiana Mare.

- Regionala Timişoara: Simeria - Pestiş; Simeria - Hunedoara; Jebel - Liebling; Timişoara - Radna; Cărpiniş - Ionel; Lupeni - Livezeni.

- Regionala Cluj: Oradea Vest - Cheresig, Câmpia Turzii - Turda; Baia Mare - Baia Mare Nord.

- Regionala Braşov: Sebeş Alba - Petreştii de Pădure.

- Regionala Iaşi: Dorneşti - Putna; Dornişoara - Floreni; Gura Humorului - Dărmăneşti; Crasna - Huşi.

- Regionala Galaţi: Făurei - Tecuci, Mărăşeşti - Panciu, Buzău - Berca; Comăneşti - Moineşti.

http://www.adevarul.ro/financiar/Concur ... 42200.html

Dominatrix wrote:
Ce spune Adevarul:

Lista liniilor de închiriat

- Regionala Bucureşti: Ploieşti Crâng - Ploieşti Vest; Ploieşti - Pietroşiţa; Diţeşti - Gura Palăngii; I.L. Caragiale - Moreni; Bucureşti Sud Călători - Titan Sud; Bucureşti Sud Călători - Olteniţa; Căciulaţi - Snagov Plaje; Buda - Slănic; Ploiesti Nord - Măneciu.


http://www.adevarul.ro/financiar/Concur ... 42200.html

Astia sunt foarte prost informati, ca sa nu spun retarzi. Orasul Moreni nu mai are cale ferata, sinele au fost furate. Cred ca linia mai exista doar intre I.L. Caragiale si Filipesti.
Iar de tronsonul Ploiesti - Pietrosita eu unul nu am auzit. Probabil se referau la Targoviste -Pietrosita.

Ploieşti - Târgovişte Nord - Pietroşiţa. Aşa se va închiria.

Retarzi sunt cei de la CFR S.A., care au alcătuit acest pachet de linii. Linia de Moreni există în acte, aşa că privatul are obligaţia să permită circulaţia pe ea. Deasemenea, toate clădirile CFR şi instalaţiile sunt, pe hârtie, 100% intacte, iar privaţii au obligaţia ca, la terminarea închirierii, să le dea înapoi 100% complete. În teren, lucrurile stau altfel: semnalizarea e furată/inactivă, clădirile mai au geamuri doar la biroul IDM-ului, şinele sunt şi nu prea... vedeţi de ce nu se înghesuie privaţii să închirieze secţii?

@anitzei: Asta ziceam si eu, mai sus. Numai in Romania poti scoate la licitatie pentru inchiriere cai ferate demontate din teren. Ca tot vorbiti voi de "inchirieri" de forma:

Trenurile cu doi călători, trase definitiv în depou

Opt călători în fiecare tren care face legătura între Mărăşeşti şi Panciu şi doi între Jebel şi Liebling, în Banat. CFR Călători va închide rutele fără muşterii sau pe care se merge "cu naşul".

Din cauză că pasagerii ar încăpea, în unele cazuri, într-un Logan MCV, iar alteori chiar şi într-un Smart, mai multe linii ferate din toată ţara sunt în pericol de a rămâne fără trenuri de călători. Sunt însă în pericol de a fi anulate şi garniturile care zi de zi sunt înţesate de navetişti, dar mai nimeni nu plăteşte bilet, călătorind "cu naşul" sau făcând, pur şi simplu, blatul.

Presată de Fondul Monetar Internaţional, conducerea CFR Călători a început o monitorizare a secţiilor de circulaţie pe care se înregistrează cele mai mari costuri pe pasager/ kilometru.

În urma unei analize amănunţite, în mai multe gări nu se va mai auzi, începând cu 11 decembrie (când intră în vigoare noul Mers al Trenurilor), glasul roţilor de tren. Sau, operatorii privaţi pot închiria respectivele secţii de circulaţie feroviară.

Fără tren la Panciu

Trei secţii par să aibă soarta pecetluită. Între Floreni şi Dornişoara, în judeţul Suceava, circulă zilnic două perechi de garnituri cu rang de personal (Regio, după viitoarea denumire), care străbat distanţa de 22 km în aproape o oră. Nu este de mirare că în fiecare tren sunt, în medie, zece călători, potrivit datelor puse la dispoziţia Capital de directorul de exploatare al CFR Călători, Valentin Dorobanţu.

Mai puţini, opt la număr, sunt pe ruta Mărăşeşti – Panciu. Aici, circulă zilnic un tren dus şi unul întors. Viteza de deplasare este de 18 km în 25 de minute.

Recordul negativ aparţine însă unei linii ferate din Banat, între Jebel şi Liebling. Cei 10 km sunt parcurşi în jumătate de oră de singura pereche de trenuri care circulă zilnic.

Potrivit analizei CFR Călători, în fiecare tren sunt, în medie, doi călători, care ar încăpea bine-mersi şi într-un automobil Smart de două locuri. S-ar putea renunţa la traficul feroviar şi în alte secţii fără muşterii: Grădiştea – Giurgiu (până la refacerea podului prăbuşit la inundaţiile din 2005 şi întregirea circulaţiei până la Bucureşti Progresu) sau Oraviţa – Iam.

"Sunt anumite secţii pe care, chiar dacă toţi sătenii din haltele de pe parcurs ar lua trenul, tot nu s-ar acoperi costurile", explică directorul general al CFR Călători, Dorin Maer.

EVAZIUNE

Doar două abonamente pe Bucureşti - Olteniţa

Unele secţii pe care circulă trenuri personale au fost luate în colimator, nu pentru că n-ar avea muşterii (dimpotrivă), ci pentru că mai nimeni nu plăteşte bilet. Este vorba de deja celebra rută Bucureşti – Olteniţa, unde, deşi trenurile sunt înţesate de navetişti, s-a descoperit că au fost cumpărate doar două abonamente, după cum spune Mihai Sârbulescu, revizor general pentru siguranţa circulaţiei şi control din cadrul CFR Călători.

Alte rute de navetişti sunt catalogate de societatea feroviară de stat ca având un risc ridicat de evaziune (la trenurile personale). Una dintre aceste rute este Roşiori – Alexandria.

Totodată, rute unde se face evaziune şi puţini sunt aceia care îşi cumpără bilet la fiecare călătorie sunt: Bucureşti Obor – Feteşti, Iaşi – Târgu Frumos, Cluj Napoca – Dej. Alte rute preferate de blatişti sunt Timişoara – Caransebeş şi Arad – Simeria.

Vinerea, ziua preferată a blatiştilor

La o recentă acţiune de control, derulată de inspectorii într-un tren personal de Feteşti au fost descoperiţi nu mai puţin de 230 de călători fără bilet, în plus faţă de cei 850 de plătitori. Evazioniştii reprezentau astfel nu mai puţin de 20 de procente din numărul total de călători din personalul de Feteşti. Controlul a avut loc într-o vineri, zi a săptămânii în care se deplasează cei mai mulţi blatişti pe reţeaua de cale ferată, după cum au constatat cei din conducerea CFR Călători.

Şi aplecarea spre cele sfinte îşi pune amprenta asupra călătorilor, care consideră că harul divin îi va scuti de plata biletului. Cel puţin aşa se poate deduce din constatarea organelor de control ale CFR Călători, care au descoperit foarte mulţi blatişti în garniturile care se îndreptau spre Iaşi în preajma sărbătorii Sfintei Parascheva.

Sunt însă şi rute care "duduie" la CFR Călători. Cea mai circulată rută este Bucureşti – Ploieşti, unde în fiecare tren sunt în medie 400 de călători. Alte rute extrem de eficiente pentru Căile Ferate Române sunt Timişoara – Arad (350 de călători/tren) şi Bucureşti – Craiova (300), care vin imediat după ruta Bucureşti- Ploieşti, din punct de vedere al veniturilor care sunt încasate.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/trenuri ... 52480.html