Si eu as vrea sa aflu raspunsul oficial la prima intrebare. Deocamdata nu sunt decat ipoteze, se pare ca s-a dorit separarea peronului de plecare spre Grozavesti de cel de plecare spre Politehnica.
Motivele pot tine de dorinta de a permanentiza Militariul ca racord, iar rebrusmentul de pe linia 1 pe linia 2 "incurca" M1. Insa nu stim daca peronul 4 trebuia sa fie al M1 sau al Militariului. Oricum era o aberatie. Eventual se castiga timpul de stationare la peron a garniturii de Militari, dar nu se putea pleca independent de la cele 2 linii pentru ca linia 4 se unea tot cu linia 2 la iesirea din statie.
Foarte interesant mi se pare sa aflam de ce nu si-au mai dus ideea pana la capt dupa ce au spart ditamai peretele de beton in atatea locuri si s-au oprit la fel de brusc pe cat au inceput, iar Militariul a continuat sa fie racord cu rebrusement de la linia 1 la linia 2 in capatul dinspre Izvor al statiei, cu toate dezavantajele de rigoare.
Dar aceasta "manevra" petrecuta la peronul 4 nu a fost prinsa in documentele prezentate pana acum..
Cu Crangasiul se pare ca a fost doar o varianta luata in calcul, este clar ca nu putea functiona, Crangasiul este la fel ca Eroilor, nu poate fi capat de linie doar cu actuala statie .

sab wrote:
Stiti ce nu inteleg eu ? Ani buni inainte de 1989 s-a circulat bine-merci alternativ cu doua ramuri ale M1. Exista si alte exemple similare in lume. De ce deodata a devenit la noi o problema, si asta in conditiile in care industria scadea si transportam din ce in ce mai putini calatori ?
In treacat fie spus, se putea circula la 1.30 min inainte de 1989 si acum, chiar si cu 2 BM-uri intervalul nu scade sub 3 min.
Singurul argument care sta in picioare este cel spus de fider, ca erau dorite pauze lungi si dese ( "cheia marilor succese" ).

Din cate stiu eu, exploatarea ramurii din Militari ca un simplu racord s-a facut initial cu titlu temporar ca urmare a lucrarilor la statia Gorjului. Pe urma s-a permanentizat, dintr-un motiv care imi scapa (probabil lipsa de trenuri/mecanici? Nu stiu, intreb). Inainte de 1989 nu s-a circulat niciodata in ritm sustinut la orele de varf pe ramura comuna Republica - Eroilor la 1.30 min. Nici nu s-ar fi putut fizic, din motive care s-au mai spus pe forum.  

sab wrote:
Chestia cu Crangasiul cap de linie este o ABERATIE post revolutionara, cum a fost si limitarea Militariului[...]Acum aud si despre un capat de linie la Crangasi, idee care mi se pare la fel de absurda cat timp de acolo trebuie sa astept alt tren cu care sa ajung macar pana la Eroilor.
Insa ce rezulta de aici , daca se dorea limitarea la Crangasi? Ca cei mai multi calatori  de pe inelara de N foloseau metroul intre D2 si GdN, deci ideea de a fi un capt de linie la GdN, asa cum era initial, nu era o idee asa rea.

Exact, trenul dinspre Dristor se cam golea pana la Crangasi. Treaba cu Crangasi capat de linie a fost o simpla idee pe vremea cand statiile Grozavesti si mai ales Semanatoarea nu generau cine stie ce trafic. Iar avantajul in aceasta varianta era ca ar fi disparut schimbul "fortat" la Eroilor pentru trenurile dinspre Militari, care nu ar mai fi rebrusat la Eroilor (cu toate dezavantajele cunoscute ale acestei manevre), ci ar fi circulat pana la Republica, comun cu M1.

sab wrote:
Nu ai cum sa faci un capat de linie si in acelasi timp o statie de tranzit dintr-o statie cu 3 linii.Valabil si pentru Eroilor si pentru Crangasi, si pentru NG.

Cu o coordonare exemplara (eventual un echipaj de rezerva care sa preia trenul la rebrusare), la Crangasi s-ar fi putut. Dar poate e mai bine ca nu s-a facut.

Bucureștiul neștiut: Orașul subteran de la Piața Unirii – de la catastrofă la Magistrala 7
27 iun, 07:31 / Catalin Doscas
În mijlocul Capitalei, între Magazinul Unirea, Hanul lui Manuc si Dealul Mitropoliei, se ascunde una dintre cele mai importante lucrări de infrastructură din România. „Minunea arhitecturală”, din subsolul parcului Unirii, presupune un pasaj pietonal, unul rutier, un curs de apă, două magistrale de metrou cu două stații, dispeceratul Metrorex, o linie de garare a metrourilor și așa-numita Grindă 31.
http://b365.ro/news/bucures ... ta-unirii/

In legatura cu acel articol, cred ca data "inundatiei" - 1983 - este incorecta. Din ce imi amintesc eu, metroul la Piata Unirii a fost inundat de 2 ori: prima data cam prin 1985 - 1986, in timpul constructiei M2 si a doua oara in mai 1987, cand nu s-a circulat vreo saptamana. Ceva detalii de la cei implicati sau care mai au amintiri din acea perioada ar fi binevenite.

Si eu confirm ca s-a inundat de doua ori, una din ele a fost in momentul construirii pasajului auto de la Unirii...
Un plan original de la sifonarea Dambovitei:

Interlocutor: ing. Florea Zaharia - director tehnic al IMB

Magistrala a III-a de metrou (Gara de Nord - Dristor 2), în lungime de aproximativ 10 km, va fi pusă în funcțiune în cinstea zilei de 23 August 1989, și cuprinde 6 stații:

1. Victoriei
2. Ștefan cel Mare
3. Obor
4. Iancului
5. Muncii
6. Dristor 2

Trei interstații au fost realizate, două mai sînt în lucru.
La stațiile Obor și Muncii se efectuează finisajul.
Deci, cu un an mai devreme decît a fost planificat, Bucureștiul va avea 60 km de metrou.

Anul acesta va începe lucrul la 2 noi tronsoane:

I. Leontin Sălăjan - Policolor (4,1 km) cu 3 stații:

1. 1 Decembrie 1918
2. Centrul Național de Chimie
3. Policolor

De la stația Leontin Sălăjan, tronsonul merge pe sub bd. Ion Șulea pînă în zona industrială Policolor.

II. Basarab - Pajura (4,5 km) cu 4 stații:

1. Basarab
2. Grivița Roșie
3. 1 Mai
4. Pajura

Acest tronson pleacă de la intersecția Căii Griviței cu bd. N. Titulescu, urmează Calea Griviței pînă la intersecția cu bd. 1 Mai, și se continuă pe Bd. Bucureștii Noi.

Astfel, METROUL BUCUREȘTEAN va însuma 70 km.

Continuăm cu cîteva selecțiuni (nu prea multe, să nu încărcăm serverul):





O pun și pe asta, că are legătură și cu metroul (și oricum nu există topicul „Dîmbovița File de poveste”)

În final, ne dăm cu metroul pe noua magistrală. Sînt niște cărți poștale ilustrate, pe care le cumpăram eu acum 25 de ani de la metrou (la ghișeele de informații - costau 1,50 lei) și nimeni nu înțelegea de ce "arunc" banii pe așa ceva. Nu știam atunci că va exista vreodată internet. Drepturi de autor: Întreprinderea de exploatare a metroului București.

Un articol interesant pe Metropotam:

I <3 Bucuresti: Oceanul pietrificat din statia de metrou

http://metropotam.ro/Locuri-de-vizitat/ ... 943834915/

O singura precizare, #guru a facut  observatia ca special s-a ales acea marmura cu fosile si nu a fost vorba de nici o graba in a da in folosinta statia Politehnica.

Hai sa dam cuvantul oamenilor de stiintza! (cu precizarea ca privind 'originea' marmurei 'noi stim', ei doar 'banuiesc'   )
P.S.
Rog tineti seama de 'parerea' savantilor privind valoarea 'stiintifica, educativa si estetica'!...si 'unicitatea' ...

Si o scurta carcaterizare geologica a 'zonei de provenientza':
Bulletin USAMV-CN, 63/2007

       STUDY REGARDING THE CARBONATICAL SOILS FROM THE
      TRANSYLVANIAN DEPRESSION FORMED ON THE EOCINICAL
                                     DEPOSITS OF NUMULITS
            Pacurar I., V. Bunescu, M. Darja, Doina Clapa, L. Holonec, V Oprea

           University of Agricultural Science and Veterinary Medicine, 3-5 Mănătur Street,
                                  Cluj-Napoca, ioanpacurarcj@yahoo.com

Key words:  carbonatical soils, eocen, sarmatian

                                                  SUMMARY

      The Căpuiului hills are in the Transilvanian depression a trully ”geologycal eocenic golf” with a
rich fossilifeuros fauna (Gryphaea eszerházy, G. gigantica, Turrietella imbricataria, Corbula gallica,
Cepatia cepacea, Rotularia spirulaea) and also nummulitus species.
      The     pedogenetic    cover    is  constituted   by  sedimental    deposits    (clays,  marls,   limestones,
gritsones).   Also   the   pedogentic   cover   is   represented   by preluvisoils,   luvisoils,   eutricambisoils,   clay
cernozems.
      The relief characteristics are the Nummulites perforatus, N. fabianii and N. striatus who are the
basically substrates from the acrobatically soils.
      The    Transylvanian     Depression     is  considered   to  be  a true   "geological    eocenical   gulf",  is
remarked through the conservation of a highly rich fossil fauna.
      Under   the   geological   aspect,   on   a   crystalline   base  is   revealed   the   whole   series   of   eocenical
formations     (striped  clays,  clays  and   limestone   with   "numuliti"),   oligocenical   (carbonatical   clays,
sands, sand stones and quaternary deposits) (Posea, 1978; Pop, 2001). These sedimentary deposits lay
down from the half of the inferior Miocen and finished during the Panonian's end have constituted the
parenthal material for the actual pedogenetical cover.
      A special characteristic of the landscape (with heights of 600-800m), from the outskirts of the
Depression (the Huedin Depression, the Paniceni High hills, the Capus and Savadisla Corridor) is the
fact   that   at   the   surface   coating   begin   to   appear   "numulits"  (Nummulites   perforatus,   N.   fabianii,   N.
striatus), close to the localities Capusul mic, Leghia, Savadisla, Aghires, Manastireni, Cluj-Calvaria,
Vlaha), deposits on which carbonatical soils are formed.
      If   we   view   this   area   from  the   climate's   point   of   view   this   area   belongs   to   the   Dfbk  (Koppen)
climatical province. The climate is a temperate continental of high hills, with forest. At Cluj-Napoca
the   average   annual   precipitations   reach   613mm,   the  average   annual   temperature   has   a   value   of   8.3
degrees C, and the aridity indicator "De Martonne" has the value of 33.7.
      According   to   the   climate   conditions   the   studied   area   belongs   to   the   level   of   oak  (Quercus
petraea)  and the area of mezofilical oaks.  (Quercus robur) Generally the areas of forest are mixed
with those of pasture or agricultural crops.
      Because of the diversity of the ecological conditions the soil cover is extremely different, being
constitueted of preluvosoils, luvosoils, eutricambosoils, cernosioms, carbonatical soils. (Blaga 1981,
Bunescu &co 2005).

andrei11 wrote:
O singura precizare, #guru a facut  observatia ca special s-a ales acea marmura cu fosile si nu a fost vorba de nici o graba in a da in folosinta statia Politehnica.

Nici vorba de 'graba' sau 'inconstientza'...acea marmura s-a extras si adus cu mare, mare greutate...
Din cunostintele mele, ar mai fi doar un loc in care s-ar fi folosit, la placarea unor stalpi de la Hotel Bucuresti...cine are drum pe acolo poate confirma...sau infirma...daca nu cumva 's-a evaporat' intre timp prin 'modernizari'...

Hai, ca sa nu va 'fierb' prea mult, va dau si indiciul 'final', pentru cine nu a 'ghicit' inca, sursa acelei marmure 'rarisime' o gasiti aici:
http://www.ghidulprimariilor.ro/busines ... sla/52203/
la rubrica 'obiective turistice', penultima pozitie...