Domix, nu e logic ceea ce spui. Un metrou intarziat care il mai si opresti pe parcurs va intarzia si mai mult, nu va recupera niciodata intarzierea. Nici cu schimbarea mecanicilor "din mers" nu am inteles cum vine smecheria, pentru ca Ivan Gorky intra in tura la ora 4 dimineata si iese la ora 14,00 indiferent cate alergari pe peron efectueaza ca sa ia metroul deandaretelea. Important este ca de la ora 4,00 la 14,00 sa-mi spui de cate minute fara sa se invarta roata beneficiaza omul acela. Asta e important.
In principiu reglarea intarzierilor se face la cap de linie. Daca unui metrou ca sa intoarca / ca sa stationeze la cap de linie îi trebuie  5 minute, lui i se repartizeaza un sfert de ora pentru ca in cazul in care are o intarziere de 5 minute sa plece dupa numai dupa 10 minute de stat la cap de linie .
Sau evident - cine-si permite, 2 - 3 metrouri "tampon".
Revino cu detalii in explicatii pentru ca nu are sens ceea ce ne-ai spus.
Complexul “Dorobanti”
Statia de metrou „Dorobanti” in viziunea mea trebuie integrata pasajului rutier subteran si liniei de tramvai.
Pasajul auto l-am prelungit pana dupa str Roma / Caderea Bastiliei din simplul motiv ca latimea b-dul Iancu de Hunedoara intre Dorobanti si Roma nu suporta construirea unui pasaj cu 2 benzi / sens si linie de tramvai.Fiind un proiect fara sorti de izbanda imediat, alte amanunte ale complexului nu sunt necesare, dar in mare seamana cam cu ce vedem acum in statia Victoriei ( M 1 ).
Evident accese din ambele capete ( Dorobanti / Floreasca ) si din cat mai multe trotuare, eventual construite minipasaje pietonale subterane gen „Universitate”.
Si daca e sa ma intrebati ce facem cu actuala M 1 in timpul santierelor de la „Obor” / „Circ” / „Dorobanti” o sa va spun ca o suspendam, altfel nu se poate. Dar dupa 4 – 5 ani de santier vom avea cu adevarat  un tronson de inelara la standarde, capabila sa serveasca cu adevarat populatia Bucurestiului ( nu ca actuala statie Stefan cel Mare care nu serveste nimic, nici o zona )  si o statie „Obor” la randul sau capabila sa faca fata ca si statie de corespondenta cu viitoarea magistrala M 7.
Si ca sa va reamintesc, M 1 de la Petrache Poenaru prelungita prin tunelul existent pana la „Lacul Morii” si apoi o statie terminus construita dupa cerintele unui rebrusment rapid sub b-dul Constructorilor colt cu Calea Giulesti.

andrei11 wrote:
Domix, nu e logic ceea ce spui. Un metrou intarziat care il mai si opresti pe parcurs va intarzia si mai mult, nu va recupera niciodata intarzierea.

Gandeste-te un pic: daca UN SINGUR tren este intarziat, apare un gol in circulatie. Pe o linie circulara, pentru "umplerea" acestui gol cea mai simpla solutie este "intarzierea" artificiala (prin opriri mai prelungite in statii) ale trenurilor din fata celui intarziat, coordonata cu "intarzierea" prin aceeasi metoda si a trenurilor din spate pentru a nu se apropia prea mult de cel intarziat. Rezultatul acestei "strategii" este ca in final vei avea o separare corecta a trenurilor PE TOT TRASEUL, dar toate turele sunt intarziate cu un anumit numar de minute fata de programul stabilit. Deci calatorii nu vor percepe nici o intarziere in acest caz, fiindca trenurile sunt separate mai mult sau mai putin egal. Singura problema ramane cum aduci mecanicii "inapoi la program" si aici vine marea smecherie.  

andrei11 wrote:
Nici cu schimbarea mecanicilor "din mers" nu am inteles cum vine smecheria, pentru ca Ivan Gorky intra in tura la ora 4 dimineata si iese la ora 14,00 indiferent cate alergari pe peron efectueaza ca sa ia metroul deandaretelea. Important este ca de la ora 4,00 la 14,00 sa-mi spui de cate minute fara sa se invarta roata beneficiaza omul acela. Asta e important.

In mod normal, adica daca nu exista intarzieri, pauzele se iau la o statie de pe traseu, unde trenul e preluat de alt echipaj. Dar sa revenim la situatia descrisa mai sus, cu toate trenurile separate corect pe traseu, dar intarziate. Ca sa mentinem lucrurile la un nivel simplu, preupunem ca toate trenurile care circula in sens orar au numere de tur pare, iar cele care circula in sens trigonomtric au numere impare. Sa zicem ca Ivan Gorky, care in mod normal conduce un tren in sens trigonometric  la ora 10:00 fix ajunge cu metroul cu numarul de tur #7 in statia A, cand el la ora 10:00 trebuia sa fie cu acelasi metrou in statia B, trei statii "in fata" statiei A. Presupunem ca la acel moment prin zona statiei B se afla trenul cu numarul de tur #3. (care evident e si el intarziat).

Printr-o dispecerizare buna, tot la 10:00 ajunge in statia A din sens opus Dmitry Cerepizdowny cu numarul de tur #2. Ambele metrouri opresc in statie, Ivan Gorky si Dmitry Cerepizdowny fac schimb de trenuri, iar Ivan Gorky preia trenul cu numarul de tur 2 pe care il conduce in sens orar pana in statia C, unde intalneste venind din sens trigonometric trenul cu numarul de tur #3 (care intre timp a parcurs distanta B -C) si care in mod normal - adica daca nu existau intarzieri - trebuia sa fie condus de Ivan Gorky. Prin urmare, Ivan Gorky face iarasi schimb de trenuri in statia C, trenul cu numarul de tur #3 este renumerotat #7 (numarul de tur alocat lui Ivan Gorky) si Voila, hocus-pocus, Ivan Gorky e din nou "la program" in trenul corect, la ora corecta. Analog se procedeaza si cu celelalte trenuri.

Prin analogie, imagineaza-ti o situatie mai simpla cu o linie "normala" E-V de exemplu, hai sa zicem Preciziei - Anghel Saligny. Toate metrourile de pe traseu sunt intarziate, dar separate "corect".  Presupunem ca in statia 1 decembrie intra 2 metrouri din sens opus mai mult sau mai putin simultan. Presupunem ca mecanicii din trenul care vine dinspre Grigorescu, intrucat sunt intarziati, trebuiau sa fie de fapt in trenul care vine dinspre Anghel Saligny. Prin urmare, in statia 1 decembrie, mecanicii fac schimb de trenuri, mecanicii care venisera dinspre Preciziei, pleaca inapoi cu trenul din sens opus (care e renumerotat cu numarul de tur atribuit mecanicilor care venisera cu trenul dinspre Grigorescu – prin urmare acestia pleaca spre Preciziei LA PROGRAM!!!) – iar mecanicii care au adus trenul dinspre Anghel Saligny, la randul lor intarziati, pleaca inapoi spre Anghel Saligny cu trenul din sens opus, deci devin si mai intarziati.

Nici o problema, fiindca la urmatorul circuit vor aduce trenul respectiv tot pana la 1 decembrie (sau Policolor – depinde de indicatiile primite prin dispecerat), de unde va fi preluat de alti mecanici aflati in intarziere, si renumerotat ca atare. Rezultatul este ca mecanicii care fac naveta in zona de capat (2-3 statii de la Anghel Saligny si inapoi), "pierd" treptat o cursa completa, adica devin atat de "intarziati" incat revin la programul normal, dupa un timp echivalent cu durata unei curse complete Preciziei – Anghel Saligny – Preciziei. O solutie eleganta si care e folosita cu succes in "strainataturi" pentre reglarea intarzierilor, deci nu e o idee care "mi-a traznit" mie prin minte, ci am vazut-o aplicata cu succes in alte parti. Ma rog, nu ma astept la mintile "odihnite" din Metrorex sa puna in practica asemenea "masochism intelectual".

andrei11 wrote:
In principiu reglarea intarzierilor se face la cap de linie. Daca unui metrou ca sa intoarca / ca sa stationeze la cap de linie îi trebuie  5 minute, lui i se repartizeaza un sfert de ora pentru ca in cazul in care are o intarziere de 5 minute sa plece dupa numai dupa 10 minute de stat la cap de linie .

La un capat normal de linie, si in conditiile unui interval de succedare mic, nu iti permiti sa aloci 15 minute de stat la capt, fiindca s-ar acumula trenuri in tunel, care nu pot intra in statie din cauza metrourilor "in pauza de odihna". De aceea, la metrou altele sunt metodele de reglare a intarzierilor, ca de exemmplu cea de mai sus, sau cea in care intorci un metrou cu cateva statii inainte de capatul normal, pentru acoperirea unui gol din sens opus. Problema e ca la noi nu prea se poate pune in aplicare aceasta ultima metoda din motive de lipsa de macaze si linii de stocare.

Da, am inteles.
1) Trebuie sa ai sistemul pus la punct ca daca nu blochezi totul.
2) In fond se poate opri toata inelara continua pret de 7 minute de exemplu, in statiile desemnate pentru a avea "urmarirea" conform orarului si toata lumea e multumita. Totusi exista o "compensare negativa" si anume dupa aceasta "inghetare" de 7 minute vom avea mai multi calatori in trenuri ca deobicei. Daca nu se depaseste capacitatea unui tren e OK. Dupa ce trenurile parcurg jumatate de cerc practic numarul de calatori / tren se autoregleaza, nu e nimeni nebun sa mearga pe inelara mai mult decat o jumatate de cerc.
3) Cele 2 linii ale inelarei practic sunt independente, se poate regla intervalul numai pe un sens, pe celalalt circulatia se poate desfasura normal. Iar totul se regleaza de la sine pentru ca nu e nimeni "plecat de acasa"  ca sa faca ture pe inelara in ambele directii.
4) 7 minute am spus la plesneala, pentru exemplificare.

Dedicatie pt. Andrei11    Partea 'interesanta' dupa minutul 4  

Bucuresti / anul 21_ _ / Cartierul Ferentari / Zona Salaj / str Bacau.
In sfarsit se contureaza din ce in ce mai mult Magistrala Inelara a metroului Bucurestean, asta dupa ce s-a modificat capatul vestic al Magistralei 1 care nu mai este o “struto camila” ci o magistrala adevarata, cu un cap in Cartierul Balta Alba / Faur si un cap in cartierul Giulesti.
Conform schitelor care au mai circulat pe aici, Inelara Sud, ca sa ajunga din Crangasi in Balta Alba ( zona Dristor ) trebuie sa treaca obligatoriu si prin cartierele Militari, Dr. Taberei, Rahova, Ferentari, Giurgiului, Berceni cu statiile aferente, inclusiv de corespondenta cu magistralele M 3, M 7, M 4, M 2. In in fig 1 este reprezentat un astfel de traseu posibil, cel putin teoretic. Fig. 2 reprezinta un detaliu a fig. 1  pentru cei care nu sunt familiarizati cu zona “Salaj” a cartierului Ferentari.
Fig 3 si 4 Reprezinta situatia actuala ( din 2011 ) a ocuparii terenului in zona pe care o visez eu din proprie initiativa pentru constructia Statiei “Bacau”. Evident ca in anul 21_ _ cand se va contura aceasta magistrala inelara zona poate suferi modificari, cum cred ca sunt sanse extrem de mari ca inelara sa aiba cu totul alt traseu. Dar deocamdata activez pe un forum de transport in sectiunea “ linii viitoare” asa incat sper ca imi este permisa aceasta fantezie nevinovata.  
Fig 5 si 6 rerezinta deja cunoscutele sectiuni ale statiei, asa cum v-am obisnuit dealungul timpului pe forum. Din cote va dati seama ca m-am gandit la o suprafata  la sol cat mai mica si la o adancime suficienta – poate fi si mai mica de 30 metri – pentru a nu deranja constructiile deja existente, avand in vedere ca metroul de la “Alexandriei” la “Giurgiului” nu urmareste o trama stradala existenta – ma indoiesc ca si in viitor se va croi un bulevard pe acolo – ci isi croieste drum “oblic” pe sub case.
Daca va uitati mai atent la cele 2 sectiuni veti observa niste “linii” trase cu visiniu. Aceste linii sunt niste elemente de decor ( vezi fig 7 ) inspirate din stalpii de sustinere din cadrul Garii de Nord ( gara CFR ) (fig. 8). Ii multumesc pe aceasta cale lui Iasmin Sandu – pentru pozele facute (fig. 8 si fig. 9)
Exista si o varianta a statiei cu peron pe partea stanga ( cu peron central ), caz in care “elementul de decor” ar arata putin diferit, aproximativ cam ca in fig.10

http://www.zf.ro/companii/cum-va-arata- ... l-8642491/

Cum va arăta metroul în 2030, după investiţii de 8,5 miliarde de euro. Plus: triunghiul de căi ferate subterane care vor traversa Bucureştiul

Spicuiri:

Reţeaua de metrou din Bucureşti, compusă în prezent din patru magistrale, va avea în următoarele două decenii încă cinci linii noi, precum şi extinderi ale magistralelor deja existente, potrivit directorului Metrorex, Gheorghe Udrişte.
Liniile de metrou care ar putea brăzda Bucureştiul peste 20 de ani ar putea fi Magistrala 4 Gara de Nord-Gara Progresul, al cărei cost se ridică la 950 de milioane de euro, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon (1,7 miliarde de euro), Magistrala 6 Otopeni-1 Mai (850 de milioane de euro), Magistrala Bragadiru-Voluntari (1,9 miliarde de euro), precum şi semi-inelul de sud (1,3 miliarde de euro), acesta din urmă asigurând conexiunea între staţiile Dristor şi Crângaşi prin partea de sud şi sud-vest a oraşului.

vise-umd-udriste.jpg (178.59 KB; downloaded 3430 times)

Alte investiţii în valoare de 1,84 miliarde de euro vizează prelungirea liniilor deja existente, pe rutele Păcii-Linia de Centură Vest (250 de milioane de euro), Laminorului-Mogoşoaia (290 de milioane de euro), Pipera-Tunari (650 de milioane de euro), Pantelimon-Cernica (250 de milioane de euro) şi Ghencea-Domneşti (400 de milioane de euro).

[...]

Un alt proiect care ar putea decongestiona traficul din Bucureşti, dar care nu are încă finanţare, este "triunghiul" de căi ferate subterane ce ar urma să unească Gara de Nord, Gara Obor şi Gara Progresul. "Proiectul este cuprins în strategia de transport urban a Bucureştiului", spune Udrişte.

[...]

Magistrale viitoare:

M4 Gara de Nord - Gara Progresul: 950 mil. euro

M5 Drumul Taberei - Pantelimon: 1,7 mld. euro

M6 1 Mai - Otopeni: 850 mil. euro

M7 Bragadiru - Voluntari: 1,9 mld. euro

Semi-inelul de sud: 1,3 mld. euro

Extensii la reţeaua existentă:

Păcii-Linia de Centură Vest: 250 mil. euro

Laminorului - Mogoşoaia: 290 mil. euro

Pipera - Tunari: 650 mil. euro

Pantelimon - Cernica: 250 mil. euro

Ghencea - Domneşti: 400 mil. euro

Doar nebun sa fii sa investesti 650 milioane sa duci metroul la Tunari si inca 400 milioane sa-l duci la Domnesti.
In plus, ce naiba de prelungire este cea de la M3 din imagine, cu statiile  Depou si Gara Bucuresti Vest  ? Sau avem vreo statie la ora actuala numita Gara Bucuresti Vest ?
Eu stiam ca doreau sa prelungeasca M3 cu 2 statii, insa spre zona comerciala Militari (unde intr-adevar ar avea ceva "clienti", nu la depou..), dar pe site-ul  Metrorex dl Udriste duce M3 la Bolintin cu 21 de statii     . Il mai asculta cineva pe clown-ul acesta ?
http://www.metrorex.ro/pagina_calatorului_p793-1
PS.Pana si altii observa aberatia de a lega Otopeniul de GdN, in loc sa-l legi de oras (si mai ales de centrul acestuia). Dar dl Udriste...Batman..

Inelara – o noua abordare
Continuam serialul nostru despre Noua Inelara si astazi ne vom ocupa de statia Dristor 2.
Asa precum se cunoaste, in viziune proprie statia Dristor 2 apartine numai Inelarei, actuala magistrala M 1 subsemnatul vazand-o ca o adevarata magistrala Est – Vest cu un cap in zona “Republica” ( e de discutat ) si un cap in Cartierul Giulesti, cu o linie corespunzatoare Petrache Poenaru – Giulesti. Evident ca actuala statie “Crangasi” urmeaza a apartine exclusiv Inelarei. Lucrurile le-am prezentat in detaliu in cadrul forumului / topicului, nu le mai reiau.
Asa cum veti  vedea in continuare, statia Dristor 2 poate fi modificata corespunzator pentru a deveni o statie de tranzit ( unica ) pentru Inelara. Asa cum iarasi va este cunoscut, Inelara in zona “Drtistor” nu poate avea decat un singur traseu logic, si anume pe sub strazile Dristor – Ramnicu Valcea. Tot odata, in urma noului proiect propus de mine se va imbunatati in mod corespunzator si vechea legatura Dristor 1 – Dristor 2 prin modificarea corespunzatoare a culoarului de legatura prin largirea lui. Din pacate accesul in statia Dristor 1 nu se poate modifica, cel putin nu in stadiul actual.
In desenul prezentat astazi am expus situatia existenta, asta ca sa avem un punct de discutie comun si sa fim familiarizati cu situatia din teren, chiar si pentru necunoscatori.
Trebuie sa precizez ca am masurat ( de 2 ori ) numarul de scari, pe baza calculelor rezultand si inclinatia strazii “Dristorului”.
De asemenea am presupus ca statiile de metrou sunt paralele cu solul, eventualele inclinatii fiind nesemificative.
Totodata pe baze perfect verificabile, la sugestia unora care chiar se pricep / sunt de specialitate am considerat ca inaltimea unei trepte de scara este de 17,5 cm.

andrei11 wrote:
Totodata pe baze perfect verificabile, la sugestia unora care chiar se pricep / sunt de specialitate am considerat ca inaltimea unei trepte de scara este de 17,5 cm.

Accesul cu o ruleta 'de buzunar' in metrou nu e nicaieri 'interzis', potzi masura 'exact' ceea ce e doar o 'cifra de control generala si uzuala', in principiu valabila si la bloc...
Succesuri!!!
P.S.
Suprafatza terenului nu e niciodata orizontala, nu te baza pe asta ca iei sigur 'tzeapa'!

Off topic
Stiu ca e off dar nu ma pot abtine :
Vrei sa faca "infarcturi" tanti de la casierie care vorbeste la telefon si "muschii" care o pazesc ? ( Cand ma vad cu o ruleta in mana  si facand masuratori ? )
PS "Infarcturi" a fost replica la "succesuri"
Promit sa inchid Off - ul. Cand se darama si florariile de la Eroilor ?

Îți dau un pont: acum sînt pe toate drumurile telemetre laser cu care măsori într-o secundă distanțe de zeci și sute de metri. Doar îți îndrepți "scula" (telemetrul, desigur) spre peretele din față (se proiectează și un mic spot roșu, pentru o vizare mai precisă a punctului dorit), apeși pe un buton și citești distanța. Am și eu la firmă o asemenea "jucărie", e cît un telefon mobil.

subway guru wrote:
Suprafatza terenului nu e niciodata orizontala, nu te baza pe asta ca iei sigur 'tzeapa'!

Am uitat sa spun ca discutiile sunt valabile numai in cadrul forumului, cine ia datele respective si le transfera in alte "sfere" ia tzeapa ! Evident ca cifrele pe care le-am scris eu acolo sunt pe de o parte destul de exacte,  pe de alta parte nu pot fi folosite in alte scopuri decat pe forum  

@misterr:
#andrei11 vorbea despre o 'metoda empirica' de a masura 'adancimile' la metrouri, 'ruleta laser' nu-ti e de mare folos in cazul asta...
Chiar eu i-am dat 'datele de baza extrase din manualul spionului James Bond amator, in calatorie la un metrou', metode pe care le-am folosit cu maxime succesuri pentru a ma 'orienta, documenta & dumiri' cand am vizitat diversele metrouri ale lumii...
Ca sa masori diferentze de 'altitudine' intr-o cladire, numeri treptele si inmultzesti cu inaltimea unei singure trepte, care in mod normal e de cca. 17cm...daca vrei sa fie mai 'exact' masori efectiv inaltimea unei singure trepte...simplu ca 'bonjur'...
Mai nasol e cand n-ai trepte de scara fixa ci doar escalatoare sau lifturi, atunci ti-ar fi de folos un altimetru baric 'de precizie', o scula mai 'buna' decat ceea ce se gaseste de regula la bordul aeronavelor 'comerciale'...
P.S.
Acasa la mine la bloc am 100 de trepte fix de la intrare pana la usa apartamentului x 17.5cm = 17,5m de urcat sau coborat cand se defecteaza liftul...
'Ruleta' cu laser e excelenta pt masurat distante orizontale intre peretzi...sau verticale intre fata superioara a podelei si cea inferioara a planseului de deasupra...

Cu prelungirea liniilor de la D2 nu e problema, trec peste tunelele D1 insa va fi chinuiala cu vestibulul si corespondenta - intre tavanul statiei si cota solului +/-1 m se poate realiza o platforma-vestibul ca la Obor? Plus gaura din intersectie - o portiune foarte scurta pana pe strada Ramnicu Sarat fie vor face galerii separate fie va fi galerie dubla - adica sensurile se vor apropia dupa iesirea din statie pana in punctul in care va fi posibila introducerea TBM. Spatiul dintre sensuri trebuie folosit in scopuri tehnice, mai ales ca se afla deasupra tunelelor vechi si a cailor de ventilatie; inii de stocare are deja si nu mai are nevoie - a, poate o linie numai de utilaje sub R. Sarat.
Daca va apare un D3 se va sparge pur si simplu peretele si se va continua peronul D2 ca pasaj de corespondenta pana in vestibulul D3, plus inca o legatura din D1 spre D3.
Mai exista varianta reconstructiei D2 in vederea unei prelungiri ulterioare dar e o intreprindere prea indrazneata pentru noi - altii le realizeaza, reconfigurand si mutand statii. (M1 scurtat la Muncii si decopertata toata strada Dristorului, desfiintat triajul, remiza si statia actuala si refacut totul la o cota mai joasa, astfal incat noua statie sa aibe acces aproape de intersectia Baba Novac si la Camil Ressu - actualul acces spre Baba Novac e pe la mijlocul strazii Dristor, in dreptul blocului de garsoniere).