Am si eu o intrebare.
Ce inseamna mai exact masuratori la pod?Ce masoara?Cum masoare?Ce aparate folosesc?

Serban wrote:
@neder Niciodata nu as distruge un scuar pentru a face loc masinilor. Mai ales pe Titulescu, unde asta este tot farmecul, arata foarte foarte frumos. ar fi fost mare pacat sa-l distruga

Ok, dar nici asa masini urcate pe trotuar, in diferite pozitii, una cu o roata pe asfalt, alta cu spatele in sosea... Spatiul de pe Banu Manta nu arata chiar asa frumos ca cel de pe Titulescu.

La o greutate de .... repartizata in diverse moduri se masoara deformatia ( elastica ) a elementelor de rezistenta aflate in sarcina, care deformatie (  elastica ) evident trebuie sa nu fie mai mare de ..... Banal de simplu, nu ? Iti reamintesc ca daca ai avea un aparat destul de performant, si o furnica care s-ar urca pe pod ar produce o deformatie ( elastica ) a structurii de rezistenta. Numai ca nu ai un asemenea aparat de masurat, si preferi "furnici" mai "dolofane" ca sa-ti inregistreze ceva traductoarele respective.

VladG wrote:
Se vor face si teste de dinamica cu camioanele si tramvaiele? Adica vor frana toate de la o anumita viteza? Ma gandesc (ca nespecialist) ca si fortele orizontale sunt destul de importante.

Nope...
Hai sa ne 'dumirim' un pic si cu rolul 'testelor'...
Se incarca podul in diverse 'combinatii', cele mai defavorabile pentru anumite 'solicitari', se masoara 'sagetile' (deformatiile structurii sub sarcina), si se compara cu valorile 'calculate'...se descarca si se verifica daca sunt sau nu 'deformatii remanente'...
Sagetile 'sub sarcina' nu trebuie sa depaseasca valorile 'calculate' cu mai mult de 5% (in practica sunt deobicei mai mici decat cele calculate, cca 85-90%, pentru ca orice structura are 'rezerve interne' de rezistenta ce nu au fost luate complet in calcul), altfel inseamna ca 'rigiditatea' structurii e mai mica decat cea proiectata si se nasc semne mari de indoiala...
In ceea ce priveste 'deformatiile remanente' ele trebuie sa fie aproape zero, adica structura sa se comporte 'perfect elastic', sa revina la forma initiala, altfel inseamna ca 'pe undeva'  s-au depasit solicitarile de calcul si s-au produs deformatii post-elastice iremediabile...si nepermise...ca un element sau mai multe 'au intrat in curgere' sub sarcini, sau s-a 'tasat' ceva, sau mai rau, 'a cedat' ceva...lucru iarasi nepermis ce poate indica o greseala de calcul la dimensionare...
In privinta solicitarilor dinamice, daca rezultatele incercarii statice sunt ok, inseamna ca si 'calculele dinamice' sunt ok.
Marimea solicitarilor 'orizontale' din franare (sau din 'serpuire') nu e o problema, pt ca se transmit prin tablier direct la pile prin intermediul aparatelor de reazem, care oricum sunt dimensionate la forte mult mai mari date de seism.
Nici fortele din 'vant' nu sunt comparabile cu seismul, la vant periculoase sunt doar fenomenele 'de fluturare' aerodinamica.
Simulari la vant sau seism sunt insa greu de facut 'la scara naturala', ne multumin cu 'calculele savante' si teste pe elementele componente 'critice' (aparate de reazem, amortizori antiseismici)...
Fara sa intru in alte amanunte, sper ca acum e mai clar 'ce se face', 'ce se masoara' si 'ce se urmareste' la teste...

gabriels wrote:
Am si eu o intrebare.
Ce inseamna mai exact masuratori la pod?Ce masoara?Cum masoare?Ce aparate folosesc?

Se masoara 'deplasari' cu aparate topometrice de inalta precizie...
Se face mai intai 'o masuratoare de zero' inainte de incarcare, se aduce convoiul de test pe pozitie, se lasa un interval de timp suficient ca podul sa-si 'consume' deformarea sub sarcina, se masoara deformarea, se descarca, se lasa din nou un interval de timp suficient ca podul 'sa se relaxeze' si sa revina la forma initiala si se face masuratoarea post-incarcare...si tot asa mai departe pentru urmatoarea 'schema de incarcare'...
Azi s-au facut trei masuratori complete, pe trei scheme de incarcare...

Fiti pe fir, pana la ora 23:30 urmeaza si partea 4a si a 5a a reportajului de azi  

În urma acestor teste, e posibil să se ia decizia că mai e necesară încă o tensionare (corecție) a hobanelor, sau ce s-a făcut ultima dată a rămas "bătut în cuie" pînă la prima revizie?

@andrei11:
Replica ta e 'de milioane'...
Exact asa obisnuia sa zica si 'Magistrul', profesorul meu de rezistenta, regretatul prof. univ. Marius Petrescu:
'Podar adevarat e doar acela care atunci cand se aseaza musca pe pod 'simte' cum si in ce fel se 'deformeaza' structura!!!'
Bravo!

Ma intereseaza urmatorul lucru ... greutatea boghielor este aceeasi la toate tipurile de tramvaie? Gen V3A, V3AM si alte modele d`astea cu burduf? Adica cum apare in poza de 5,0 t, 3,05 t, 3 t, 6 t etc.? Iar greutatea consta in angrenajul boghiului sau cum au fost incarcate de data asta?

Mentionez ca aceasta intrebare nu are legatura cu testele pasajului, ci ma intereseaza dpdv profesional.

Multumesc!

Nightwolf wrote:
Ma intereseaza urmatorul lucru ... greutatea boghielor este aceeasi la toate tipurile de tramvaie? Gen V3A, V3AM si alte modele d`astea cu burduf? Adica cum apare in poza de 5,0 t, 3,05 t, 3 t, 6 t etc.? Iar greutatea consta in angrenajul boghiului sau cum au fost incarcate de data asta?

Mentionez ca aceasta intrebare nu are legatura cu testele pasajului, ci ma intereseaza dpdv profesional.

Multumesc!

Nu!
Greutatile pe axe sunt cele 'teoretice', RATB nu are un cantar de echilibrare si masurare a greutatilor pe osii 'functional', spre deosebire de greutatile pe osie de la camioane care sunt cele efective, masurate cu cantarele ARR...

Acum, daca se doreste testarea realista a hobanatului, ar trebui ca respectivele tramvaie sa fie incarcate in asa fel incat sa para incarcate cu calatori (300). Daca  fiecare din cele 12 tramvaie s-ar incarca cu 24 de tone (300x80kg), atunci ar mai reiesi un surplus de 288 de tone. Cu siguranta acest supliment de greutate va determina o deformatie suplimentara, putandu-se determina daca totul e in regula...

ma intreb miercuri de unde o sa scoata atatea tramvaie pentru test   , o sa ajunga sa trimita si alexandria la teste ca nu o sa le ajunga tramvaiele  

@Gag Nu.  Se face o confuzie ( destul de frecventa la cei care nu sunt in tema ), rostul testelor nu este sa se determine greutatea de rupere ( de deformare plastica ) a structurii - lucru dealtfel absurd, in felul acesta nu am avea nici o constructie in picioare,  ci rolul testului este sa se determine deformarea elastica a structurii la o greutate calculata < decat greutatea de rupere, de fapt mult mai mica decat greutatea de rupere, si sa se compare deformatia rezultata cu deformatia rezultata din calcul. Rezistenta la rupere se verifica in laborator, e alta mancare de peste.

dj_exemplar wrote:
...ma intreb miercuri de unde o sa scoata atatea tramvaie pentru test...

13 tramvaie amarate? Se gasesc... parerea mea!

Totusi, adevarul e ca in situatia de fatza ar fi fost nevoie numai de bidirectionale, perfecte pentru astfel de teste.