NOTA-RAPORT privind unele modificari intervenite in obiectivul de investitie "Magistrala 2 de metrou, IMGB – Pipera Bucuresti" fata de Proiectul de Executie aprobat

Raportez:

La prezentarea unor materiale ale metroului la CC al PCR in 9 martie 1976 prin Nota de Cancelarie H 3327/1976, se dispune inceperea studiilor pentru magistrala 2 de metrou pe directia Nord-Sud, iar dupa prezentarea din 4 decembrie 1977 se dispune intocmirea documentatiilor tehnice si economice.

Prin Decretul Consiliului de Stat 311 din 9 octombrie 1980 se aproba Nota de Comanda a obiectivului de investitii "Magistrala 2 de metrou IMGB – Pipera Bucuresti" si prin Decretul Consiliului de Stat 72 din 23 februarie 1982 se aproba Proiectul de Executie al acestui obiectiv. Comunicarea Secretariatului general al Consiliului de Ministri 927/VI din 29 aprilie 1982 da aprobarea de deschiderea finantarii, iar in cursul lunii aprilie 1982 se ataca lucrarile la Magistrala 2 de metrou IMGB-Pipera.

Fata de proiectul de executie aprobat, pe parcurs au intervenit urmatoarele modificari:

1.    La prezentarea din 19 august 1982 la Snagov si cea din 17 septembrie 1982 la CC al PCR cu Nota de Cancelarie din 17 septembrie 1982 se reamplaseaza statia de metrou "Tineretului" pe B-dul Dimitrie Cantemir in fata Liceului Gheorghe Sincai, in loc de str. Serban Voda, iar statia de metrou Unirii este retrasa cu 25 – 30 m din marginea B-dului George Cosbuc spre Dambovita, in fata Magazinului Unirea.

2.    Prin prezentarea din 22 decembrie 1983 la CC al PCR cu Nota de Cancelarie H 148/1983 s-a ordonat ca la statia Universitatii sa se lase un loc liber pentru un viitor pasaj rutier pe una din directiile intersectiei.


3.    Prin prezentarea din 31 octombrie 1984 la CC al PCR cu Nota de Cancelarie H 4516/1984 se reamplaseaza statia de metrou "Aviatorilor" in axul Pietii Aviatorilor in loc de amplasamentul aprobat in Parc si Statia Victoriei amplasata intre B-dul Ana Ipatescu in celalalt capat in axul B-dului Aviatorilor si nu pe B-dul Kiseleff, amplasamente reconfirmate si la prezentarea din 21 martie 1985 la CC al PCR.

4.    La prezentarea din 31 mai 1985 la CC al PCR, a unor probleme de sistematizare a capitalei, se hotaraste renuntarea la executiea statiei de metrou Romana din Magistrala 2 de metrou, aprobata sa se execute in fata magazinului Polar.

5.    La prezentarea din 22 iunie 1985 la CC al PCR se indica:
-    Statia de metrou Universitate se amplaseaza in carosabil intre Str. Batistei si Str. Onesti si nu in fata hotelului Intercontinental si a Teatrului National;
-    Se sisteaza executia legaturii de serviciu dintre magistrala 1 Militari – Titan cu magistrala 2 de metrou IMGB-Pipera din zona Unirii;

6.    La prezentarea din 9 iulie 1985 la CC al PCR se dispun urmatoarele:
-    statiile de metrou: Aparatorii Patriei, Sudului, Tineretului, Victoriei, Aviatorilor vor functiona cu un singur acces-vestibul in loc de doua accese cum au fost proiectate si aprobate prin PE.
-    Statiile Brincoveanu din Magistrala 2 si Basarab din tronsonul de legatura vor ramane statii de trecere, fara punere in functiune pentru public.
-    Statia Universitatii se va amplasa in fata Teatrului National cu un acces din pasajul pietonal existent in Piata Balcescu si al doilea in dreptul strazii Batistei, avand functia si de pasaj pietonal.

   Toate aceste modificari intervenite pe parcursul executiei lucrarilor atrag modificari la unii parametri din anexa 28 la Decretul 72 din 23 februarie 1982 inclusiv asupra termenului de punere in functiune a tronsonului III si IV in decembrie 1987.

In conformitate cu ordinul 26 din 8 aprilie 1985 transmis de Secretariatul general al Consiliului de Ministri, care interzice modificari in Proiectele de Execuie aprobate prin Decrete prezidentiale ale Consiliului de Stat sau hotarari ale guvernului, va rugam sa ne indicati daca pentru modificarile aratate este necesar:

-    Decret pentru modificarea Decretului 72 din februaie 1982, care aproba PE-ul pentru magistrala 2;
-    Aprobarea guvernului;
-    Sunt suficiente indicatiile primite la CC, la prezentarile facute pe parcurs, cu modificarea indicatorilor operati prin planurile anuale de stat.

DIRECTOR GENERAL,
General Lt. Petre Constantinescu

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

INDICATIILE date de tovarasul Nicolae Ceausescu secretar general al PCR, presedintele RSR cu privire la realizarea statiei de metrou Gara de Nord si a legaturii acesteia cu statia de metrou Piata Victoriei din Mag. 3
16 septembrie 1986

1.    Statia de metrou Gara de Nord se va realiza ca statia de trecere la acelasi nivel, pentru relatia cu Magistrala 3 catre Piata Victoriei.

2.    Statia va avea pe toata lungimea si aceeasi latime, ce se va obtine prin majorarea acesteia pe zona cuprinsa intre vestibule.

3.    Traseul galeriei de metrou catre Piata Victoriei se va realiza pe strada Polizu, strada Buzesti, pana la apropierea strazii Muntii Tatra, dupa care se inscrie pe partea stanga, pe zona in prezent construita cu racordare la statia din Piata Victoriei.

4.    Volumele construite in subteran, care in noua solutie nu mai au functiuni in legatura directa cu circulatia ramelor de metrou se vor utiliza ca spatii de depozitare.

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

NOTA cu indicatiile date de tovarasul Nicolae Ceausescu secretar general la PCR, cu prilejul vizitei de lucru din ziua de 4 iunie 1987 pe traseul magistralei 3 de metrou Gara de Nord-Dristor 2

Cu ocazia vizionarii amplasamentelor statiilor de metrou, ale puturilor de lansare scuturi si a statiei de parcare din cadrul magistralei 3 de metrou, marcate pe teren, au fost date urmatoarele indicatii:

- Statia Stefan cel Mare sa fie realizata in amplasamentul prezentat la intersectia Stefan cel Mare-str. Tunari catre Stadionul Dinamo, cu asigurarea distantei necesare fata de frontul construit de locuinte. Statia va avea doua intrari, unul amplasat in pastila din intersectia Stefan cel Mare – Tunari si celalalt in trotuar la intersectia Stefan cel Mare – Barbu Vacarescu in zona spitalului de pneumofiziologie.

-    Statia Obor se va realiza in pasajul Bucur Obor, in amplasamentul actualei statii de tramvai, cu desfiintarea liniilor de tramvai. Spatiile tehnice ale acestei statii vor fi amplasate in parcajul auto, cu dezafectarea a 50 locuri de parcare. Statia va avea doua accese situate la capete in zona actualelor accese de tramvai.

-    Statia Iancului sa fie realizata in amplasamentul prezentat la intersectia Mihai Bravu – Republicii, catre B-dul Dimitrov, cu asigurarea distantei necesare fata de frontul construit de locuinte. Statia va avea doua accese plasate la capete pe aceeasi parte, cel dinspre B-dul Dimitrov, in trotuar iar celalalt in pastila din intersectia cu B-dul Republicii cu subtraversarea acestuia;

-    Statia Muncii se va realiza in pasajul rutier, pe traseul tramvaiului, cu desfiintarea acestuia. Statia va avea doua accese, situate la capete in zona rampelor pasajului rutier;

-    Statia Dristor 2 se va realiza pe str. Dristor cu legatura comuna subterana cu statia Dristor 1, in functiune pe magistrala 1 de metrou.Statia va fi prevazuta cu un singur acces amplasat in trotuar la intersectia Dristor – Broz Tito;

-    Statia de intretinere si parcare rame de metrou se va realiza in amplasamentul de pe malul lacului Pantelimon I, continand constructiile incepute in acest amplasament, conform Decretului nr. 267/1985. Legarea acestei statii la reteaua de metrou se va face subteran, printr-un traseu cu un singur fir, la rebrusmentul statiei de metrou Republica, in functiune la magistrala 1;

-    La statia Victoriei parapetii acceselor vor fi similari cu cel realizat la pasajul auto subteran Victoriei, cu stalpi din beton armat si grilaj metalic;

-    La statia Aviatorilor, parapetii acceselor vor fi traforati si placati cu piatra naturala (model similar pasaj Balcescu);

-    La statia Universitatii parapetii acceselor vor fi similari cu cei de la pasajul pietonal Balcescu;

-    A treia intrare in statia Victoriei din magistrala 3 se va amplasa pe Calea Victoriei in trotuarul stang, directia Sos. Kiseleff.

INTREPRINDEREA "METROUL" BUCURESTI
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT
Ing. Georgian Costin

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA Consiliul de Stat
Bucuresti, 26 iunie 1987 Nr. S.164

TOVARASULUI PETRE CONSTANTINESCU
Director General al Intreprinderii "METROUL" Bucuresti

Va trimitem alaturat, in copie, Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania nr. 164 din 26 iunie 1987 privind aprobarea notei de comanda si a masurilor pentru realizarea obiectivului de investitii "Magistrala 3" de metrou Gara de Nord – Dristor 2".

Anexat 6 planuri de situatie

SECRETAR PREZIDENTIAL SI AL CONSILIULUI DE STAT

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

DECRET privind aprobarea Notei de Comanda si a masurilor pentru realizarea obiectivului de investitii "Magistrala 3 de Metrou Gara de Nord – Dristor 2"

Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

Art. 1 – Se aproba Nota de Comanda pentru obiectivul de investitii "Magistrala 3 de Metrou Gara de Nord – Dristor 2", prevazuta in anexa nr. 1 la prezentul decret.

Art.  2  -  Se aproba masurile pentru realizarea obiectivului de investitii "Magistrala 3 de Metrou Gara de Nord – Dristor 2" prevazute in anexa nr. 2 la prezentul decret.

Nicolae Ceausescu Presedintele Republicii Socialiste Romania

Bucuresti, 26 iunie 1987 nr. 164

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

Republica  Socialista  Romania
Consiliul de Stat
Bucuresti – 27 Aprilie 1983
Nr S 138
   TOVARASULUI  PETRE  CONSTANTINESCU
DIRECTOR GENERAL AL INTREPRINDERII ‘METROUL BUCURESTI’
Va trimitem, alaturat, in copie, Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Romania nr 138 din 26 Aprilie 1983 privind expropierea unor terenuri si constructii, precum si scoaterea din functiune a unor fixe, (asa scrie in original, nu e greseala mea), situate in Municipiul Bucuresti.
Semneaza : Secretar Prezidential si  al Consiliului de Stat
Cu plansele de situatie 1-4, tabelul anexa 1 si 2 si documentatia
Pentru conformitate, ing. Gheorghe Bujor ss indescifrabil
CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
DECRET privind exproprierea unor terenuri si constructii, precum si scoaterea din functiune a unor fonduri fixe situate in Municipiul Bucuresti
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania DECRETEAZA :
Articol Unic – In scopul realizarii obiectivului de investitii ‘Tronsonul de legatura a Garii de Nord cu Magistrala I de metrou’ se expropriaza, se trec in proprietatea statului si se dau in administrarea directa a Intreprinderii Metroul Bucuresti, terenurile in suprafata de 7.647 mp, constructiile in suprafata desfasurata de  6.114,02 mp (nota mea – ce scrupulosi erau in acte ! la peste 6000 mp au mai pus si 2 cmp !!), precum si imprejmuirile in lungime de 350 metri situate in municipiul Bucuresti, identificate potrivit planurilor de situatie nr 1 – 3 anexate, proprietatea persoanelor prevazute in tabelul anexa nr 1 la prezentul decret.
Se aproba demolarea constructiilor si a imprejmuirilor expropriate potrivit aliniatului 1, precum si scoaterea din functiune a constructiilor proprietate de stat, cu destinatia de locuinte si alte destinatii, in suprafata de 23.662,98 mp, situate in Municipiul Bucuresti, identificate potrivit planurilor de situatie 1 – 4 anexate, prevazute in tabelul anexa nr 2 la prezentul decret.
Se aproba desfiintarea arterei de circulatie str. Intrarea Grivitei, din Municipiul Bucuresti identificata potrivit planului de situatie nr 2 anexat.
NICOLAE CEAUSESCU
PRESEDINTELE
REPUBLICII  SOCIALISTE  ROMANIA
Pentru Conformitate
Ing. Gh. Bujor ss indescifrabil

INDICATIILE
Tovarasului Nicolae Ceausescu , secretar general al PCR, presedintele Republicii Socialiste Romania , cu ocazia vizionarii unor investitii
-    17 Septembrie 1982-
1.    Ministerul Industriei Metalurgice va lua masuri pentru elaborarea documentatiei tehnico – economice pentru inca o linie de carbura de siliciu amplasata tot la Turda , cu termen de punere in functiune in 1984.
2.    Ministerul Industriei Constructiilor de Masini va prevedea documentatiile fabricilor de rulmenti in vederea :
-    producerii investitiilor de constructii montaj in special la fabricile de rulmenti Suceava si Alexandria.
-    Imbunatatirea indicilor de eficienta
-    Restudierea amplasamentului fabricii de la Suceava
-    Includerea in profilul fabricilor de la Suceava si Slatina  a rulmentilor simpli, cei cu tehnicitate ridicata urmand a fi produsi la uzinele existente
3.    Nu se aproba dezvoltarea Intreprinderii de utilaj petrolier Targoviste, amplasata langa intreprinderea de strunguri Targoviste. Ministerul Constructiilor de Masini va lua masuri ca, incepand cu 1 Ianuarie 1983 sa produca 1500 to / an armaturi speciale pe suprafetele existente. Se va avea in vedere ca productia de armaturi speciale pentru sectorul nuclear sa fie organizata si dezvoltata la Intreprinderea de Utilaj petrolier Targoviste, iar armaturile obisnuite sa fie produse la celalalte unitati ale ministerului. In acest sens, in termen de 30 zile se va prezenta documentatia tehnico – economica necesara.
Pentru eventualele dezvoltari se vor face propuneri pentru o capacitate de circa 5000 tone armaturi pe langa o turnatorie de otel existenta ( Bistrita, Valcea, etc ).
4.    Se aproba amplasamentul statiilor de metrou pe magistrala II , si anume statia Tineretului, pe B-dul Dimitrie Cantemir si Statia Unirii, pe B-dul 1848, alaturi de magazinul Unirea.
5.    Se aproba amplasamentul pentru Institutul Medico – Legal si Crematoriul uman pe terenul situat langa Spitalul sectorului 4 al municipiului Bucuresti , pe soseaua Vitan – Barzesti.
6.    Pentru imbunatatirea solutiilor de arhitectura in municipiul Bucuresti, Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti va lua masuri de antrenare si a altor institute de proiectare, in afara de  Institutul Proiect Bucuresti. Pentru proiectarea diferitelor cartiere vor organiza concursuri unde vor fi antrenati si arhitecti din alte institute de proiectare si din alte localitati ale tarii. In acest sens, Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti, impreuna cu Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare si Uniunii Arhitectilor din Republica Socialista Romania vor prezenta propuneri pana la data de 30 Octombrie a.c.
Pentru conformitate,
Ing Gh. Bujor ss indescifrabil.  
REPUBLICA  SOCIALISTA  ROMANIA
Secretariatul General al Consiliului de Ministri
Nr 42 / I
21 Ianuarie 1984

INTREPRINDEREA  METROUL  BUCURESTI
Tovarasului Director General
General Locotenent Petre Constantinescu


In baza comunicarii Cancelariei CC al PCR nr H  148 / 1983 , va trrimitem alturat, indicatiile date de tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist Roman, cu ocazia vizionarii unor studii si proiecte privind „Metroul” Bucuresti, Canalul Bucuresti Dunare si amenajari hidroenergetice – 22 Decembrie 1983.

SECRETAR AL CONSILIULUI DE MINISTRI
Lucian Dragut
Pentru Conformitate
Ing. Gh. Bujor ss indescifrabil

INDICATIILE date de Tovarasul Nicolae Ceausescu, Secretar General al Partidului Comunist Roman, cu ocazia vizionarii unor studii si proiecte privind „Metroul” Bucuresti  Canalul Bucuresti – Dunare si amenajari hidroenergetice
-22 Decembrie 1983-
1.Metroul Bucuresti
Sa se continue lucrarile la tronsonul IV al magistralei 2 de metrou  ( Piata Victoriei – Pipera ), pe traseul aprobat anterior.
La proiectarea si realizara statiei de la Piata Romana sa se studieze posibilitatea largirii peroanelor.
La proiectarea statiei de le Universitate sa se aiba in vedere realizarea ulterioara a subtraversarii pietei pe una din directiile Est – Vest sau Nord – Sud.
Sa se urgenteze prezentarea la aprobare a documentatiei tehnico – economice pentru magistrala gara de Nord – Pantelimon. Sa se renunte la ramura de legatura cu Gara Obor.

2. Canalul Bucuresti – Dunare
Canalul sa se dimensioneze pentru circulatia convoaielor simple de barje de 3000 tone ( una pe sens )
Latimea canalului sa fie maxim 35 – 40 metri la baza si maximum 120 – 150 metri la suprafata.
Sa se coboare nivelul canalului, prin excavatii, pentru a micsora volumul lucrarilor de diguri si de desecare, acestea urmand a se realiza numai in zona barajelor. Excavatiile excedentare  sub forma de balast se vor constitui in depozite care in anii urmatori vor fi rezerve de agregate minerale pentru constructii.
Sa se studieze retinerea viiturilor prin lacuri de acumulare in partea superioara a bazinului hidrografic Arges.
In zona Cornetu sau in amonte sa se realizeze un baraj mai inalt, cu o inaltime de cadere a apei mai mare, care sa asigure pe langa o acumulare sporita a apei si productie de energie electrica.
Canalul sa functioneze prin scurgere gravitationala a apei si nu prin pompare din Dunare.
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, Consiliul National al Apelor si Ministerul Energiei Electrice, sa intocmeaca si sa prezinte spre aprobare, pana la 15 Ianuarie 1984, un studiu in sensul celor stabilite cu 2-3 variante de realizare a canalului si a amenajarii in totalitate a bazinului hidrografic al  Arges (asa scrie, nu e greseala mea)  pe baza caruia sa se intocmeasca in continuare proiectele de executie.
Pentru acoperirea deficitului de apa a raului Argres, in anumite perioade secetoase se vor studia si solutii de transferare de debite din bazinele raurilor Dambovita, Ialomita si din Canalul Siret – Baragan.
Sa se urgenteze proiectarea si realizarea statiei de epurare a apelor uzate, evacuate din Municipiul Bucuresti.

3. Amenajari hidroenergetice

Propunerile prezentate de reducere a galeriilor la obiectivele hidroenergetice, sa fie completate cu urmatoarele :
-    La amenajarea Dambovita – Clabucet sa se renunte la executarea galeriei secundare pe sectorul Berevoi – Brescioara. ( 9,9 km )
-    La amenajarea Buzau – Surduc – Siriu sa se execute in aceasta etapa numai aductiunile principale.

La celalalte obiective hidroenergetice neincepute   sa se renunte in aceasta etapa la realizarea galeriilor secundare.
Pentru conformitate
Ing Gh. Bujor ss indescifrabil.

NOTA
CSP Nr 234.261 / 23 OCT 1984
Conform metodologiei in vigoare, achizitionarea vagoanelor dotarii magistralelor de metrou se face de Intreprinderea Metroul Bucuresti care – in calitate de titular de plan – incheie contracte de livrare, participa la receptie si efectueaza plata, iar Intreprinderea de Exploatare a Metroului Bucuresti efectueaza receptia si probele tehnologice si face exploatarea acestora in circulatie.
Avand in vedere numarul de vagoane necesar trebuie stabilit in functie de nivelul traficului si de capacitatea parcului existent de catre intreprinderea care exploateaza metroul, cu ocazia analizei efectuata in cursul lunii octombrie a.c., s-a hotarat ca vagoanele de  metrou sa fie prevazute in planul de investitii a Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor , reducandu-se corespunzator planul Intreprinderii Metroul Bucursti si finantara devizelor generale aprobate.
Pentru aducerea la indeplinire a celor stabilite propunem urmatoarele actiuni :
1.    Modificarea planului celor 2 titulari incepand cu 1. I. 1985  data de la care se vor preda – prelua si contractele incheiate cu Intreprinderea de vagoane Arad.
2.    Introducera in listele de utilaje independebte a MTTc pe anul 1985 a numarului de vagoane necesar – functie de termenele de punere in functiune, situatia parcului existent si nivelul traficului si suplimentarea planului de  investitii si contravaloarea acestuia.
3.    Blocarea din valoarea de finantare a unor volume de investitii de 177 mil. lei la magistrala 1 ; 799 mil lei la magistrala 2 si 64 mil. lei la tonsonul de legatura cu diminuarea corespunzatoare a Devizelor generale respective, precum si reducerea in consecinta a planului de investitii pe anul 1985  al Intreprinderii Metroul Bucuresti.
4.    Prezentarea notei de comanda a magistralei 3 numai cu evidentierea necesarului de vagoane de metrou, fara ca valoarea acestora sa mai fie cuprinsa in devizul general.

Situatia numerica si valorica a  vagoanelor de metrou ( ramelor ), la data prezentei, pe fiecare magistrala in  parte, este prezentata in anexa.
Va rugam a fi de acord cu cele propuse mai sus, pentru a putea opera modificarile necesare in planul de investitii pe anul 1985.
Pentru Conformitate,
Ing. Gheorghe Bujor ss indescifrabil.

INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI
Tovarasului Ing. Valeriu Cristescu director general al Institutului Central de Cercetare, Proiectare si Directivare in Constructii Bucuresti

Intreprinderea Metroul Bucuresti infiintata in 1975 prin Decretul 15/3.02.1975, cu functie de Proiectant General, Antreprenor General si Titular de Plan are raspunderea pentru: conceptia, realizarea si punerea in functiune la termenele planificate a liniilor de metrou in Municipiul Bucuresti. Unitatea este in subordinea Consiliului de Ministri.

Prin Decretele 15/7.02.1978 si 72/23.02.1982 de aprobare ale Magistralei 1 Militari – Titan si Magistralei 2 IMGB – Pipera se prevede decontarea executiei si proiectarii pe parti si categorii de lucrari cu DDE-uri elaborate in ordinea tehnologica de executie, s-a introdus in planul de proiectare pentru semestrul II – 1987 PROIECTUL COORDONATOR privind PROIECTAREA si REALIZAREA CONSTRUCTIEI si INSTALATIEI pe statii si interstatii de metrou.

Acest proiect prevazut de noi urmeaza sa incheie o activitate de proiectare si executie a unei magistrale de metrou in decurs de 5 – 9 ani, perioada aferenta unei durate de conceptie si executie a investitiei, adaptari la teren datorita hidrogeologiei, respectarea multor recomandari si indicatii date de Conducerea Superioara in decursul si pe parcursul anilor de proiectare si executie, a unei investitii subterane de mare complexitate tehnica. Documentatia va cuprinde partea de structura si arhitectura cu tehnologiile specifice acestui gen de lucrari, cat mai ales partile de instalatii complexe care deservesc acest obiectiv privind siguranta, protectia si sistematizarea circulatiei in exploatare cu calatori.

Acest proiect coordonator urmeaza sa serveasca si capitolul 1 din normativul privind "Cuprinsul si modul de intocmire, completare si pastrare a cartii tehnice a constructiei" publicat in Buletinul Constructiilor nr. 3 (4)/1984.
La introducerea la finantare a acestor proiecte coordonatoare privind proiectarea si realizarea constructiei si instalatii pe statii si interstatii, Banca de Investitii – Sucursala Municipiului Bucuresti respinge finantarea motivat de adresa ICCPDC nr. 4140/14.07.1982, care prevede  ca aceasta carte a constructiei se intocmeste de "beneficiar impreuna cu unitatile de proiectare si executie".

Normativul aparut odata cu ordinul IGSIC si ICCPDC nr. 17/14.07.1981 publicat in Buletinul constructiilor nr. 3/1984 prevede la punctul 3a ca "mijloacele financiare necesare intocmirii si completarii Cartii tehnice a constructiei vor fi acoperite de beneficiar".

Intreprinderea Metroul Bucuresti in calitate de beneficiar si antreprenor general, intelege sa realizeze acest lucru prin sectorul sau de proiectare care detine, cunoaste si este singurul apt sa asigure o documentatie completa si corespunzatoare, inscriind aceste activitati in planul de proiectare pe anul in curs.
Pentru a fi acceptata la finantare aceasta pozitie Banca de Investitii – Centrala solicita ca ICCPDC sa precizeze:

-    din ce fonduri se suporta cheltuielile pentru aceasta documentatie;
-    continutul cadru al acestei documentatii;
-    cuantumul limita al sumelor alocate pentru elaborarea acestuia;

In principiu organele bancare ale Sucursalei si Centralei sunt de acord ca este imperios necesara pentru beneficiarul de dotatie o asemenea documentatie tehnica, si ca ea atrage dupa sine si plata ei.

Dat fiind ca, cheltuielile cu conducerea intreprinderii sunt inscrise in devizul general – prin deviz financiar – ca investitia in sine in valoare totala aprobata trebuie sa suporte aceste fonduri, propunem:

-    sumele necesare sa se suporte din capitolul 8 "cheltuieli de proiectare" din devizul general;
-    cuantumul limita il propunem pana la max. 5% din cota de proiectare;
-    continutul cadru il propunem in anexa 1 si 2.
Va rugam a analiza cele expuse si a ne da acordul dvs. la cele solicitate de unitatea noastra.

DIRECTOR GENERAL ADJUNCT,
Ing. Georgian Costin


NOTA privind indicatiile date de tov. Nicolae Ceausescu Secretar General al Partidului in ziua de 26 februarie si 4 martie 1988 cu ocazia prezentarilor unor solutii la obiectivul de investitii "MAGISTRALA 2 DE METROU IMGB – PIPERA"

1.    Se aproba exectutia tunelurilor de ventilatie la statia Aviatorilor si a prizelor de aer situate pe partea stanga a localei Bd. Aviatorilor spre Bordei la circa 25 m de trotuarul Pietei Aviatorilor.

2.    Se aproba executia accesului spre Nord al statiei Victoriei 2 intre strada D. Zamfirescu si strada Paris. Cu aceasta ocazie se va corecta si priza de aer pentru ventilatie.

3.    Se aproba realizarea si inceperea executiei statiei de metrou "Romana" amplasata pe Bd. Magheru intre blocul Casata si blocul Turist. Statia va fi cu peroane laterale iar nivelul caii de rulare va fi cel al actualelor linii de circulatie. Se vor executa doua accese amplasate in capetele vestibulelor, ambele pe partea dreapta a statiei (sens Cosmonautilor – Romana).

DIRECTOR GENERAL
Petre Constantinescu

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

Indicatii date in martie pana in 6 aprilie 1988 (text adaugat ulterior)

RETEAUA LINIILOR DE METROU

43. Se aproba inceperea executiei statiei de metrou "Romana" amplasata pe   bulevardul Magheru intre Blocul Casata si piata. Statia va avea peroane laterale iar nivelul caii de rulare va fi cel al actualelor linii de circulatie. Se vor executa doua accese amplasate in capetele vestibulelor, ambele pe partea dreapta a statiei - sens Universitate – Piata Victoriei.

44.    Se aproba executia tunelurilor de ventilatie la statia "Aviatorilor" si a prizelor de aer situate pe partea stanga a localei Bulevardul Aviatorilor spre Bordei, la cca. 25 m de trotuarul Aviatorilor.

45.    Se aproba executia accesului de pe latura de nord a statiei "Victoriei 2" intre strada D. Zamfirescu si strada Paris. Se va corecta si priza de aer pentru ventilatie.

46.    Se vor prezenta propuneri pentru sistemul de trafic integrat, metrou, tramvai si tren electric, precum si pentru programul de realizare al acestuia. Nu se vor prevedea noi linii de metrou in capitala, urmand ca circulatia principala sa se realizeze prin dezvoltarea liniilor de tramvai si realizarea trenului electric.

47.    Se aproba mentinerea pe amplasament a ventilatiei statiei de metrou Unirii II, de pe latura de vest a parcului din Piata Unirii.

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI

NOTA privind indicatiile date de tov. Nicolae Ceausescu Secretar general al partidului in zilele de 6 mai, 9 mai si 12 mai 1988, cu ocazia prezentarii unor solutii privind statia de metrou Piata Romana si Victoriei 3

1. Statia Romana

La nivel peron circulatia calatorilor la si de la trenurile de metrou se va face prin goluri practicate in structura de beton armat a actualei galerii. In etapa actuala numarul acestor goluri va fi de sase pe fiecare sens, avand latimea de 1,6 m.

Realizarea structurii noi se va face astfel incat sa permita practicarea de goluri suplimentare, functie de necesitatile exploatarii in relatia cu publicul calator.

La nivel intermediar circulatia calatorilor la si de la peronul situat spre Ministerul Energiei Electrice se va face prin doua goluri in peretii laterali ai actualei galerii.

Carosabilul in zona va fi redat circulatiei la finele lunii iunie 1988.

2. Statia Victoriei 3

Eliberarea suprafetie Pietei Victoriei ocupata de lucrarile statiei de metrou se va realiza pana la finele lunii august 1988.

DIRECTOR GENERAL ADJUNCT,
Ing. Georgian Costin

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]

26 mai 1988

INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI

NOTA

Cu prilejul prezentarii stadiului executiei magistralei 3, la 4 noiembrie 1988, tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al C.C. al P.C.R. a indicat studierea unor racorduri de metrou, pe care vi le prezentam spre analiza in ordinea indicata:
R1 = racordul Centrul National de Chimie – Magistrala 1;
R2 = racordul Rahova – Magistrala 2;
R3 = racordul Voluntari – Colentina – Magistrala 3;
R4 = racordul Pantelimon – Magistrala 3;
R5 = racordul Pajura – Magistrala 1.

Racordul Centrul National de Chimie – Magistrala 1 are traseul amplasat pe B-dul I. Sulea, intre platforma industriala Dudesti si actuala statie de metrou Leontin Salajan.
In varianta 1 traseul, in lungime de 4,1 km, este prevazut cu 3 statii: Policolor, Centrul Nationale de Chimie si 1 decembrie 1918.
In varianta 2, traseul se opreste la statia Centrul National de Chimie avand o lungime de 2,9 km cu 2 statii: Centrul National de Chimie si 1 decembrie 1918.
Racordarea la Magistrala 1 se va face, in ambele variante, in zona statiei Leontin Salajan prin amenajarea unui peron langa actuala statie precum si a tunelurilor pentru amplasarea a doi schimbatori de cale.
Acest racord va functiona ca o ramificatie a Magistralei 1.
Parcarea si intretinerea ramelor de metrou se va face in dotarile existente ale actualei retele de metrou.

Racordul Rahova – Magistrala 2 are traseul situat intre Sos. Magurele si statia de metrou Pieptanari din Magistrala 2 pe sos. Alexandriei, Calea Rahovei si sos. Viilor.
In varianta 1, pe traseul in lungime de 6,0 km sunt prevazute 6 statii: Alexandria, Rahova, Electromoagnetica, Tudor Vladimirescu, Filaret si Pieptanari 2. In varianta 2 traseul se mentine, iar statia Tudor Vladimirescu este amplasata pe sos. Viilor si se renunta la statia Filaret. Deci in aceasta varianta lungimea de traseu este de 6,0 km cu 5 statii:  Alexandria, Rahova, Electromagnetica, Tudor Vladimirescu si Pieptanari 2.
Racordarea la magistrala 2 se va face prin realizarea statiei Pieptanari 2.
Racordul va functiona independent pe traseul prezentat, statiile Pieptanari 1 si Pieptanari 2 asigurand trecerea calatorilor de pe acest racord pe magistrala 2.
Acest racord este prevazut in ambele variante cu o statie de intretinere si parcare a ramelor, amplasata in prelungirea statiei de metrou Alexandria.

Racordul Voluntari – Colentina – Magistrala 3 are urmatorul traseu: Voluntari, sos. Afumati, sos. Colentina, str. Ziduri Mosi, parcul Bucur Obor.
In varianta 1, traseul, in lungime de 7,6 km are 6 statii: Voluntari, Tevi Sudate, Fundeni, Colentina, Ghica Tei, Obor.
In varianta 2, traseul se mentine iar in zona Obor-str. Doamna Ghica este prevazuta doar o statie. In aceasta varianta traseul este de 7,6 km cu 5 statii: Voluntari, Tevi Sudate, Fundeni, Colentina si Obor.
Traseul a fost dotat in ambele variante cu o statie de parcare in zona statiei de metrou Colentina.
Racordul va functiona independent, trecerea calatorilor pe Magistrala 3 facandu-se printr-o legatura pietonala prevazuta intre cele 2 statii Obor.

Racordul Pantelimon – Magistrala 3 se dezvolta de la Intreprinderea Granitul pe sos. Pantelimon, Piata Socului si sos. Iancului.
Pe traseul in lungime de 4,6 km au fost prevazute 4 statii: Granitul, Morarilor, 23 August si Iancului.
Parcarea si intretinerea ramelor se va face in actuala statie de intretinere si parcare Pantelimon din Magistrala 3.
Racordul va functiona independent, legatura cu magistrala 3 asigurandu-se printr-un pasaj pietonal prevazut la statia Iancului.

Racordul Pajura – Magistrala 1 se dezvolta incepand din zona cartierului Pajura, Piata Chibrit, Calea Grivitei pana la intersectia cu sos. N. Titulescu.
Pe traseul in lungime de 4,5 km au fost prevazute 3 statii noi: Pajura, 1 Mai si Grivita Rosie.
Pentru racordarea la Magistrala 1 este necesara realizarea statiei Basarab, adaptata la noua situatie, care sa permita imbarcarea calatorilor pe ambele linii de metrou.
Parcarea si intretinerea ramelor se va face in dotarile existente ale actualei retele de metrou.
Traseele studiate pentru aceste racorduri de metrou totalizeaza in varianta 1 o lungime de 26,8 km linie dubla cu 22 de statii noi, 2 statii de parcare si impune reamenajarea a 2 statii existente, iar in varianta 2 lungimea devine 25,6 km cu 19 statii.

DIRECTOR GENERAL,
Constantinescu Petre

Pentru conformitate
Ing. Gheorghe Bujor
[semnatura ilizibila]


INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI

NOTA

Cu prilejul prezentarii stadiului executiei magistralei 3, la 4 noiembrie 1988, tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al C.C. al P.C.R. a indicat studierea unor racorduri de metrou in urmatoarea ordine:
R1 = racordul Centrul National de Chimie – Magistrala 1;
R2 = racordul Rahova – Magistrala 2;
R3 = racordul Voluntari – Colentina – Magistrala 3;
R4 = racordul Pantelimon – Magistrala 3;
R5 = racordul Pajura – Magistrala 1.

Racordul Centrul National de Chimie – Magistrala 1 cu traseul amplasat pe B-dul I. Sulea, intre platforma industriala Dudesti si actuala statie de metrou Leontin Salajan.

Racordul Rahova – Magistrala 2 cu traseul situat pe sos. Magurele si statia de metrou Pieptanari din magistrala 2.
Racordarea la magistrala 2 se va face in zona statiei Pieptanari.

Racordul Voluntari – Colentina – Magistrala 3 cu urmatorul traseu: Voluntari, sos. Afumati, sos. Colentina, parcul Bucur Obor.

Racordul Pantelimon – Magistrala 3 se va dezvolta de la Intreprinderea Granitul pe sos. Pantelimon, Piata Socului si sos. Iancului.

Racordul Pajura – Magistrala 1 se va dezvolta incepand cu zona cartierului Pajura, Piata Chibrit, Calea Grivitei pana la intersectia cu sos. N. Titulescu.
Pentru racordare la magistrala 1 este necesara realizarea statiei Basarab.
Lucrarile pentru noile racorduri vor incepe in anul 1989 si se vor continua in viitorul cincinal.

DIRECTOR ADJUNCT
Ing. Georgian Costin

Pentru conformitate
[semnatura ilizibila]

NOTA privind indicatiile date de tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al partidului in ziua de 3 iulie 1989, cu ocazia prezentarii "RACORDURI LA RETEAUA DE METROU" tronson Salajan – Policolor si tronson Basarab – Pajura, Bucuresti

1.    Racordul Salajan – Policolor sa fie prelungit pana la Linia de Centura cu 3 statii: Salajan, IOR si Linia de Centura.
2.    Racordul Basarab – Pajura sa fie prelungit pana la Uzinele Metalurgice Laromet cu 3 statii: Basarab, 1 Mai si Laromet.

3.    Se aproba ca proiectarea si executia acestor lucrari sa inceapa imediat.

Executarea celor doua racorduri se va desfasura intens pentru a fi puse in functiune la 23 August 1991. Se vor lua masuri ca inca in acest an sa se depaseasca planul la obiectivele de investitii aprobate.

DIRECTOR GENERAL,
Constantinescu Petre

Pentru conformitate
[semnatura ilizibila]

Deci M5 inainte de 89 este o legenda urbana...
Iar Dr. Taberei, cartier de "boieri" (oare stia Ceausescu ca acolo a locuit o perioada Alexandru Paleologu?!") nu urma sa aiba metrou...
Combinatia de lucruri bune si de idiotenii, vizibila in toate aceste materiale, este frapanta...

Cand dati print screen dezactivati corectia de greseli din word, sa nu mai apara sublinierile acelea verzi serpuite .

Sau scrieţi cu diacritice şi setaţi corecţia pe RO.

George wrote:
Deci M5 inainte de 89 este o legenda urbana...
Iar Dr. Taberei, cartier de "boieri" (oare stia Ceausescu ca acolo a locuit o perioada Alexandru Paleologu?!") nu urma sa aiba metrou......

Am sustinut mereu ca M5 nu exista sub actuala forma inainte de 1986 cand s-a sucit planul pentru fosta M3, asta daca exista in vreo forma , eu raman sceptic in continuare. Pana acum nu apare decat partea din Pantelimon a M5 sub forma unui racord pana la Iancului. Dar asta probabil ca o compensatie ca nu a mai trecut M3 pe acolo. Despre Dr Taberei, poate mai incolo...
Lucruri interesante :
1.M4 se oprea la Basarab, asa cum o arata si harta din martie 1989. Nici gand de Gdn2. Oare cand apare GdN2 in plan daca nici in iulie1989 nu era ?
2. Racordul de la Piptanari mergea pe Alexandriei, nu pe Giurgiului cum ne-am fi asteptat.    De aici se poate deduce ca :
- nici actuala M6 nu era in acel moment in plan, cel putin nu pe traseul Rahova-Colentinaprin Unirii
- M4 nu a fost gandita in acel moment ca o noua axa N-S ca acum, nu ajungea la Pieptanari. Poate ideile se vor schimba pe parcurs. Sa vedem..
Interesant cum actuala M4 a ajuns de pe ultimul loc in "pole-position" si lucrarile au inceput dupa 1 an de la primul material. Insa lipseste statia Pajura, iar de pem celallat racord inceput in 1989 lipseste statie 1Decembrie. Despre acest ultim racord ne-am convins ca era gandit ca o ramificatie a M1, exact ca acum.  
Interesante variantele 1 si 2 de la ultimele doua racorduri din prezentarea din noiembrie 1988..Sunt atat de diferite ...

sab wrote:
Interesante variantele 1 si 2 de la ultimele doua racorduri din prezentarea din noiembrie 1988..Sunt atat de diferite ...

E destul de clar ca in tabelul acela, racordurile 4 si 5 sunt prezentate cu doua "variante" ca sa se vada clar diferenta de pret per total dintre varianta "mai ieftina" si varianta "mai scumpa" de construire a celor cinci racorduri.

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
SECRETARIATUL GENERAL AL CONSILIULUI DE MINISTRI
Nr.927/VI

                       INTREPRINDEREA "METROUL" BUCURESTI
                       Tov. Director General - Petre Constantinescu

     Va comunicam ca au fost aprobate propunerile cuprinse in Lista anexa, privind deschiderea
finantarii si inceperea executiei lucrarilor la investitia "Magistrala 2 de metrou (IMGB-Pipera)".

SECRETAR AL CONSILIULUI DE MINSTRI
Stan Magureanu

Pentru conformitate ing. Gheorghe Bujor



BANCA DE INVESTITII
Unitatea S.C. Municipiul Bucuresti
Bucuresti 17 Mai 1982

                         INTREPRINDEREA "METROUL" BUCURESTI
                         Str. Gutenberg nr. 3 bis, sector 5

     In baza adresei nr. 927/VI/1982 a Secretariatului General al Consiliului de
Ministri, adresei B.I.Centrale 417/C/11.05.1982 si documentatiei depuse de dvs.cu
adr.nr.2172/13.03.1982 va comunicam deschiderea finantarii si inceperea executiei
lucrarilor la investitia "Magistrala 2 de metrou IMGB-Pipera" la o valoare de
7.420.000 mii lei din care 5.500.000 C+M.
     In vederea admiterii la decontare, avind in vedere si prevederii punctului 9
din anexa 20 la Decretul 72/1982, este necesar sa prezentati documentatia de
executie elaborata in ordinea rationala de executie a lucrarilor aprobata si
insusita de constructor conform prevederilor legilor si intocmirea borderourilor
pe fiecare obiect si capitol de cheltuieli, in vederea incadrarii in prevederile
devizului general aprobat.


DIRECTOR,                                SEF SERVICIU,

Pentru conformitate ing.Gh.Bujor

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
Consiliul de Stat
Nr."S" 298
Bucuresti, 21 august 1982

                   Tovarasului
                             Peter Constantinescu
                             Director General al Intreprinderii
                             Metroul Bucuresti

     Va transmitem, alaturat, extras din Decretul Consiliului de Stat nr. 298 din 17 august 1982,
privind amplasarea unor obiective in afara perimetrelor onstruibile ale localitatilor, expropierea
unor terenuri si constructii, demolarea si scoaterea din functiune a unor constructii, scoaterea
din fondul forestier si din productia agricola a unor terenuri, precum si defrisarea unor suprafete
impadurite.


SECRETAR PREZIDENTIAL AL CONSILIULUI DE STAT

Anexe: tabele nr.2,3
      planuri de situatie nr.14-17
      dosar documentatie

Pentru conformitate ing. Gh. Bujor

CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

     DECRET privind amplasarea unor obiective in afara perimetrelor constructive
     ale localitatilor, expropierea unor terenuri de constructii, scoaterea din
     fondul forestier si din productia agricola a unor terenuri, precum si
     defrisarea unor suprafete impadurite

     Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:

     Art.1. In scopul construirii, in municipiul Bucuresti, a lucrarilor magistralei a 2-a
de metrou, se expropiaza, se trec in propietatea statului si se dau in administrarea directa
a Intreprinderii Metroul Bucuresti, terenurile in suprafata de 26.750 mp, constructiile in
suprafata 5.610,30 mp, precum si imprejmuirile in lungime de 3000 ml situate in municipiul
Bucuresti, identificate conform planurilor de situatie nr.14-17 anexate, proprietatea
persoanelor prevazute in tabelul anexa nr.2 la prezentul decret.
     Se aproba demolarea constructiilor si a imprejmuirilor

     Se aproba scoaterea din functiune a constructiilor proprietate de stat, cu destinatie
de locuinta si alte destinatii, in suprafata construibila desfasurata de 205 mp, din care
suprafata utila 138,36 mp, precum si a imprejmuirilor in lungime de 321 m, situate in
municipiul Bucuresti, identificate conform planurilor de situatie nr.14-17 anexate, prevazute
in tabelul anexa nr.3 la prezentul decret.
     Scoaterea efectiva din functiune a constructiilor prevazute la alineatul 3, se va face
potrivit prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr.49/1982.

NICOLAE CEAUSESCU PRESEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
Bucuresti, 17 august 1982
nr. 298

Pt. conformitate ing. Gh. Bujor


REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
SECRETARIATUL GENERAL AL CONSILIULUI DE MINISTRI
Nr. 4438/I-c
4 decembrie 1982

                        INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI
                        Tov. Director General
                             Petre Constantinescu


     In baza comunicarii Cancelariei CC al PCR nr.11 4637/1982, va trimitem alaturat
indicatiile date de tovarasul Nicolae Ceausescu, secretar general al Partidului Comunist
Roman, cu ocazia prezentarii unor studii si obiective de investitii - 10 noiembrie 1982.

SECRETAR AL CONSILIULUI DE MINISTRI Lucianu Dragut

Pentru conformitate ing.Gh.Bujor    

INDICATIILE tovarasului secretar general Nicolae Ceausescu, cu
     ocazia prezentarii unor studii si obiective de investitii
                        - 10 noiembrie 1982 -

     a) cu privire la schema de amenajare a bazinului hidrografic al riului Arges si a spatiului
Arges - Olt.

     1. Se aproba schema de amenajare al bazinului hidrografic al riului Arges si a spatiului
Arges - Olt.

     2. Se aproba inceperea elaborarii Notei de comanda pentru "Canalul Bucuresti - Dunare", care
se va realiza prin biefarea si navigabilizarea Argesului pe sectorul cuprins intre Mihailesti -
Cornetu si Oltenita, fiind dimensionat pentru un convoi de calcul format din 2 barje de 3.000 tone
fiecare.

     3. Argesul, in amonte de Bucuresti, pe sectorul cuprins intre Mihailesti-Cornetu si Pitesti,
va fi amenajat pentru energie, irigatii, desecari si navigatie cu barje, avind capacitatea de 500 -
1000 tone. Se aproba continuarea lucrarilor de regularizare a riului Arges, amonte de Mihailesti,
lucrarile de indiguire fiind executate astfel incit traseul in plan al digurilor de aparare sa
permita in viitor transformarea lor in diguri de retentie.

     4. Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, tinind seama de bazele si organizarea
existente prntru Canalul Dunare - Marea Neagra, va trece la elaborarea Notei de comanda pentru
terminarea lucrarilor Canalului Poarta Alba - Navodari, pentru ca, pe masura eliberarii mijloacelor
de la Canalul Dunare - Marea Neagra sa se asigure la aceasta lucrare continuarea folosirii
capacitatii de productie existente.

     b) cu privire la epurarea apelor uzate din municipiul Bucuresti

     1.Cosniliul National al Apelor impruna cu Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti vor
identifica plaformele industriale si intreprinderile cu procese tehnologice cu consumuir ridicate
de apa si in vederea reducerii consumului de apa, vor stabili, cu ministerele tutelare, programul
de realizare a unor statii proprii de epurare a apelor uzate si recircularea acestora.

     2. Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti va elabora si supune spre aprobare solutii
de epurare a apelor uzate menajere in trei statii, amplasate la distante minime de canalele
colectoare a sistemului existent si de emisari.
     Graficul de elaborare a doumentatiilor va avea in vedere inceperea lucrarilor la statiile de
epurare in anul 1983, corelat cu lucrarile de amenajare hidrografica a riurilor Arges si Dimbovita.
     In cadrul studiilor se va avea in vedere recuperarea si refolosirea materialului din procesul
de epurare ( biogaz, ingrasaminte, etc).

     c) Cu privire la lucrarile de metrou din zona Garii de Nord

     1. Se aproba ca legatura Magistralei I si a Magistralei II a metroului (Piata Victoriei) cu
Gara de Nord sa se realizeze astfel:

     - in zona Basarab - Titulescu se va amplasa o statie de metrou care va asigura legatura cu
statia Gara de Nord pe Calea Grivitei si cu statia Piata Victoriei pe traseul N. Titulescu.

     - Statia Gara de Nord se va amplasa pe Calea Grivitei incepind din dreptul Garii de Nord
(aripa Grivita) si pina in dreptu cinematografului Dacia (Marconi) functionind ca statie terminus.

     2. Intreprinderea Metroul Bucuresti impreuna cu Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti,
vor prezenta machete si planuri care sa propuna rezolvarea concomitenta a problemelor de
sistematizare a circulatiei pe suprafata, a pasajelor de legatura pentru pietoni si a functiunilor
propriu-zise ale metroului.
     De aemenea, Intreprinderea Metroul Bucuresti impreuna cu Consiliul Popular al Municipiului
Bucuresti, vor prezenta in variante si rezolvarea complexului de constructii - statii de metrou si
pasaj rutier din Piata Victoriei.

     3. Pina la aprobarea trecerii la executie a lucrarilor de metrou se amina realizarea blocului
de locuinte din intersectia B-dul N.Titulescu - Calea Grivitei.

Pentru conformitate - ing. Gh. Bujor

Intreprinderea Metroul Bucuresti
Anexa 1

      Nota de comanda
Pentru obiectivul de investitii ‘Magistrala 3 de metrou Gara de Nord – Dristor 2’


-    Profilul obiectivului : transportul orasenesc in comun
-    Termen de incepere a executiei : mai 1987

Lucrarile comune cu pasajul Rutier din  Piata Victoriei si lucrarile de la parcarea Pantelimon au fost incepute in dec 1985 conf. Decret nr  267 / 1985.
-    Termenul de punere in functiune : octombrie 1989
-    Beneficiar de investitie : Intreprinderea Metroul Bucuresti
-    Proiectant general : Intreprinderea Metroul Bucuresti
-    Antreprenor General : Intreprinderea Metroul Bucuresti
-    Antreprenor de specialitate :Intreprinderea Metroul Bucuresti, Ministerrul Transporturilor si Telecomunicatiilor, Ministerul Constructiilor Industriale, Ministrul Energiei Electrice, Ministerul Minelor, Petrolului si Geologiei si Consiliul popular al Municipiului Bucuresti, prin intreprinderile de specialitate subordonate acestora.

- Furnizorii principali de utilaje si echipamente : Ministerul Industriei Constructiilor de Masini, Ministerul Industriei Electrotehnice si Ministrerul Industriei de Utilaj Greu.
- Beneficiar de dotatie : Intrteprinderea de Exploatare a Metroului Bucuresti, din cadrul Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Obiectivul de investitii se va raliza in Municipiul Bucuresti pe urmatorul traseu : statia de metrou Gara de Nord – str Polizu – Piata Buzesti – str Buzesti – Piata Victoriei – B-dul Ilie Pintilie – sos Stefan cel Mare – Pasajul Obor – sos Mihai Bravu – Piata Iancului – Piata Muncii – B-dul Mihai Bravu – str Dristor.
Traseul proiectat va trebui sa asigure legarea Garii de Nord la Magistrala 2 de metrou, in Piata Victoriei , legarea Magistralei 3 la Magistrala 1, prin statia Gara de Nord precum si preluarea fluxului de calatori din zonele prin care trece. Lungimea totala a traseului va fi de circa 9 km si va avea 6 statii si anume :
Victoriei, Stefan cel Mare, Obor, Iancului, Piata Muncii si Dristor 2
a) Cu privire la ingineria tehnologica
1. Principalii parametri de exploatare ai obiectivului proiectat vor fi :
- viteza comerciala : 36 km / h
- capacitatea maxima capabila : 50.000 calatori pe ora si sens

2. Exploatarea se va face continuu, respectiv 365 zile / an si 20 ore pe zi, corelat cu programul de functionare al magistralelor 1 si 2 de metrou. Restul de 4 ore pe zi reprezinta intervalul destinat controlului zilnic, intretinerii, reviziei si reparatiei caii de rulare si instalatiilor fixe precum si controlului si reviziilor tehnice de detaliu al materialului rulant.

3. Parcarea si intretinerea materialului rulant se va face in statia de parcare Pantelimon, amplasata pe marginea lacului Pantelimon I realizata la suprafata si acoperita cu pamant.

4. Asigurarea capacitatii de reparatie pentru vagoane, echipamente si instalatii de metrou, se va face prin extinderea actualelor Ateliere Centrale din Militari la nivelul celor 3 magistrale.

5. Sistemul de supraveghere si comanda necesar  acestui obiectiv, se va realiza in dispeceratul central existent ( in constructia realizata la magistrala 1 de metrou ) prin dotarea si echiparea tehnologica suplimentara determinata de sporul de capacitate.

6. Magistrala 3 de metrou va fi dotata cu instalatii automate de siguranta circulatiei si conducerea traficului.

6. Magistrala 3 de metrou va fi dotata cu instalatii automate de siguranta circulatiei si conducerea traficului.
(Nota mea : Se repeta de 2 ori acest punct 6 )

7. Vagoanele de metrou vor fi asigurate de Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, prin planurile anuale de investitii, functie de nivelul traficului s de parcul existent.

8. Sistemul de alimentare cu energie electrica va trebui sa asigur continuitate si siguranta maxima in functionare pentru consumatori, de categoria I clasa A si la nivelul 1 de rezervare, intreruperea circulatiei fiind posibila numai in cazul intreruperii totale a sistemului electroenergetic al orasului. Pentru aceste cazuri se vor prevedea surse autonome de alimentare, cu intrarea automata in functiune, care sa asigure iluminatul de siguranta si manevrele pentru reluarea activitatii normale de revenirea tensiunii in sistem.

9. Instalatiile de semnalizare si automatizare a circulatiei precum si cele de telecomunicatii se vor proiecta cu echipamente care sa prezinte un inalt grad de siguranta, fiabilitate si economicitate in exploatare.

10. Marimea statiilor de metrou amenajarea generala si dimensionarea spatiilor si elementelor legate de trafic se vor stabili pe baza prognozei fluxurilor  de calatori si in concordanta cu schema tehnologica a liniilor de metrou.
Numarul si marimea acceselor in statii se vor determina in functie de capacitatea finala a acestora si de conditiile specifice de amplasament. Pentru accesele ce nu se executa in aceasta etapa se vor prevedea posibilitati de executie ulterioara. Accesele vor fi acoperite si prevazute cu excalatoare.

In afara functiilor tehnologice, statiile de metrou Victoriei, Stefan cel Mare, Iancului si Dristor 2 vor fi proiectate si pentru functiuni de aparare civila cu spatiile si dotrarile de echipamente si instalatiile speciale necesare. Pentru spatiile rezultate constructiv la galeria din interstatia Gara de Nord – Victoriei ( circa 5000 mp ) se va analiza impreuna cu Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti, utilizara acestora.

11. Se vor proiecta sisteme de ventilatie atat pentru statiile de metrou cat si pentru galeriile si tunelurile de pe interstatii..Pentru ventilarea statiilor in situatii speciale se va avea in vedere folosirea in primul rand a instalatiilor de ventilatie in regim normal.

12. Calea de rulare din statii, interstatii si depouri se va proiecta cu sina noua astfel incat sa se reduca la minim vibratiile sa nu prezinte elemente care sa conduca la restrictii de viteza si sa necesite cheltuieli minime de exploatare.

13. In galerii si tuneluri, la nivelul  permis de gabaritul dinamic de libera trecere a materialului rulant  se vor prevedea trotuare la nivelul caii sau banchete pentru circulatia personalului de intretinere si a calatorilor in caz de avarie.

14.    Se vor prevedea instalatiile, echipamentele si dotarile necesare asigurarii in exploatare a masurilor de protectie si tehnica securitatii muncii precum si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor, prevazute in normele specifice pentru metrou.

15.    Utilitatile se vor realiza in mod unitar si corelat cu retelele si dotarile orasenesti existente  astfel :

-    alimentarea cu energie electrica se va asigura din reteaua electrica IDEB, la tensiunea de 20 KV.
-    Energia termica pentru incalzirea spatiilor se va asigura din reteaua oraseneasca de termoficare, sau prin cooperare cu alti consumatori din zona. In zonele in care nu este posibila alimentarea cu energie termica , spatiile se vor incalzi electric. In statiile de metrou, in depou si in atelierele de intretinere si reparatii se vor incalzii numai incaperile unde necesitatile tehnologice o impun.
-    alimentarea cu apa se va face din reteaua publica a orasului si din puturi proprii de mare adancime.
-    Evacuarea apei se va face la canalizarea orasului, prin curgere libera sau prin statii de pompare.

16.    Pregatirea personalului muncitor necesar noii capacitati se va face in cadrul tronsoanelor in functiune la Magistrala 1 si 2 prin participarea la procesul de exploatare.


Cu privire la lucrarile de constructii si instalatii

1.    Solutiile constructive vor fi studiate si detaliate pe baza de proiect unicat, tinand seama de natura si stratificatia geologica a terenului, de prezenta si nivelul apelor subterane din zona lucrarilor de metrou si de perspectiva de dezvoltare. In detaliile de executie se vor prevedea masuri pentru asigurarea unei conlucrari intre peretii mulati si peretii structurii, astfel incat ansamblul peretilor sa aiba o grosime cat mai redusa.

2.    Pentru solutiile constructive prevazute in proiectele unicat se va obtine avizul Inspectoratului General de Stat  pentru Investitii – Constructii.

3.    La stabilirea tehnologiilor de executie se va tine seama de dotarea tehnica existenta, la parametrii realizati la  lucrarile de metrou si de asigurarea fluxurilor optime de circulatie stradala pe perioada executiei.

4.    Solutiile de finisare a statiilor vor fi stabilite functie de destinatia spatiilor, determinant fiind utilitatea, aspectul estetic, durabilitatea si usoara intretinere. Se va urmari ca fiecare statie sa aiba personalitate din punct de vedere arhitectural.

5.    Pentru traseul de metrou, in afara statiilor, se vor adopta solutii cu tuneluri de sectiune circulara si cu galerii, casetate pentru un fir sau doua fire de circulatie. Structura tunelului se va realiza un inel primar, din boltari de beton armat prefabricat pune si inel secundar (asa scrie in textul original ) , acesta va fi prevazut din beton armat monolit cu avizul IGSIC. Se vor prevedea toate masurile necesare pentru a evita tasarile. Cota superioara a tunelurilor si galeriilor sa fie astfel proiectata,
astfel incat la intersectiile cu arterele principale, se poata realiza pasaje rutiere (asa scrie in textul original )

6.    Lucrarile de coborarea nivelului apelor subterane pe durata executiei : echipare puturi , conducte de transport, cabluri si tablouri electrice, se vor prevedea in detaliile de executie, luand in considerare refolosirea cel putin  4 ori a materialelor si utilajelor respective. Se va sigura, deasemenea, o stricta corelar intre numarul de puturi efectiv aflate in functiune si programul de esalonare a executiei statiilor si interstatiilor si posibilitatile de etansare.

7.    Gradul de mecanizare aq lucrarilor de terasamente va fi minim 95 %, iar umpluturile pentru statia de intretinere si parcare Pantelimon se vor realiza integral din excedentul de sapatura de la Magistrala 3.

8.    La stabilirea tehnologiilor de executie se va mentine circulatia de suprafata pe toata durata de executie pentru transportul cu tramvaiul si autovehicule.

9.    La proiectarea lucrarilor de metrou din Piata Victoriei incepute derogatoriu conform decretului 267 / 1985, s-a avut in vedere realizarera unei statii de metrou care sa permita executia deasupra acesteia  a pasajului rutier subteran precum si realizarea corelata si in aceeasi perioada a asamblului de lucrari din aceasta zona : statia de metrou Victoriei din Magistrala 2, pasajul rutier subteran si statia de metrou Victoriei din Magistrala 3. In valoarea de investitie vor fi incluse toate elementele de constructie necesare realizarii statiei, chiar daca acestea apartin pasajului rutier. Lucrarile de refacere si de sistematizare stradala si edilitara a zonei se va realiza (nota mea: asa scrie, asta era acordul subiectului cu predicatul la nivelul C.C. ) de catre Consiliul Popular al Municipiului Bucuresti ca beneficiar si titulatr de investitii.

10.     Refacerea constructiilor si lucrarilor edilitare aferente de realizarea lucrailor de metrou va fi prevazuta la nivelul cerut de sistematizarea zonelor respective iar valorile necesare vor fi incluse in cadrul cheltuielilor de eliberare si refacere a amplasamentului Magistralei 3. retelele tehnico – edilitare care se deviaza sa fie astfel amplasate astfel incat sa permita in viitor executarea unor pasaje rutiere si pietonale fara alte modificari.

11.    Proiectarea statiilor si interstatiilor acestui obiectiv se va face pentru gradul 9 de intensitate seismica.

12.    Urmarirea comportarii in timp a constructiilor se va face la statiile de metrou galerii tuneluri si la parcarea si statia de intretinere.

13.    La stabilirea cheltuielilor  si lucrarilor pentru executarea executiei se vor avea in vedere lucrarile de organizare pentru Magistralele 1 si 2 de metrou disponibile in inventarul antreprenorului general, a bazelor de productie existente, precum si a celorlalte lucrari executate in acest scop. Aceste lucrari nu vor depasi 1 % din volumul de C + M.

14.    Proiectarea, finantarea executia si decontarea lucrarilor se vor face pe baza detaliilor si devizelor de executie elaborate pe categorii de lucrari si a devizelor financiare aprobate de titularul de investitie. DDE se vor elabora si asigura constructorilor in ordinea de executie a lucrarilor  si cu cel putin 6 luni inainte de inceperea lucrarilor sau anului anterior celui de plan.
Pentrru conformitate, ing. Gh. Bujor ss indescifrabil

Dincolo de amuzamentul dat de aceste agramatisme si de tenta hazlie a faptului ca un sef de stat nu avea altceva de facut decat sa dea "indicatii" unde sa fie amplasate statiile de metrou si gurile de aerisire, respectiv ce tehnologii sa fie folosite (!), putem observa ca intr-o tiranie in care totul era centralizat diverse lucruri interdependente se executau corelat si fara ca diverse institutii si intreprinderi sa comenteze sau sa-si decline responsabilitatile.
Exemplu: daca pasajul rutier de la Razoare s-ar fi facut atunci, zicea Ceasca, prin tov. Gh. Bujor, ca CPMB si Intreprinderea de Metrou Bucuresti vor coopera si vor construi simultan, asa se facea, sa traiti!
Acum stam cu protocoale, finantari diferite, Distrigazul se stramba, Electrica are sau n-are chef sa-si mute retelele...etc.
Nu mai avem nici tiranie, nici organizarea de bun simt de dinainte de comunisti, iar reconstituirea unei societati libere si totodata normale e foarte dificila...
Totusi cred ca balbele evidente din deciziile "conducerii de stat" arata cat de nasol e sa nu organizezi un oras pe principii urbanistice clare, ci pe baze empirice si ideologice.

Interesant e si ca la un moment dat a existat varianta ramificatiei la Basarab catre Piata Victoriei, pe sub Bd. Titulescu.