GAC wrote:
@Dominatrix
Care sunt zonele unde troleibuzul nu trebuie sa opreasca, si de ce?

In primul rand, nu poate opri in zonele in care firul este "izolat" (adica fara curent), pe unde trebuie sa treaca din inertie. In practica, asta inseamna zonele cu separatori, incrucisari (izolate sau ne-izolate, in functie de locatie si de traseul pe care se afla troleul), macaze (la care pozitia "cuplat" este izolata electric fata de suprafata macazului). Evident, daca opreste intr-o asemenea zona nu mai poate pleca decat impins (sau tractat).

La fel e si la tramvaie daca se opresc cu pantograful pe separatorii de retea sau pe cei tramvai-troleibuz (din cate stiu eu, la aceste incrucisari, cel putin la cele clasice (model vechi), catenara tramvaiului e izolata fata de cea a troleibuzului, deci nu poti trece cu tramvaiul in sarcina peste ele).  De aceea cand conduci troleibuzul trebuie sa fii atent(a) nu numai la trafic, dar trebuie sa urmaresti si firele si in fata, dar si in spate (in oglinzi), ca sa te asiguri ca te-ai incadrat bine la macaze. In al 2'lea rand, asa cum s-a discutat mai sus, in functie de directia dorita la macaze, trebuie fie sa aceelerezi pe patina, fie sa treci din inertie peste ea, deci exista situatii in care troleul trebuie sa aiba un spatiu gol in fata pentru a se putea incadra la macaze pe directia dorita. Soferul stie aceste zone, fiindca asa cum am spus la scoala i se predau toate piesele speciale de retea, de pe toate traseele.

Asta se întâmplă când foloseşti articulate cu tracţiune pe axa C  

Troleibuzele din filmulet sunt de tipul Hess BGT-N2C cu caroserie Hess (numite si Swisstrolley 3) fabricate in anii 2004-2005.

o plimbare la inaltime  http://www.youtube.com/watch?v=S4MLFNdW ... ded#at=106

Filmuletul e facut in orasul Riga. In primele 2 parti (le gasiti pe youtube) se observa destul de bine si spatiile relativ largi dintre blocuri de care s-a mai amintit pe forum, dupa tiparul de urbanism sovietic , care da orasului un aspect "aerisit" fara parcari pe prima banda & co.

Se mai vad si obiceiuri pe care incorect le numim balcanice, pentru ca unele se regasesc si in alte tari europene: pietoni trecand pe rosu (nu cred ca daca troleibuzul avea verde, pietonul care traversa perpendicular pe directia troleibuzului avea si el verde), masini parcate pe spatiul verde si o depasire cam in scurt.
Interesant este zgomotul pe care il face contactul cu elementele de retea. Din cate am vazut face un zgomot si la trecerea pe dedesubtul elementelor de sustinere a retelei.

La Riga, separatorii de retea, mai ales cei tramvai - troleibuz si elementele de sustinere a retelei sunt diferiti de cei cu care suntem obisnuiti noi fiindca acolo si reteaua de tramvai a fost gandita pentru utilizarea tramvaielor cu alimentare prin captator, nu prin pantograf. Oricum reteaua de contact a tramvaielor (implicit separatorii tramvai - troleibuz) e in curs de "RK" general, dupa ce s-a lasat cu pantografe rupte la tramvaiele Škoda 15T si patine uzate foarte urat in doar 1-2 saptamani de traseu, din cate am inteles.

Din câte ştiu, firul de troleibuz are secţiunea (oarecum) pătrată, în timp ce cel de tramvai (pentru pantografe) are secţiune rotundă, cel puţin aşa arată cele din Ploieşti, pe care le-am studiat direct pe rolă acum câţiva ani.

Cei din Riga, având în vedere captatoarele de tramvai, probabil folosesc fir ,,de troleu" pentru toată reţeaua, fie ea de tramvai ori troleu. Evident, firul, fiind ,,în colţuri" se ,,ascute", iar o patină de pantograf ar ajunge destul de repede să arate ca nişte dinţi de fierestrău.

Uzura cea mai importanta a patinelor e din cauza pozarii firului de contact in linie dreapta (nu in zig-zag) pentru evitarea deraierii captatorilor. Un tramvai cu pantograf bineinteles ca isi va uza mult mai repede patina pantografului ruland pe asemenea retea, fiindca uzura se concentreaza pe o suprafata mica, in loc sa fie uniforma de-a lungul patinei. De aceea tramvaiele Skoda in Riga sunt restrictionate numai pe traseul 6, unde a fost modificata reteaua, inclusiv prinderile acestea. Pentru comparatie, prindere de tip vechi, pentru captatori:

Si prindere noua pentru pantograf:

Intersectie tramvai-troleibuz de tip vechi (se observa si o prindere de tip colier a retelei de contact a tramvaielor in coltul dreapta sus al fotografiei):

Si intersectie tramvai-troleibuz tip nou:

Si un filmulet cu probe de noapte cu un tramvai Tatra cu pantograf experimental (incepand cu minutul 4:00) si un troleibuz la o incrucisare tramvai/troleibuz adaptata pentru pantografe  

De remarcat ca noile prinderi si incrucisari sunt compatibile si cu randunici si cu patinele pantografelor. Incrucisarile/macazurile sunt practic de troleibuz cu niste sanii in plus ca patina pantografului sa treaca pe sub inimile lor. Asta se poarta si in Lisabona pe sectiunile unde circula linii de tramvai alimentate prin troleu si prin pantograf (doar ca acolo nu-s troleibuze).

De la ce ies flamele alea?

Gresare incompleta/inexistenta a retelei.

Facea flama si cand statea pe loc, deci posibil sa fie un scurt la masa pe uneva prin instalatia electrica.