Ce era cu scanteile alea la Tatra? Care au fost problemele la tura de proba?
Merci.

andrei11 wrote:
Mai degraba 11 e in plus fata de 44. Lasa Giulestiul sa fie conectat la reteaua underground la Basarab, e mai util decat un 11 care nu duce nicaieri. Mai ales ca prin extensie 44 va intoarce la Vasile Parvan care cumva atinge centrul Bucurestiului.

Foarte corect. 44 a fost intotdeauna linia de tramvai cea mai importanta pentru Giulesti (inainte de 1984 acest rol era indeplinit de linia 2 pe vremea cand "taia centrul" circuland pe Uranus).

Se pare ca nimeni din fotoliile caldute din Dinicu Golescu nu s-a prins ca aglomeratia mare de pe liniile 162 si 163 este un efect al lipsei unei legaturi bune de tramvai intre cartier si metrou, deci aceasta aglomeratie din autobuzele 162 si 163 ar fi fost redusa daca s-ar fi infiintat 44. Sa ne reamintim ca a existat o vreme cand cererea de transport pe Constructorilor era foarte mica, ba chiar nu exista nici un autobuz pe acolo si totusi tramvaiele faceau fata cu brio, tocmai fiindca exista 44.

Mai degraba 11 e in plus fata de 44. Lasa Giulestiul sa fie conectat la reteaua underground la Basarab, e mai util decat un 11 care nu duce nicaieri. Mai ales ca prin extensie 44 va intoarce la Vasile Parvan care cumva atinge centrul Bucurestiului. Ma rog nu e chiar centru, dar nici periferie nu e.

Sunt de acord cu 44, dar cand va fi gata linia pana la Cismigiu.
Liniile de autobuz preiau o parte din locuitorii Giulestiului si ii duc la metrou, la Crangasi. Asa ca,  daca autobuzele vor colinda Giulestiul si dupa pornirea lui 44, nu cred ca vor fi atat de pline ca in trecut.

Tin minte de cand eram mic ca mergeam la cimitirul Giulesti Sarbi (1993-1995) cu 44 de la Gara de Nord. Era mereu aglomerat si circula foarte des. 2 si 11 le vedeam rar la o tura dus-intors pe Giulesti.

VladG wrote:
Ce era cu scanteile alea la Tatra? Care au fost problemele la tura de proba?
Merci.

Si eu as vrea sa stiu raspunsurile la intrebarile astea doua.
+1

In legatura cu scanteile, acestea sunt datorate contactului imperfect intre roti si linia care nu fusese curatata de mastic asa cum ar fi trebuit (deci curentul nu avea pe unde sa se "scurga" cum trebuie). Cel mai probabil din aceasta cauza a rezultat si un patinaj de toata frumusetea si niste motoare de tractiune supraincalzite. (da' nu-i problema, ca oricum si Oetker si Derbedeul Portocaliu de la RATB vor Tatrele la fier vechi cat mai curand).
Legat de celelalte probleme, nu stiu daca la tensionarea retelei de contact pe sub pasaj s-a luat in calcul apasarea mai puternica exercitata de pantografele tramvaielor Tatra (fata de cele de V3A). Nu pot decat sa presupun ca daca nu s-a luat in considerare acest aspect, atunci e o problema, dar vina nu e a tramvaielor, ci a constructorilor.

Problema nu a fost numai la Tatra ci si la V3A. Consola de sub piloni, fiind foarte jos, atingeau pantografele in ea. Tatra nu a patinat asa de mult ca #324. Si apropo de pantografe, aproape de piloni, cel de pe V3A mai avea putin si ajungea la pozitia pe care o are coborat. Pantograful Tatrei nu mi s-a parut asa de chinuit, mai avea destul pana jos.

Economii facute la plesneala care pana la urma se pot dovedi mai paguboase ! Cum ar fi fost ca inaltimea camerei de bloc la dormitor sa fi fost numai 1,50 metri, ca si asa in dormitor te duci sa dormi / sa faci ****** cu amanta / concubina - mai rar cu nevasta, ce-ti trebuie 2,75 metri inaltime ?
Cu ce suma fabuloasa se ridica costul constructiei daca asigurau o inaltime normala de la sol ? De ce la pasajele facute de Ceausescu se asigura inaltimea logica ? ( Victoriei, Marasesti, Grant, Obor / Muncii - pe vremea cand erau tramvaie pe dedesubt ) ?
Economiile lui Peste Prajit / Mircea Badea / In gura Presei.
Ganditi-va ce economie se facea daca nu se mai construia de loc pasajul ! Daca l-au facut macar trebuiau sa-l faca cum trebuie. Punct. Alt comentariu nu mai fac pe seama subiectului, desi am mai multe de spus.

Cu ce afecteaza negativ inaltimea mica a pasajului Basarab?

Cum ar fi usa de intrare in camera, are undeva la 1,95 metri. Poate la urma urmei sa fie si la 1,50, ai intra in camera, dar 'mai chinuit'. Asa e si cu pantograful.
Sau terenul de fotbal, ca si lungimea 'legala' e intre 80 si 100 metri si cu diferenta de nivel de maxim 1 % intre cele 2 porti. La o adica sa sti ca se simte daca alergi 80 sau 100 de metri si daca o poarta e mai jos decat alta - si nu sti. Manchester / UK are un astfel de teren unde o poarta e mai sus decat cealalta cu 80 cm. Prietenii stiu de ce !

Tatrele sunt mai "scunde" decat V3A-urile si , din  acest motiv, pantograful lor e mai mare  si nu este afectat de linia de tensiune montata mai jos decat normal. Pantograful V3A-urilor , in unele portiuni  (pe sub pasaj), mai are putin si atinge carligul de prindere din pozitia lasat.

Problemele nu sunt cauzate de intreg pasajul, ci doar de arcadele Podului Grozavesti, acolo se da inaltimea minima a catenarei, problema e ca ei au luat acea inaltime minima si din cauza a doua arcade au montat catenara asa de la Milea pana la Basarab, de parca nu mai aveau cum sa sifoneze banul public decat adaugand cate juma de metru de teava la fiecare suport de consola.

Apopo, sub Grant iar s-a dat drumu la linia de construire a predalelor, acelasi model, dar parca e cam devreme sa faca predale pentru Ciurel, cumva sa fie pentru Barcanesti?

shoppy wrote:
Apopo, sub Grant iar s-a dat drumu la linia de construire a predalelor, acelasi model, dar parca e cam devreme sa faca predale pentru Ciurel, cumva sa fie pentru Barcanesti?

Sunt pentru peroanele statiei de tramvai de pe hobanat.

Pai parca din pozele tale se vedea ca e predalat, armat si suprabetonat tot, mai putin gaurile de lifturi si scari rulante...

Cam asa arata generic montarea predalelor pentru peroane...