Topic: Metrou File de Poveste
776 posts, 291253 views
📖 Pagination options
- cristianvisan
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
cristianvisan
salut.
am citit pe nerasuflate
vreau sa contribui si eu la tehnoredactare.
salut.
am citit pe nerasuflate
vreau sa contribui si eu la tehnoredactare.
- subway guru
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
subway guru
Pentru moment rog sa facem o mica 'pauza' cu publicarea de 'metrowikileaks' pana se rezolva problemele cu 'relocarea' forumului...
Pana atunci, doar scurte comentarii la materialele deja publicate...
P.S.
Voluntarii dornici de 'marfa proaspata' sa-mi dea de stire pe PM si 'livram'...
Pentru moment rog sa facem o mica 'pauza' cu publicarea de 'metrowikileaks' pana se rezolva problemele cu 'relocarea' forumului...
Pana atunci, doar scurte comentarii la materialele deja publicate...
P.S.
Voluntarii dornici de 'marfa proaspata' sa-mi dea de stire pe PM si 'livram'...
- subway guru
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
subway guru
Aranjeaza cu #Utilizator anonim sa-ti 'deschida' PM...
cristianvisan wrote:
salut.
am citit pe nerasuflate
vreau sa contribui si eu la tehnoredactare.
Aranjeaza cu #Utilizator anonim sa-ti 'deschida' PM...
- subway guru
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
subway guru
Punctul e) s-a realizat si s-au 'asimilat' in tara instaltiile de sapat pereti mulati tip 'Kelly';
Punctul g) s-a indeplinit prin 'expertizarea' solutiilor cu specialistii straini mentionati in documentul subsecvent...
Diametrul tunelelor de metrou adoptat a fost cel utilizat la metroul din Anvers, executate cu scutul cu bentonita tip 'Hydroshield', cel mai avansat din lume la data aceea...
Un inginer roman a fost trimis 'in documentare' la Anvers (D-l ing. Al. Wintze).
Tot de acolo ne-am 'inspirat' si privind tehnologia 'tevilor infipte' (pipe-jacking), utilizata ultima data la subtraversarea apeductelor de la Pod Constanta...
Dintre specialistii internationali mentionati, D-l prof. Harald Wagner a fost de un real ajutor (am avut personal sansa sa consult 'planuri de detaliu' privind modul de constructie ale metrourilor din RFG furnizate de domnia sa)
De 'maxima importanta' a fost vizita de documentare la metroul din Mexico City (dar despre asta voi comenta separat)...
In biblioteca IMB era singurul loc din tara unde putei consulta revista de specialitate 'Tunnels & Tunnelling' pe care cred ca am studiat-o 'si pe dunga' si am 'memorat-o' mai ceva decat Biblia...
Dupa cum constatati, chir si in epoca aia de 'intuneric cultural' s-a facut o ampla munca de documentare, cu mijloacele limitate si restrictiile inerente 'iepocii' pentru a se alege solutiile 'de varf' in domeniu, ce se puteau 'asimila' in tara...
In afara de cele mentionate, a mai existat si un 'compendiu' privind modul de calcul si de alcatuire privind statiile japoneze de metrou, referitor mai ales la 'solutiile antiseismice' a carui provenienta nu o cunosc, dar care a fost deasemeni 'de maxima utilitate'...
Asta pentru cei ce-si mai inchipuie inca ca metroul din Bucuresti s-a nascut 'din spuma marii', bazat doar asa 'pe fantezii' ceausiste...
sab wrote:
(continuare din pagina anterioara)
5.Masuri de prima urgenta
...
e) Asimilarea de catre Ministerul Industriei Constructiilor de Masini Grele, pana la finele anului 1975, a utilajului pentru pereti de beton armat executati in transee sub noroi bentonitic, avand in vedere necesitatea acestor echipamente atat pentru lucrarile de metrou cat si pentru alte obiective importante
...
g) Avand in vedere problemele deosebite ce vor apare in legatura cu proiectarea, executia si exploatarea metroului pentru prima oara la noi in tara, Intreprinderea Metroul Bucuresti, impreuna cu specializtii din ministerele care vor colabora la realizarea acestui obiectiv, va elabora un program de documentare, asistenta tehnica si expertizare a solutiilor preconizate
...
15 martie 1975
Punctul e) s-a realizat si s-au 'asimilat' in tara instaltiile de sapat pereti mulati tip 'Kelly';
Punctul g) s-a indeplinit prin 'expertizarea' solutiilor cu specialistii straini mentionati in documentul subsecvent...
Diametrul tunelelor de metrou adoptat a fost cel utilizat la metroul din Anvers, executate cu scutul cu bentonita tip 'Hydroshield', cel mai avansat din lume la data aceea...
Un inginer roman a fost trimis 'in documentare' la Anvers (D-l ing. Al. Wintze).
Tot de acolo ne-am 'inspirat' si privind tehnologia 'tevilor infipte' (pipe-jacking), utilizata ultima data la subtraversarea apeductelor de la Pod Constanta...
Dintre specialistii internationali mentionati, D-l prof. Harald Wagner a fost de un real ajutor (am avut personal sansa sa consult 'planuri de detaliu' privind modul de constructie ale metrourilor din RFG furnizate de domnia sa)
De 'maxima importanta' a fost vizita de documentare la metroul din Mexico City (dar despre asta voi comenta separat)...
In biblioteca IMB era singurul loc din tara unde putei consulta revista de specialitate 'Tunnels & Tunnelling' pe care cred ca am studiat-o 'si pe dunga' si am 'memorat-o' mai ceva decat Biblia...
Dupa cum constatati, chir si in epoca aia de 'intuneric cultural' s-a facut o ampla munca de documentare, cu mijloacele limitate si restrictiile inerente 'iepocii' pentru a se alege solutiile 'de varf' in domeniu, ce se puteau 'asimila' in tara...
In afara de cele mentionate, a mai existat si un 'compendiu' privind modul de calcul si de alcatuire privind statiile japoneze de metrou, referitor mai ales la 'solutiile antiseismice' a carui provenienta nu o cunosc, dar care a fost deasemeni 'de maxima utilitate'...
Asta pentru cei ce-si mai inchipuie inca ca metroul din Bucuresti s-a nascut 'din spuma marii', bazat doar asa 'pe fantezii' ceausiste...
- George
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
George
@sguru, banuiesc ca tot ceva de genul asta mi-ai trimis si mie.
Deocamdata nu pot accesa mesajele si nici raspunde, optiunea nu a fost inca activata.
Il rog pe aceasta cale pe @Utilizator anonim, cand are timp, sa-mi activeze si mie primirea mesajelor. Multumesc!
subway guru wrote:
Pentru moment rog sa facem o mica 'pauza' cu publicarea de 'metrowikileaks' pana se rezolva problemele cu 'relocarea' forumului...
Pana atunci, doar scurte comentarii la materialele deja publicate...
P.S.
Voluntarii dornici de 'marfa proaspata' sa-mi dea de stire pe PM si 'livram'...
@sguru, banuiesc ca tot ceva de genul asta mi-ai trimis si mie.
Deocamdata nu pot accesa mesajele si nici raspunde, optiunea nu a fost inca activata.
Il rog pe aceasta cale pe @Utilizator anonim, cand are timp, sa-mi activeze si mie primirea mesajelor. Multumesc!
- subway guru
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
subway guru
Aveti putzintica rabdare, stimabililor!
E mai importanta 'relocarea'...
Aveti putzintica rabdare, stimabililor!
E mai importanta 'relocarea'...
- sab
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
sab
NOTA
Privind imbunatatirea solutiei pentru traseul si realizarea constructiva a galeriei de metrou
Urmare indicatiilor date la 23 iulie 1975 de tovarasul Nicolae Ceausescu- secretar general al Partidului Comunist Roman, Presedintele Republicii Socialiste Romania, un colectiv de specialisti alcatuit din profesori de la Institutele Politehnic si de Constructii Bucuresti, specialisti din proiectare si executie de la Trustul de constructii hidroenergetice, Centrala de constructii Cai Ferate, Trustul de constructii industriale, Intreprinderea de lucrari hidrotehnice speciale, trustul de izolatii, Institutul de studii si proiectari hidroenergetice, Intreprinderea Metroul Bucuresti, Institutul de studii pentru gospodarie comunala, Institutul Proiect Bucuresti si Institutul de Cercetari, proiectari si gospodarirea apelor, au examinat solutiile traseului si acelea de realizare a galeriei tronsonului I de metrou Semanatoarea-Abator.
In executarea indicatiilor conducerii de partid ca Dambovita sa devina un curs de apa curat, deschis, care sa permita si navigatia cu unele ambarcatiuni usoare, precum si a celor cu privire la amplasarea si solutiile constructive ale metroului, lucrarilor colectivului au condus la urmatoarele propuneri :
1. Cu privire la amenajarea Dambovitei
Problema amenajarilor pe Dambovita si protectia lucrarilor metroului revin in grija si raspunderea Consiliului National al Apelor.
Taluzele actuale vor fi mentinute, renuntandu-se la taluzare pe vericala, nivelul general al apei se va ridica cat mai sus, iar podurile vor fi modificate la inaltimea corespunzatoare. Solutiile propuse pentru metrou tin seama de aceste amenajari, iar nivelul apei din noile profile caracteristice prezentate sunt stabilite de catre Consiliul National al Apelor.
Lucrarile de amenajare a Dambovitei, inclusiv regularizarile din amonte si canalul colector nou de pe malul drept, se vor realiza in paralel cu metroul.
2. Cu privire la reducerea latimii actuala a galeriei metroului prin adoptarea solutiei cu peretii mulati sa fie realizati ca pereti de rezistenta ai metroului cu amplasarea drenului sub galerie, astfel incat galeria sa nu afecteze prifilul taluzului existent si sectiunea de scurgere actuala a Dambovitei.
Analiza facuta a condus la elaborarea solutiilor tehnice in conditiile indicate, latimea galeriei metroului reducandu-se cu 2 metri de la 12,90 metri la 10,90 metri.
Reducerea aratata a latimii galeriei metroului se poate face realizandu-se peretii mulati ca pereti de rezistenta si prin constructia drenului metroului sub radierul galeriei Prin aceasta reducere a latimii, deplasarea traseului spre partea carosabila se va face fara ca sectiunea galeriei sa apara vizibila in taluz.
3.Cu privire la realizarea unei acoperiri minime deasupra galerieie metroului de cca 3 metri fata de nivelul carosabilului
S-au gasit soluti tehnice pentru realizarea unei acoperiri de 3 metri, aceasta aducand si unele avantaje in evitarea modificarii traversarilor unor retele edilitare magistrale, in special poduri.
Dupa mutarea retelelor edilitare care mai exista in zona, pe cea mai mare parte a traseului, excavatia de la partea superioara se va putea executa in sapatura deschisa, cu mijloace mecanizate curente, pana la o adancimede 3-4 metri.
Adancimea necesara galerieie metroului conduce la excavatii pana la cota de -10 metri, ceea ce impune realizarea incintei de lucru prin doi pereti laterali rigizi de cca 15 metri adancime. Acestia pot fi realizati in principal din pereti de beton armat mulati sau pe anumtite zone din palplanse metalice.
Solicitarile acestor pereti impune sprijinirea lor, care se poate realiza si prin executia planseului superior al galeriei, inainte de inceperea excavatiei.
Avand in vedere spatiile inguste, nivelul ridicat al panzei de apa subterana, apropierea de cladiri, etc pe majoritata traseului, exacavarea sub nivelul planseului superior al galeriei nu este posibil a se executa in sapatura deschisa.
Tinand seama ca noua solutie nu poate asigura in toate zonele un strat de etansare continuu, este posibil ca peretii mulati sa prezinte puncte de infiltratii zonale sau concentrate, care pot fi partial eliminate prin tratari ulterioare in faza de constructie sau pe parcursul exploatarii. Debitele de infiltratii vor necesita o colectare si o drenare continua.
Noua sectiune tip propusa permite si introducerea unui strat de izolatie, protejat corespunzator.
Avand in vedere problemele care se pun in legatura cu asigurarea etanseitatii constructiei, a rezultat ca este necesar sa se experimenteze solutii de imbunatatire a tehnologiei care sa dea posibilitatea unor interventii ulterioare. (injectii, izolari locale, etc).
Se propune ca aceste experimentari sa se realizeze in zona Tribunalului, pe santierul Trustului de consructii industriale Bucuresti din cadrul Ministerului Constructiilor Industriale, in portiunea de 130 metri in care sunt reazalizati ambii pereti mulati.
Tot in acest sector urmeaza a se executa macheta la scara naturala si macheta la scara 1:4.
4. Cu privire la realizarea colectorului nou de canalizare care sa preia pe cat posibil si functia de dren.
Realizarea Dambovitei ca un curs de apa curata in zona orasului impune, independent de aplicatia metroului, constructia a doua colectoare principale amplasate pe cele doua maluri, dimensionate corespunzator, astfel incat sa nu se mai produca deversari care sa polueze apa raului.
Canalul colector de pe malul drept trebuie realizat in solutie definitiva, concomitent si in unele zone chiar in devans fata de lucrarile metroului.
Urmare solutiilor propuse si conditiilor decurgand din profilul geologic si hidrogeologic local al terenului, diferentelor de cote tehnologice necesare si functiunilor diferite, analiza efectuata arata ca nu este realizabila solutia unui colector care sa indeplineasca si functia de dren al metroului.
Urmeaza a fi realizate:
- drenul functional pentru galeria de metrou, amplasat sub acesta, care, determinat de conditiile locale, va avea un caracter provizoriu sau definitiv.
Functie de acest caracter va fi tratat in consecinta si radierul galeriei. In acest dren vizitabil care va comporta o stare de curatenie perfecta si un regim de pompare continuu, se vor colecta si eventualele ape de infiltratie conduse din interiorul galeriei metroului.
- Colectorul nou de canalizare urbana exterior peretilor mulati ai galeriei metroului , care sa fie corelat cu executia drenului aferent pentru controlul si coborarea nivelului apelor subterane din aria de colectare a malului drept al splaiului. Executarea acestora se va corela cu restul modificarilor de retele edilitare si dezafectarea actualului colector.
Aceasta solutie a fost insusita de toti specialistii care au elaborat analiza, apreciindu-se ca introducerea canalului colector in aceeasi incinta cu metroul, protejata de pereti mulati independenti, nu este posibila din considerente de siguranta in exploatare (seismicitate, infiltratii provenite din canal, stabilitatea ansamblului, tehnologia de executie, profile si declivitati diferite, etc).
5.Solutiile analizate in principiu urmeaza a fi detaliate si adancite, la situatia concreta a fiecarui sector in parte, in urmatoarele 7 zile, de catre un colectiv compus din profesori de la catedrele de specialitate ale institutelor Politehnic si de Constructii Bucuresti si specialisti in proiectare si executie de la Institutul de studii si proiectari hidroenergetice ,trusturile si intreprinderile executante din cadrul Ministerului Energiei Electrice, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, Ministerul Constructiilor Industriale, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Intreprinderea Metroul Bucuresti, Institutul Proiect Bucuresti, Institutul de Cercetari si proiectari de gospodarirea apelor si Consiliului popular al municipiului Bucuresti.
Acest colectiv va analiza si trata modificarile care intervin in retelele edilitare ale orasului, prezentand totodata si propuneri de tehnologii si etapizarea lucrarilor.
Se prezinta in anexa propuneri pentru componenta colectivului care sa elaboreze lucrarea.
Bucuresti, 27 iulie 1975
ADJUNCT AL MINISTRULUI TRANSPORTURILOR SI TELECOMUNICATIILOR Ing Marin Maroiu
PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL APELOR Ing Florin Iorgulescu
ADJUNCT AL MINISTRULUI ENERGIEI ELECTRICE Ing Adrian Georgescu
INSPECTOR GENERAL DE STAT ADJUNCT AL INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU DIRECTIVARE SI CONTROL IN PROIECTARE SI CONSTRUCTII Ing Dumitru Mosora
ADJUNCT AL MINISTRULUI AGRICULTURII INDUSTRIEI ALIMENTARE Ing Enache Sirbu
ADJUNCT AL MINISTRULUI CONSTRUCTIILOR INDUSTRIALE Ing Constantin Ionescu
(P.S. Urmeaza o lista pe 2 pagini de specialisti . Daca se considera necesar o transcriu)
NOTA
Privind imbunatatirea solutiei pentru traseul si realizarea constructiva a galeriei de metrou
Urmare indicatiilor date la 23 iulie 1975 de tovarasul Nicolae Ceausescu- secretar general al Partidului Comunist Roman, Presedintele Republicii Socialiste Romania, un colectiv de specialisti alcatuit din profesori de la Institutele Politehnic si de Constructii Bucuresti, specialisti din proiectare si executie de la Trustul de constructii hidroenergetice, Centrala de constructii Cai Ferate, Trustul de constructii industriale, Intreprinderea de lucrari hidrotehnice speciale, trustul de izolatii, Institutul de studii si proiectari hidroenergetice, Intreprinderea Metroul Bucuresti, Institutul de studii pentru gospodarie comunala, Institutul Proiect Bucuresti si Institutul de Cercetari, proiectari si gospodarirea apelor, au examinat solutiile traseului si acelea de realizare a galeriei tronsonului I de metrou Semanatoarea-Abator.
In executarea indicatiilor conducerii de partid ca Dambovita sa devina un curs de apa curat, deschis, care sa permita si navigatia cu unele ambarcatiuni usoare, precum si a celor cu privire la amplasarea si solutiile constructive ale metroului, lucrarilor colectivului au condus la urmatoarele propuneri :
1. Cu privire la amenajarea Dambovitei
Problema amenajarilor pe Dambovita si protectia lucrarilor metroului revin in grija si raspunderea Consiliului National al Apelor.
Taluzele actuale vor fi mentinute, renuntandu-se la taluzare pe vericala, nivelul general al apei se va ridica cat mai sus, iar podurile vor fi modificate la inaltimea corespunzatoare. Solutiile propuse pentru metrou tin seama de aceste amenajari, iar nivelul apei din noile profile caracteristice prezentate sunt stabilite de catre Consiliul National al Apelor.
Lucrarile de amenajare a Dambovitei, inclusiv regularizarile din amonte si canalul colector nou de pe malul drept, se vor realiza in paralel cu metroul.
2. Cu privire la reducerea latimii actuala a galeriei metroului prin adoptarea solutiei cu peretii mulati sa fie realizati ca pereti de rezistenta ai metroului cu amplasarea drenului sub galerie, astfel incat galeria sa nu afecteze prifilul taluzului existent si sectiunea de scurgere actuala a Dambovitei.
Analiza facuta a condus la elaborarea solutiilor tehnice in conditiile indicate, latimea galeriei metroului reducandu-se cu 2 metri de la 12,90 metri la 10,90 metri.
Reducerea aratata a latimii galeriei metroului se poate face realizandu-se peretii mulati ca pereti de rezistenta si prin constructia drenului metroului sub radierul galeriei Prin aceasta reducere a latimii, deplasarea traseului spre partea carosabila se va face fara ca sectiunea galeriei sa apara vizibila in taluz.
3.Cu privire la realizarea unei acoperiri minime deasupra galerieie metroului de cca 3 metri fata de nivelul carosabilului
S-au gasit soluti tehnice pentru realizarea unei acoperiri de 3 metri, aceasta aducand si unele avantaje in evitarea modificarii traversarilor unor retele edilitare magistrale, in special poduri.
Dupa mutarea retelelor edilitare care mai exista in zona, pe cea mai mare parte a traseului, excavatia de la partea superioara se va putea executa in sapatura deschisa, cu mijloace mecanizate curente, pana la o adancimede 3-4 metri.
Adancimea necesara galerieie metroului conduce la excavatii pana la cota de -10 metri, ceea ce impune realizarea incintei de lucru prin doi pereti laterali rigizi de cca 15 metri adancime. Acestia pot fi realizati in principal din pereti de beton armat mulati sau pe anumtite zone din palplanse metalice.
Solicitarile acestor pereti impune sprijinirea lor, care se poate realiza si prin executia planseului superior al galeriei, inainte de inceperea excavatiei.
Avand in vedere spatiile inguste, nivelul ridicat al panzei de apa subterana, apropierea de cladiri, etc pe majoritata traseului, exacavarea sub nivelul planseului superior al galeriei nu este posibil a se executa in sapatura deschisa.
Tinand seama ca noua solutie nu poate asigura in toate zonele un strat de etansare continuu, este posibil ca peretii mulati sa prezinte puncte de infiltratii zonale sau concentrate, care pot fi partial eliminate prin tratari ulterioare in faza de constructie sau pe parcursul exploatarii. Debitele de infiltratii vor necesita o colectare si o drenare continua.
Noua sectiune tip propusa permite si introducerea unui strat de izolatie, protejat corespunzator.
Avand in vedere problemele care se pun in legatura cu asigurarea etanseitatii constructiei, a rezultat ca este necesar sa se experimenteze solutii de imbunatatire a tehnologiei care sa dea posibilitatea unor interventii ulterioare. (injectii, izolari locale, etc).
Se propune ca aceste experimentari sa se realizeze in zona Tribunalului, pe santierul Trustului de consructii industriale Bucuresti din cadrul Ministerului Constructiilor Industriale, in portiunea de 130 metri in care sunt reazalizati ambii pereti mulati.
Tot in acest sector urmeaza a se executa macheta la scara naturala si macheta la scara 1:4.
4. Cu privire la realizarea colectorului nou de canalizare care sa preia pe cat posibil si functia de dren.
Realizarea Dambovitei ca un curs de apa curata in zona orasului impune, independent de aplicatia metroului, constructia a doua colectoare principale amplasate pe cele doua maluri, dimensionate corespunzator, astfel incat sa nu se mai produca deversari care sa polueze apa raului.
Canalul colector de pe malul drept trebuie realizat in solutie definitiva, concomitent si in unele zone chiar in devans fata de lucrarile metroului.
Urmare solutiilor propuse si conditiilor decurgand din profilul geologic si hidrogeologic local al terenului, diferentelor de cote tehnologice necesare si functiunilor diferite, analiza efectuata arata ca nu este realizabila solutia unui colector care sa indeplineasca si functia de dren al metroului.
Urmeaza a fi realizate:
- drenul functional pentru galeria de metrou, amplasat sub acesta, care, determinat de conditiile locale, va avea un caracter provizoriu sau definitiv.
Functie de acest caracter va fi tratat in consecinta si radierul galeriei. In acest dren vizitabil care va comporta o stare de curatenie perfecta si un regim de pompare continuu, se vor colecta si eventualele ape de infiltratie conduse din interiorul galeriei metroului.
- Colectorul nou de canalizare urbana exterior peretilor mulati ai galeriei metroului , care sa fie corelat cu executia drenului aferent pentru controlul si coborarea nivelului apelor subterane din aria de colectare a malului drept al splaiului. Executarea acestora se va corela cu restul modificarilor de retele edilitare si dezafectarea actualului colector.
Aceasta solutie a fost insusita de toti specialistii care au elaborat analiza, apreciindu-se ca introducerea canalului colector in aceeasi incinta cu metroul, protejata de pereti mulati independenti, nu este posibila din considerente de siguranta in exploatare (seismicitate, infiltratii provenite din canal, stabilitatea ansamblului, tehnologia de executie, profile si declivitati diferite, etc).
5.Solutiile analizate in principiu urmeaza a fi detaliate si adancite, la situatia concreta a fiecarui sector in parte, in urmatoarele 7 zile, de catre un colectiv compus din profesori de la catedrele de specialitate ale institutelor Politehnic si de Constructii Bucuresti si specialisti in proiectare si executie de la Institutul de studii si proiectari hidroenergetice ,trusturile si intreprinderile executante din cadrul Ministerului Energiei Electrice, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, Ministerul Constructiilor Industriale, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Intreprinderea Metroul Bucuresti, Institutul Proiect Bucuresti, Institutul de Cercetari si proiectari de gospodarirea apelor si Consiliului popular al municipiului Bucuresti.
Acest colectiv va analiza si trata modificarile care intervin in retelele edilitare ale orasului, prezentand totodata si propuneri de tehnologii si etapizarea lucrarilor.
Se prezinta in anexa propuneri pentru componenta colectivului care sa elaboreze lucrarea.
Bucuresti, 27 iulie 1975
ADJUNCT AL MINISTRULUI TRANSPORTURILOR SI TELECOMUNICATIILOR Ing Marin Maroiu
PRESEDINTELE CONSILIULUI NATIONAL AL APELOR Ing Florin Iorgulescu
ADJUNCT AL MINISTRULUI ENERGIEI ELECTRICE Ing Adrian Georgescu
INSPECTOR GENERAL DE STAT ADJUNCT AL INSPECTORATULUI GENERAL PENTRU DIRECTIVARE SI CONTROL IN PROIECTARE SI CONSTRUCTII Ing Dumitru Mosora
ADJUNCT AL MINISTRULUI AGRICULTURII INDUSTRIEI ALIMENTARE Ing Enache Sirbu
ADJUNCT AL MINISTRULUI CONSTRUCTIILOR INDUSTRIALE Ing Constantin Ionescu
(P.S. Urmeaza o lista pe 2 pagini de specialisti . Daca se considera necesar o transcriu)
- subway guru
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
subway guru
Pai nu ne-am intzeles ca punem documentele 'in integralitatea lor'?
Pai nu ne-am intzeles ca punem documentele 'in integralitatea lor'?
- sab
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
sab
Atunci...continuare
SPECIALISTI
prof dr ing Alexabdru Diacon- Institutul Politehnic Bucuresti
Prof dr ing Petre Trofin -Institutul de Constructii Bucuresti
ing Stefan Ciurel- Vicepresedinte al Consiliului popular al Municipiului Bucuresti
ing Ion Lup-Director General CCCF-Ministerul Transporturilor
ing Calin Popescu-director ILHS - Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare
ing Tenea Mihai- Trustul de Constructii industriale Bucuresti
ing. Cgeorghe Mitocaru- TCH-Ministerul Energiei Electrice
ing Eugen Scrob - Institutul de studii si proiectari hidroenergetice
ing Cristian Hulubei- Director al Trustului de izolatii pentru lucrari industriale Bucuresti
ing Paul Vavera- Sef de sectie Trustul de izolatii pentru lucrari industriale Bucuresti
ing Paul Solacolu- iInstitutul de cercetari si proiectari de gospodarirea apelor
ing Horia Iacob Teiusan- Director Tehnic Intreprinderea Metroul Bucuresti
ing Ion Malcoci- Sef program studii, cercetari, proiectari, asimilari pentru metrou- Intreprinderea Metroul Bucuresti
COMPONENTA COLECTIVULUI PENTRU ELABORAREA SOLUTIILOR
Ministerul Constructiilor Industriale -Trustul de constructii Bucuresti
- ing Tenea Mihai
- ing Haios Stefan - Trustul Izol. Lucr. Instr.
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor- Centrala de constr. Cai Ferate Bucuresti
- ing Abaluta Andrei
-Institutul de proiectari cai ferate
- ing Ganescu Constantin
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor- Intreprinderea de lucr. hidrotehn. speciale
- ing Gazdaru Adrian
Ministerul Industriei Electrice -Trustul de constructii hidrotehnice
- ing Gheorghe Birca
- ing Mitocaru Gheorghe
- ing Dragu Norel
-Intreprinderea de distributie a energiei electrice
- ing Ionita Elena
-Institutul de studii si proiectari hidrotehnice
-ing Scrob Eugen
- ing Clenc Valentin
Ministerul Minelor, Petrolului si Geologiei- Intreprinderea de retele si instalatii pentru distributia gazelor naturale Buc.
- ing Georgescu Emil
Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare - Institutul de sistematizare, locuinte si gosp. comunala
- ing Mirea Gheorghe
- ing Zorio Romulus
-ing Laslo Nicolae
Comitetul Popular al Municipiului Bucuresti- Institutul Proiect Bucuresti
- ing Neicu Mircea
- ing Badea Dragos
- ing Sepelev Victor
- ing Abduraim Sefcati
Intreprinderea metroul Bucuresti
- ing Malcoci Ioan
- ing Vorobciuc Oreste
- ing Liess Gerthard
- ing Ghitaa Aurel
- ing Chirvasie Mircea
- ing Bujor Gheorghe
-ing Talfan Stefan
Institutul de Constructii Bucuresti
- prof dr ing Petre Trofin
- prof dr ing Nicolae Topa
Institutul de Arhitectura
-prof ing Alexandru Cismigiu
Institutul de Arhitectura
-prof dr ing Alexandru Diaconu
Consiliul National al Apelor
- ing Paul Solacolu
Atunci...continuare
SPECIALISTI
prof dr ing Alexabdru Diacon- Institutul Politehnic Bucuresti
Prof dr ing Petre Trofin -Institutul de Constructii Bucuresti
ing Stefan Ciurel- Vicepresedinte al Consiliului popular al Municipiului Bucuresti
ing Ion Lup-Director General CCCF-Ministerul Transporturilor
ing Calin Popescu-director ILHS - Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare
ing Tenea Mihai- Trustul de Constructii industriale Bucuresti
ing. Cgeorghe Mitocaru- TCH-Ministerul Energiei Electrice
ing Eugen Scrob - Institutul de studii si proiectari hidroenergetice
ing Cristian Hulubei- Director al Trustului de izolatii pentru lucrari industriale Bucuresti
ing Paul Vavera- Sef de sectie Trustul de izolatii pentru lucrari industriale Bucuresti
ing Paul Solacolu- iInstitutul de cercetari si proiectari de gospodarirea apelor
ing Horia Iacob Teiusan- Director Tehnic Intreprinderea Metroul Bucuresti
ing Ion Malcoci- Sef program studii, cercetari, proiectari, asimilari pentru metrou- Intreprinderea Metroul Bucuresti
COMPONENTA COLECTIVULUI PENTRU ELABORAREA SOLUTIILOR
Ministerul Constructiilor Industriale -Trustul de constructii Bucuresti
- ing Tenea Mihai
- ing Haios Stefan - Trustul Izol. Lucr. Instr.
Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor- Centrala de constr. Cai Ferate Bucuresti
- ing Abaluta Andrei
-Institutul de proiectari cai ferate
- ing Ganescu Constantin
Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare si Apelor- Intreprinderea de lucr. hidrotehn. speciale
- ing Gazdaru Adrian
Ministerul Industriei Electrice -Trustul de constructii hidrotehnice
- ing Gheorghe Birca
- ing Mitocaru Gheorghe
- ing Dragu Norel
-Intreprinderea de distributie a energiei electrice
- ing Ionita Elena
-Institutul de studii si proiectari hidrotehnice
-ing Scrob Eugen
- ing Clenc Valentin
Ministerul Minelor, Petrolului si Geologiei- Intreprinderea de retele si instalatii pentru distributia gazelor naturale Buc.
- ing Georgescu Emil
Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare - Institutul de sistematizare, locuinte si gosp. comunala
- ing Mirea Gheorghe
- ing Zorio Romulus
-ing Laslo Nicolae
Comitetul Popular al Municipiului Bucuresti- Institutul Proiect Bucuresti
- ing Neicu Mircea
- ing Badea Dragos
- ing Sepelev Victor
- ing Abduraim Sefcati
Intreprinderea metroul Bucuresti
- ing Malcoci Ioan
- ing Vorobciuc Oreste
- ing Liess Gerthard
- ing Ghitaa Aurel
- ing Chirvasie Mircea
- ing Bujor Gheorghe
-ing Talfan Stefan
Institutul de Constructii Bucuresti
- prof dr ing Petre Trofin
- prof dr ing Nicolae Topa
Institutul de Arhitectura
-prof ing Alexandru Cismigiu
Institutul de Arhitectura
-prof dr ing Alexandru Diaconu
Consiliul National al Apelor
- ing Paul Solacolu
- subway guru
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
subway guru
Multzumesc #sab, era pacat sa ramana lumea cu impresia ca treburile astea tehnice erau rodul mintii 'politicienilor' si sa nu mentionam numele 'adevaratilor specialisti'...
Multzumesc #sab, era pacat sa ramana lumea cu impresia ca treburile astea tehnice erau rodul mintii 'politicienilor' si sa nu mentionam numele 'adevaratilor specialisti'...
- DocOctavius
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
DocOctavius
Cum văd că până la instalarea softurilor pe mașinile virtuale mai durează mai pun și eu o tranșa de materiale de citit. Dacă se pierd în transfer nu-i bai că le mai am. Dacă încurcă operațiile de transfer îmi cer scuze anticipat.
COMISIA DE RECEPTIE PRELIMINARA SI PUNEREA IN FUNCTUNE A LUCRARILOR AFERENTE TRONSONULUI I DE METROU
Conform Decretului Prezidențial nr.190 din 1 august 1978 a fost instituită Comisia Guvernamentală pentru recepție primului tronson din investiție METROUL BUCURESTI, avînd următoarea componență:
===================================================================================
Nr. Numele și prenumele Unitatea de care aparține
crt.
===================================================================================
PRESEDINTE
Cioară Gheorghe Viceprim-ministru al Guvernului și ministrul construcțiilor industriale.
VICEPRESEDINTE:
Georgescu Mircea Inspector general al Inspectoratului general de stat pentru investiții construcții
MEMBRII:
1. Voinea Radu Rector al Institutului Politehnic București
2. Măroiu Marin Adjunct al ministerului transporturilor și telecomunicațiilor.
3. Tenea Mihail Adjunct al ministrului construcțiilor industriale
4. Cîșu Ilie Adjunct al ministrului muncii
5. Dumitru Gheorghe Vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului Popular al municipiului București.
6. Grama Tudorică Director general - Regionala de cale ferată București.
7. Stănucă Aurel Director tehnic - Institutul de Studii și proiectări hidroenergetice București.
8. Ghiocel Dan Rector - Institutul de Construcții București,
9. Botea Emil Profesor emerit - Institutul de Construcții București
10. Mazilu Oanaite Profesor - Institutul de construcții București.
11. Andreescu Grigore Director tehnic - Institutul de Proiectări căi ferate București
12. Nițu Vasile Director adjunct tehnic - Institutul de studii și proiectări energetice București.
- 2 -
===========================================================================================================
. 1. 2.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
13. Hila Virgil Profesor doctor - Institutul de Construcții București
14. Gheorghiu Nicolae Profesor Institutul politehnic București
15. Vătreanu Alexandru Director adjunct - Institutul de cercetări și proiectări tehnologice în transporturi București.
16. Iamandi Constantin Profesor, șef de catedră hidraulică alimentri cu apă și canalizare - Institutul de Construcții București.
17. Teretean Teodor Stefan Inginer instalații , șef de laborator Institutul de cercetări in construcții și economie construcții
18. Stănescu TRaian Arhitect șef adjunct - municipiul București, Conferențiar la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu".
19. Hoțuete Constantin Director Institutul de proiectări transporturi auto, navale și aeriene
20. Geoană Constantin Comandant al apărării civile general
21. Amohnoaie Epitanie Sef al Comandamentului serviciilor și inzestrării din Ministerul de Interne
22. Morariu Viorel Sef sectie - Institutul de cercetări și proiectări tehnologice in transporturi București.
23. Polizu Gheorghe Se f atelier de proiectare arhitectur Institutul de proiectri și cercetări pentru industria materialelor de construcții.
24. POpescu Crneliu Director - Intreprinderea de construcții edilitere și drumuri București.
Pentru conformitate - ing.Bujor G
[semnătură ilizibilă]
INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI
O R D I N N R . 1 7
d i n 1 8 . 0 1 . 1 9 7 9
DIRECTORUL GENERAL AL INTREPRINDERII METROUL BUCURESTI
Avînd in vedere:
- volumul și complexitatea problemelor legate de proiectarea și urmărirea aplicării documentațiilor tehnico-economice in execuție a lucrărilor Magistralei I de metrou;
- multitudinea aspectelor legate de elaborarea, avizarea, aprobarea, proiectarea și punerea in aplicare a documentațiilor tehnico-economice necesare realizării Magisralei II de metrou;
- prevederile HCM nr.547/1970, privind organizarea activității de proiectare;
- In temeiul Decretului nr.15/1975, privind organizarea, și funcționarea Intreprinderii Metroul București,
O R D O N
Art.1. Pentru Magistrala I de metrou Militari Titan, se numește:
- in funcție de șef proiect magistrala: ing.Enache Nicolae
- in funcția de șef proiect tronson 1 și 4: ingAlcaz Max.
tronson 2: ing.Marinescu Marin
tronson 3: ing.Atanasiu Paul
- in funcția de șef proiect stație:
arh.Costinescu Dan pentru stația Abator
arh.Podocea Ion pentru stația Mihai Bravu
arh.Beznilă Gheorghe pentru stația Leontin Sălăjan
arh.Podocea Ion și
arh.Stanciu Cătălin pentru stația Titan Centru
arh.Panaitescu Alexandru pentru stația Morarilor
arh.Podocea Ion și
arh.Radu Victoria pentru stația Republica
arh.Novitchi Ion pentru stația politehnica
arh.Bunu Adriana pentru stația Lujerului
arh.Dima Lia pentru stația Valea Cascadelor
arh.Papina Ileana pentru stația IREMOAS
arh.Oprișenescu Eugen pentru atelierele Centrale Militari
- 2 -
arh.Stefănescu Ion pentru stația pod Grant
Art.2. Pentru Magistrala 2 de metrou IMGB - Pipera se numește:
- in funcția de șef proiect magistrală:ing.Bujor Gheorghe;
in funcția de șef proiect: tronson 1: ing.Atanasiu Paul
tronson 2: ing.Marinescu Marin
tronson 3+4: ing.Vasile Florin
Art.3. -Se numește in funcția de șefi de proiect de specialitate la Magistrala I de metrou Militari Titan și Magistrala 2 de metrou IMGB - Pipera:
- ing.teodorescu - Dumitru și
ing.Gheorghiu Florin pentru lucrările de instalație tehnologie, utilaje și material rulant
- ing.Dăescu Petre pentru lucrările de orgnizarea șantierului faza I și II
Art.4. Sefii de proiect pe magistrală, șefii de proiect pe tronson și șefii de proiect pe specialitate își vor desfășura activitatea în cadrul unui colectiv subordinat directorului gen.adj. și condus de seful de program de studii, cercetări, proiectări, asimilări și experimentări pentru realizarea metroului in municipiul București.
Art.5. - In cadrul colectivului de șefi proiect si desfășoară activitatea și proiectant Stefănescu Virgiania care se ocupă de intocmirea demersurilor și formularelor necesare pentru obținerea acordurilor, avizelor și aprobărilor ce se ver in scopul definitivării documentațiilor de exproprieri, scoateri din circuitu agricol, transferuri de teren si despăgubiri.
Art.6.Seful de proiect pe stații își desfășoară activitatea in colaborare cu șeful de proiect al tronsonului din care face parte stația respectivă și sub îndrumarea șefilor de secție și atelier in care își desfășoară activitatea
Art.7. Pentru urmărirea aplicării proiectelor in execuție și pentru coordonarea activității privind realizarea și punerea în funcțiune a stațiilor se numesc in funcția de inginer coordonator pe stație:
- ing.Marinescu Marin pentru stația Abator
- ing.Baubec Ismet pentru stația Mihai Bravu
- ing.Wintze Alexandru pentru stația Leontin Sălăjan
- ing.Baubec Sucri pentru stația Titan Centru
- ing.Rusu Mihai pentru stația Morarilor
- ing.Vasilie Florin pentru stația Republica
- ing.Garhard Liess pentru stația Politehnica
- ing.Stanasiu Păul pentru stația Lujerului
- ing.Hulpoi Niculaie pentru stația Valea Cascadelor
- ing.Dordea Voicu pentru stația IREMOAS și atelierele Centrale Militari
- 3 -
- ing.Alcaz Max - pentru stația Podul GRant
Art.8. - Inginerul coordonator de stație își desfășoară activitatea in colaborare cu șeful de proiect de stație și cu șeful de proiect tronson, , fiind subordonat pentru această activitate direct directorului general al Intreprinderii Metroul București.
Art.9. Seful de proiect pe magistrală, are următoarele atribuții și răspunderi principale, pentru magistrala de metrou la care indeplineste funcția de șef proiect.
- coordonează proiectarea intregului obiectiv și a obiectelor componente și indrumă impreună cu secțiile de proiectare, activitatea diferitelor specialități, in scopul asigurării unui ansamblu unitar, cu inaltă funcționalitate, deplină siguranță in expoatarea și eficiență maximă la toate fazele de proiectare.
- asigură obținerea acordurilor și avizelor necesare la nota de comandă și la proectul de execuție.
- urmărește avizarea și aprobarea notelor de comandă și a proiectelor de execuție.
-urmărește intocmirea documentațiilor necesare exproprierilor transferului de terenuri, scoaterii din circuitul agricol sau fondul forestier, inaintea acestor documentații la forurile in drept și obținerea avizelor.
- urmărește incadrarea proiectului de execuție in indicatorii limită aprobați prin notele de comandă și a detaliilor si devizelor de execuție.
- stabilește impreună cu constructorul și cu beneficiarul programul privind controlul de calitate a execuției lucrărilor conform proiectelor elaborate și urmărește realizarea acestui program.
- participă la recepția lucrărilor pentru care a indeplinit funcția de șef de proiect
Art.10 - Seful de proiect tronson, are următoarele atribuții și răspunderi principale, pentru tronsoanele la care indeplineste funcția de șef proiect.
- intocmește impreună cu secțiile de proiectare și cu șefii de proiect de stații lista lucrărilor ce urmează a se proiecta in perioada următoare (trimestru, an) prin forțe proprii și prin subproiectanții de specialitate.
- lansează in secții și ateliere lucrările din planul de proiectare aprobat, incheind contracte -angajament pe baza datelor primare primite de la secțiile de proiectare, prin șefii de proiect de stații (pentru stații) sau direct pentru celelalte lucrări din cadrul tronsonului.
- intocmește graficul de circulație a temelor intre specialități (scadențarul de teme), pentru lucrările din cadrul interstațiilor
- 4 -
tronsonului respectiv si urmăresc predarea acestora la termenele din scdențar in vederea asigurării fluxului normal de elaborare a documentațiilor.
- urmărește realizarea și predarea documentațiilor tehnico-economice in termenele contractate precum si a celorlalte obligații și clauze de contract.
- răspunde pentru soluția de ansamblu si coordonarea generală a soluțiilor tehnice de specialitate, urmărind incadrarea detaliilor și devizelor de execuție in ansamblu și in prevederile fazelor anterioare de proiectare, cu respectarea acordurilor și avizelor legale.
- răspunde impreună cu șefii de proiect pe stații și cu ceilalți proiectanți pentru asigurarea calității proiectelor și soluțiilor adoptate.
- asigură obținerea prin secțiile de proiectare sau direct, a avizelor și acordurilor ce cad in sarcina proiectantului și sint necesare la elaborarea detaliilor și devizelor de execuție.
- urmărește respectarea normelor și normativelor cu privire la consumul de metal și alte materiale deosebite.
- pentru proiectele ce urmează a fi elaborate prin subproiectanții de specialitate, răspunde de asigurarea, prinșefii de proiect de stații sau direct prin secțiile de proiectare, a temelor de proiectare necesare și urmaresc contractarea proiectării lucrărilor prin Serviciul Tehnic.
- urmărește proiectarea de către subproiectanții de specialitate a proiectelor contractate
- intocmeste formele de predare si preda la beneficiari, la termenele din contractele - angajament de proiectare toate documentațiile elaborate pe tronsonul respectiv atît prin forțe proprii cît și prin subproiectanții de specialitate.
- asigură pregătirea pentru prezentarea la avizare in CTE, proiectarea a documentațiilor tehnico-economice, elaborate prin forțe proprii și prin subproiectanții de specialitate.
- asigură colaborarea proiectanților cu constructorul pentru stabilirea tehnologiilor de execuție și soluțiilor constructive ce urmează a fi adoptate in detaliile de execuție.
- participă direct și asigură participarea proiectanților la urmărirea execuției lucrărilor conform proiectelor elaborate si la controlul calitații execuției direct pe șantier, potrivit programului stabilit cu beneficiarul și constructorul
- participă la recepția lucrărilor de pe tronsonul respectiv și răspunde inpreunp cu proiectanții de specialitate, de rezolvarea problemelor de natură tehnică și economică izvorîte din aplicarea proiectelor
- 5 -
și consemnate de comisia de recepție.
Art.11.Seful de proiect de stație are următoarele atribuții și răspunderi principale, pentru stația la care indeplinește funcția de șef proiect.
- intocmește impreună cu secțiile și atelierele de specialitate lista lucrărilor necesare a se proiecta la stația respectivă - prin forțe proprii și prin subproiectanții de specialitate - in perioada urmatoare (trimestru, an)
- intocmește și perfectează cu secțiile și atelierele de proiectare graficul de circulație a temelor intre specialități (scadențarul de teme) , in concordanță cu termenul de predare din contractul angajament.
- intocmește și lansează tema de bază și urmărește circulația temelor intre specialități și predarea acestora in termenele din scadențar, in vederea asigurării unui flux normal de elaborare a documentațiilor si a condițiilor de predare la termenul contractual.
- răspunde pentru solutia de ansamblu a stației și de coordonare generala a soluțiilor tehnice pe specialități, urmărind incadrarea detaliilor și devizelor de execuție in soluțiile și prevederile proiectului de execuție aprobat și in prevederile acordurilor și avizelor date pentru stația respectivă.
- asigură, impreună cu șeful de proiect de specialitate, coordonarea lucrărilor de arhitectură și rezistență cu cele de instalații generale, tehnologice si pentru exploatare.
- asigură prin secțiile de proiectre, datele primare (normare formațiile de proiectare,) necesare intocmirii contractului - angajament de proiectare pentru stația respectivă.
- pentru proiectele ce urmează a fi elaborate prin subproiectanți, asigură prin secțiile de proiectare, temele de proiectare necesare emiterii comenzilor către subproiectanți
- pregatește pentru prezentarea la avizare in CTE proiectare documentațiile tehnico-economice elaborate pentru stația respetivă
- răsunde impreună cu ceilalți proiectanți penru asigurarea calității proiectelor și a soluțiilor adoptate
- asigură obținerea prin secțiile de proiectare sau direct a avizelor și acordurilor ce cad in sarcina proiectantului și sint necesar elaborarea dtaliilor și devizelor de execuție la statia respectivă.
- urmărește incadrarea documentațiilor elaborate in indicii limită aprobați pentru consumul de metal și alte materiale deosebite
- participă direct la urmărirea executării lucrărilor conform proiectelor elaborate și la controlul calității execuției, direct șantier potrivit programului stabilit cu beneficiarul și consuma
- 6 -
- participă la recepția lucrărilor pentru care a indeplinit funcția de șef de proiect.
Art.12. Sefii de proiect de specialitate colaborează cu șefii de proiect de tronson și cu șefii de proiect de stașii, avind sarcini și răspunderi similare cu acestea pentru problemele de specialitate pe care le coordonează.
Art.13. Inginerul coordonator de stație are următoarele atribuții și răspunderi pentru stația la care indeplinește această funcție.
- răspunde de coordonarea tuturor lucrărilor de construcții, instalații și finisaje ale stației respective in calitate de reprezentant al antreprenorului general și proiectantului general.
- participă la intocmirea graficelor de execuție pentru toate lucrările stației, impreună cu Serviciul Programare ăregătirea și urmărirea producției și constructorii respectivi.
- conduce comandamentele locale periodice, organizate pe parcursul execuției, urmărind realizarea lucrărilor pe părți de obiect la termenele planificate și respectarea graficelor de execuție intocmite in vederea asigurării punerii in funcțiune la termenul planificat. La aceste comandamente, este ajutat permanent de dispecerii Serviciului Programare, pregătire și urmărire producție, precum și de proiectanții de specialitate solicitați de la secții.
- coordonează relațiile proiectant -executant, organizînd prin șeful de proiect de stație și prin secțiile de proiectare, acțiuni de urmarirea aplicării proiectelor sau de asistență tehnică pentru detalieri, completări, soluții speciale in situații noi, respectarea ordinii corecte la tehnologia de execuție, etc.
In acest scop, va primi sprijin permanent din partea șefilor de secție și de ateliere de proiectare.
- urmărește în mod special asigurarea calității lucrărilor sprijinindu-se in acest scop pe dispecerii Serviciului Programare, pregătire și urmărire producție, proiectanți și organul CTC al constructorului.
- raporteaza metodic , in comandamentele centrale asupra stadiului și calității lucrărilor, sau operativ ori de cîte ori este nevoie - conducerii Intreprinderii Metroul București, in cazuri in care necesită măsuri sau dispoziții urgente.
- organizează , după caz, impreună cu organele beneficiarului de investiție și de dotație, preluarea de spații și instalații pe măsura terminării lor - în vederea inceperii probelor funcționale și tehnologice și a pregătirii punerii totale in funcțiune a stației respective.
Art.14. Seful de program de studii, cercetări, proiectări, asi[] si experimentări pentru realizarea metroului în municipiul București
- 7 -
Sectiile de proiectare, Serviciul Programare Pregătire și Urmărire producție, Servicul Plan Dezvoltare Investiții, Serviciul Tehnic, Serviciul Organizarea Producției, a muncii si protecția muncii, Se. Personal Retribuire și șefii de proiect, vor aduce la indeplinire prezentul ordin care anulează Ordinul IMB nr.96 din 10.05.1978.
DIRECTOR GENERAL,
Petre Constantinescu
Sef program studii, cercetari, proiectări asimilări și experimenări
ing.Malcoci Ion
Sef sectia I Structuri Stații
ing.Hărăguș Octavian
Sef Atelier Arhitectură
arh.Novițchi Ion
Sef secția 2 Instalații, utilaje și material rulant
ing.Popa N.Sever
Sef secția 4 - Plan general tuneluri, topo-geo
ing.Schally Victor
Sef serv.progr.,pregăt., și urmărirea producție
ing.Pustelnic Marcel
Sef serv.Plan-Investiții
Dumitrescu Ciru
Sef serv.Tehnic
ing.Leoveanu Stefan
Sef serv.personal retribuire
Sorescu Ioan
Sef serv.organizarea producției și protecția muncii
ing.Orneață Gheorghe
Sef proiect Magistrala 1
ing.Eobege Nicolae
Sef proiect Magistrala 2
ing.Bujor Gheorghe
Sefi proiect de specialitate
ing.Teodorescu D
ing.Gheorghiu Florin
ing Daesta Petre
Sefi proiect tronson
ing.Alcaz Max
ing.Marinescu Marin
ing.Atanasiu Paul
ing.Vasile Florin
Sefi proiect stații:
arh.Costinescu Dan
arh.Podocea Ion
arh.Beznilă Gheorghe
arh.Stanciu Cătălin
arh.Panaitescu Alex
arh.Radu Victoria
arh.Novițchi Ioan
arh.Bunu Adriana
arh.Dima Lia
arh.Papina Ileana
ing.Oprișenescu Eugen
arh.Stefănescu Ion
Ingineri coordonatori stații:
ing.Marinescu Marin
ing.Baubec Ismet
ing.Wintze Alex.
ing.Baubec Sucri
ing.Rusu Mihai
ing.Vasilie Florin
ing.Liess Gerhardt
ing.Atanasiu Paul
ing.Hulpoi Nocilae
ing.Dordea Voicu
ing.Alcaz Max.
[cu tuș negru]
AVIZAT
OFICIUL JURIDIC
CONSILIER JURIDIC PRINCIPAL
IACOB NICOLAE
[/tuș]
[cu cerneală albastră]
Pentru conformitate
[semnătură ilizibilă]
[/cerneală]
4414/7.V.1979
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
Secretariatul General
al
CONSILIULUI DE MINISTRI
Nr.13/I-C
INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI
Tov.Director general,general lt.
Constantinescu Petre
Potrivit adresei Cancelariei CC al PCR nr.H 1768/1979,vă trimitem alăturat indicațiile date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român,președintele Republicii Socialiste România,cu privire la realizarea Magistralei II de metrou.
SECRETAR AL
CONSILIULUI DE MINISTRI
Stan Măgureanu
I N D I C A T I I L E
date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al
Partidului Comunist Român, președintele
Republicii Socialiste România, cu privire
la realizarea Magistralei II de metrou
- 28 februarie 1979 -
1. Se aprobă traseul și amplasamentul stațiilor de metrou Magistrala II, cu următoarele indicații:
a) traseul de la IMGB la Piața Sudului se va realiza pe Soseaua Berceni.
b) Stațiile de călători se vor amplasa în următoarele zone, corelat cu detaliile de sistematizare aprobate:
- zona industrială IMGB;
- intersecția Soseaua Berceni - str.Dumitru Petrescu;
- Piața Sudului;
- Piața Sincai;
- Piața Unirii;
- Strada Batiștei;
- Piața Romană;
- Piața Victoriei;
- Piața Aviatorilor;
- Calea Floreasca;
- Zona industrială Pipera;
c) Depoul IMGB se va realiza în subteran, iar galeria de legătură va fi amenajată pentru îmbarcare călători la ore de vîrf.
d) Pentru stații, galerii și tuneluri se vor adopta soluțiile constructive aplicate și verificate pe Magistrala I de metrou, corelat cu situația specifică zonei centrale dens construită.
2. Se aprobă începerea tratativelor pentru import cu cooperare pentru două scuturi mecanizate cu ecran de bentonită sub presiunea în frontul de săpare.
3. Se aprobă efectuarea studiilor necesare elaborării notei de comandă pentru legarea Gării de Nord cu Magistrala I și magistrala II de metrou.
.. // ..
- 2 -
4. Indicatori tehnico-economici de execuție prezentați in proiectul notei de comandă,vor fi revizuiți pe baza indicațiilor date și prezentați separat spre aprobare.
Pentru conformitate
Ing.Gh.Bujor
[semnătură ilizibilă]
Cum văd că până la instalarea softurilor pe mașinile virtuale mai durează mai pun și eu o tranșa de materiale de citit. Dacă se pierd în transfer nu-i bai că le mai am. Dacă încurcă operațiile de transfer îmi cer scuze anticipat.
COMISIA DE RECEPTIE PRELIMINARA SI PUNEREA IN FUNCTUNE A LUCRARILOR AFERENTE TRONSONULUI I DE METROU
Conform Decretului Prezidențial nr.190 din 1 august 1978 a fost instituită Comisia Guvernamentală pentru recepție primului tronson din investiție METROUL BUCURESTI, avînd următoarea componență:
===================================================================================
Nr. Numele și prenumele Unitatea de care aparține
crt.
===================================================================================
PRESEDINTE
Cioară Gheorghe Viceprim-ministru al Guvernului și ministrul construcțiilor industriale.
VICEPRESEDINTE:
Georgescu Mircea Inspector general al Inspectoratului general de stat pentru investiții construcții
MEMBRII:
1. Voinea Radu Rector al Institutului Politehnic București
2. Măroiu Marin Adjunct al ministerului transporturilor și telecomunicațiilor.
3. Tenea Mihail Adjunct al ministrului construcțiilor industriale
4. Cîșu Ilie Adjunct al ministrului muncii
5. Dumitru Gheorghe Vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului Popular al municipiului București.
6. Grama Tudorică Director general - Regionala de cale ferată București.
7. Stănucă Aurel Director tehnic - Institutul de Studii și proiectări hidroenergetice București.
8. Ghiocel Dan Rector - Institutul de Construcții București,
9. Botea Emil Profesor emerit - Institutul de Construcții București
10. Mazilu Oanaite Profesor - Institutul de construcții București.
11. Andreescu Grigore Director tehnic - Institutul de Proiectări căi ferate București
12. Nițu Vasile Director adjunct tehnic - Institutul de studii și proiectări energetice București.
- 2 -
===========================================================================================================
. 1. 2.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
13. Hila Virgil Profesor doctor - Institutul de Construcții București
14. Gheorghiu Nicolae Profesor Institutul politehnic București
15. Vătreanu Alexandru Director adjunct - Institutul de cercetări și proiectări tehnologice în transporturi București.
16. Iamandi Constantin Profesor, șef de catedră hidraulică alimentri cu apă și canalizare - Institutul de Construcții București.
17. Teretean Teodor Stefan Inginer instalații , șef de laborator Institutul de cercetări in construcții și economie construcții
18. Stănescu TRaian Arhitect șef adjunct - municipiul București, Conferențiar la Institutul de Arhitectură "Ion Mincu".
19. Hoțuete Constantin Director Institutul de proiectări transporturi auto, navale și aeriene
20. Geoană Constantin Comandant al apărării civile general
21. Amohnoaie Epitanie Sef al Comandamentului serviciilor și inzestrării din Ministerul de Interne
22. Morariu Viorel Sef sectie - Institutul de cercetări și proiectări tehnologice in transporturi București.
23. Polizu Gheorghe Se f atelier de proiectare arhitectur Institutul de proiectri și cercetări pentru industria materialelor de construcții.
24. POpescu Crneliu Director - Intreprinderea de construcții edilitere și drumuri București.
Pentru conformitate - ing.Bujor G
[semnătură ilizibilă]
INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI
O R D I N N R . 1 7
d i n 1 8 . 0 1 . 1 9 7 9
DIRECTORUL GENERAL AL INTREPRINDERII METROUL BUCURESTI
Avînd in vedere:
- volumul și complexitatea problemelor legate de proiectarea și urmărirea aplicării documentațiilor tehnico-economice in execuție a lucrărilor Magistralei I de metrou;
- multitudinea aspectelor legate de elaborarea, avizarea, aprobarea, proiectarea și punerea in aplicare a documentațiilor tehnico-economice necesare realizării Magisralei II de metrou;
- prevederile HCM nr.547/1970, privind organizarea activității de proiectare;
- In temeiul Decretului nr.15/1975, privind organizarea, și funcționarea Intreprinderii Metroul București,
O R D O N
Art.1. Pentru Magistrala I de metrou Militari Titan, se numește:
- in funcție de șef proiect magistrala: ing.Enache Nicolae
- in funcția de șef proiect tronson 1 și 4: ingAlcaz Max.
tronson 2: ing.Marinescu Marin
tronson 3: ing.Atanasiu Paul
- in funcția de șef proiect stație:
arh.Costinescu Dan pentru stația Abator
arh.Podocea Ion pentru stația Mihai Bravu
arh.Beznilă Gheorghe pentru stația Leontin Sălăjan
arh.Podocea Ion și
arh.Stanciu Cătălin pentru stația Titan Centru
arh.Panaitescu Alexandru pentru stația Morarilor
arh.Podocea Ion și
arh.Radu Victoria pentru stația Republica
arh.Novitchi Ion pentru stația politehnica
arh.Bunu Adriana pentru stația Lujerului
arh.Dima Lia pentru stația Valea Cascadelor
arh.Papina Ileana pentru stația IREMOAS
arh.Oprișenescu Eugen pentru atelierele Centrale Militari
- 2 -
arh.Stefănescu Ion pentru stația pod Grant
Art.2. Pentru Magistrala 2 de metrou IMGB - Pipera se numește:
- in funcția de șef proiect magistrală:ing.Bujor Gheorghe;
in funcția de șef proiect: tronson 1: ing.Atanasiu Paul
tronson 2: ing.Marinescu Marin
tronson 3+4: ing.Vasile Florin
Art.3. -Se numește in funcția de șefi de proiect de specialitate la Magistrala I de metrou Militari Titan și Magistrala 2 de metrou IMGB - Pipera:
- ing.teodorescu - Dumitru și
ing.Gheorghiu Florin pentru lucrările de instalație tehnologie, utilaje și material rulant
- ing.Dăescu Petre pentru lucrările de orgnizarea șantierului faza I și II
Art.4. Sefii de proiect pe magistrală, șefii de proiect pe tronson și șefii de proiect pe specialitate își vor desfășura activitatea în cadrul unui colectiv subordinat directorului gen.adj. și condus de seful de program de studii, cercetări, proiectări, asimilări și experimentări pentru realizarea metroului in municipiul București.
Art.5. - In cadrul colectivului de șefi proiect si desfășoară activitatea și proiectant Stefănescu Virgiania care se ocupă de intocmirea demersurilor și formularelor necesare pentru obținerea acordurilor, avizelor și aprobărilor ce se ver in scopul definitivării documentațiilor de exproprieri, scoateri din circuitu agricol, transferuri de teren si despăgubiri.
Art.6.Seful de proiect pe stații își desfășoară activitatea in colaborare cu șeful de proiect al tronsonului din care face parte stația respectivă și sub îndrumarea șefilor de secție și atelier in care își desfășoară activitatea
Art.7. Pentru urmărirea aplicării proiectelor in execuție și pentru coordonarea activității privind realizarea și punerea în funcțiune a stațiilor se numesc in funcția de inginer coordonator pe stație:
- ing.Marinescu Marin pentru stația Abator
- ing.Baubec Ismet pentru stația Mihai Bravu
- ing.Wintze Alexandru pentru stația Leontin Sălăjan
- ing.Baubec Sucri pentru stația Titan Centru
- ing.Rusu Mihai pentru stația Morarilor
- ing.Vasilie Florin pentru stația Republica
- ing.Garhard Liess pentru stația Politehnica
- ing.Stanasiu Păul pentru stația Lujerului
- ing.Hulpoi Niculaie pentru stația Valea Cascadelor
- ing.Dordea Voicu pentru stația IREMOAS și atelierele Centrale Militari
- 3 -
- ing.Alcaz Max - pentru stația Podul GRant
Art.8. - Inginerul coordonator de stație își desfășoară activitatea in colaborare cu șeful de proiect de stație și cu șeful de proiect tronson, , fiind subordonat pentru această activitate direct directorului general al Intreprinderii Metroul București.
Art.9. Seful de proiect pe magistrală, are următoarele atribuții și răspunderi principale, pentru magistrala de metrou la care indeplineste funcția de șef proiect.
- coordonează proiectarea intregului obiectiv și a obiectelor componente și indrumă impreună cu secțiile de proiectare, activitatea diferitelor specialități, in scopul asigurării unui ansamblu unitar, cu inaltă funcționalitate, deplină siguranță in expoatarea și eficiență maximă la toate fazele de proiectare.
- asigură obținerea acordurilor și avizelor necesare la nota de comandă și la proectul de execuție.
- urmărește avizarea și aprobarea notelor de comandă și a proiectelor de execuție.
-urmărește intocmirea documentațiilor necesare exproprierilor transferului de terenuri, scoaterii din circuitul agricol sau fondul forestier, inaintea acestor documentații la forurile in drept și obținerea avizelor.
- urmărește incadrarea proiectului de execuție in indicatorii limită aprobați prin notele de comandă și a detaliilor si devizelor de execuție.
- stabilește impreună cu constructorul și cu beneficiarul programul privind controlul de calitate a execuției lucrărilor conform proiectelor elaborate și urmărește realizarea acestui program.
- participă la recepția lucrărilor pentru care a indeplinit funcția de șef de proiect
Art.10 - Seful de proiect tronson, are următoarele atribuții și răspunderi principale, pentru tronsoanele la care indeplineste funcția de șef proiect.
- intocmește impreună cu secțiile de proiectare și cu șefii de proiect de stații lista lucrărilor ce urmează a se proiecta in perioada următoare (trimestru, an) prin forțe proprii și prin subproiectanții de specialitate.
- lansează in secții și ateliere lucrările din planul de proiectare aprobat, incheind contracte -angajament pe baza datelor primare primite de la secțiile de proiectare, prin șefii de proiect de stații (pentru stații) sau direct pentru celelalte lucrări din cadrul tronsonului.
- intocmește graficul de circulație a temelor intre specialități (scadențarul de teme), pentru lucrările din cadrul interstațiilor
- 4 -
tronsonului respectiv si urmăresc predarea acestora la termenele din scdențar in vederea asigurării fluxului normal de elaborare a documentațiilor.
- urmărește realizarea și predarea documentațiilor tehnico-economice in termenele contractate precum si a celorlalte obligații și clauze de contract.
- răspunde pentru soluția de ansamblu si coordonarea generală a soluțiilor tehnice de specialitate, urmărind incadrarea detaliilor și devizelor de execuție in ansamblu și in prevederile fazelor anterioare de proiectare, cu respectarea acordurilor și avizelor legale.
- răspunde impreună cu șefii de proiect pe stații și cu ceilalți proiectanți pentru asigurarea calității proiectelor și soluțiilor adoptate.
- asigură obținerea prin secțiile de proiectare sau direct, a avizelor și acordurilor ce cad in sarcina proiectantului și sint necesare la elaborarea detaliilor și devizelor de execuție.
- urmărește respectarea normelor și normativelor cu privire la consumul de metal și alte materiale deosebite.
- pentru proiectele ce urmează a fi elaborate prin subproiectanții de specialitate, răspunde de asigurarea, prinșefii de proiect de stații sau direct prin secțiile de proiectare, a temelor de proiectare necesare și urmaresc contractarea proiectării lucrărilor prin Serviciul Tehnic.
- urmărește proiectarea de către subproiectanții de specialitate a proiectelor contractate
- intocmeste formele de predare si preda la beneficiari, la termenele din contractele - angajament de proiectare toate documentațiile elaborate pe tronsonul respectiv atît prin forțe proprii cît și prin subproiectanții de specialitate.
- asigură pregătirea pentru prezentarea la avizare in CTE, proiectarea a documentațiilor tehnico-economice, elaborate prin forțe proprii și prin subproiectanții de specialitate.
- asigură colaborarea proiectanților cu constructorul pentru stabilirea tehnologiilor de execuție și soluțiilor constructive ce urmează a fi adoptate in detaliile de execuție.
- participă direct și asigură participarea proiectanților la urmărirea execuției lucrărilor conform proiectelor elaborate si la controlul calitații execuției direct pe șantier, potrivit programului stabilit cu beneficiarul și constructorul
- participă la recepția lucrărilor de pe tronsonul respectiv și răspunde inpreunp cu proiectanții de specialitate, de rezolvarea problemelor de natură tehnică și economică izvorîte din aplicarea proiectelor
- 5 -
și consemnate de comisia de recepție.
Art.11.Seful de proiect de stație are următoarele atribuții și răspunderi principale, pentru stația la care indeplinește funcția de șef proiect.
- intocmește impreună cu secțiile și atelierele de specialitate lista lucrărilor necesare a se proiecta la stația respectivă - prin forțe proprii și prin subproiectanții de specialitate - in perioada urmatoare (trimestru, an)
- intocmește și perfectează cu secțiile și atelierele de proiectare graficul de circulație a temelor intre specialități (scadențarul de teme) , in concordanță cu termenul de predare din contractul angajament.
- intocmește și lansează tema de bază și urmărește circulația temelor intre specialități și predarea acestora in termenele din scadențar, in vederea asigurării unui flux normal de elaborare a documentațiilor si a condițiilor de predare la termenul contractual.
- răspunde pentru solutia de ansamblu a stației și de coordonare generala a soluțiilor tehnice pe specialități, urmărind incadrarea detaliilor și devizelor de execuție in soluțiile și prevederile proiectului de execuție aprobat și in prevederile acordurilor și avizelor date pentru stația respectivă.
- asigură, impreună cu șeful de proiect de specialitate, coordonarea lucrărilor de arhitectură și rezistență cu cele de instalații generale, tehnologice si pentru exploatare.
- asigură prin secțiile de proiectre, datele primare (normare formațiile de proiectare,) necesare intocmirii contractului - angajament de proiectare pentru stația respectivă.
- pentru proiectele ce urmează a fi elaborate prin subproiectanți, asigură prin secțiile de proiectare, temele de proiectare necesare emiterii comenzilor către subproiectanți
- pregatește pentru prezentarea la avizare in CTE proiectare documentațiile tehnico-economice elaborate pentru stația respetivă
- răsunde impreună cu ceilalți proiectanți penru asigurarea calității proiectelor și a soluțiilor adoptate
- asigură obținerea prin secțiile de proiectare sau direct a avizelor și acordurilor ce cad in sarcina proiectantului și sint necesar elaborarea dtaliilor și devizelor de execuție la statia respectivă.
- urmărește incadrarea documentațiilor elaborate in indicii limită aprobați pentru consumul de metal și alte materiale deosebite
- participă direct la urmărirea executării lucrărilor conform proiectelor elaborate și la controlul calității execuției, direct șantier potrivit programului stabilit cu beneficiarul și consuma
- 6 -
- participă la recepția lucrărilor pentru care a indeplinit funcția de șef de proiect.
Art.12. Sefii de proiect de specialitate colaborează cu șefii de proiect de tronson și cu șefii de proiect de stașii, avind sarcini și răspunderi similare cu acestea pentru problemele de specialitate pe care le coordonează.
Art.13. Inginerul coordonator de stație are următoarele atribuții și răspunderi pentru stația la care indeplinește această funcție.
- răspunde de coordonarea tuturor lucrărilor de construcții, instalații și finisaje ale stației respective in calitate de reprezentant al antreprenorului general și proiectantului general.
- participă la intocmirea graficelor de execuție pentru toate lucrările stației, impreună cu Serviciul Programare ăregătirea și urmărirea producției și constructorii respectivi.
- conduce comandamentele locale periodice, organizate pe parcursul execuției, urmărind realizarea lucrărilor pe părți de obiect la termenele planificate și respectarea graficelor de execuție intocmite in vederea asigurării punerii in funcțiune la termenul planificat. La aceste comandamente, este ajutat permanent de dispecerii Serviciului Programare, pregătire și urmărire producție, precum și de proiectanții de specialitate solicitați de la secții.
- coordonează relațiile proiectant -executant, organizînd prin șeful de proiect de stație și prin secțiile de proiectare, acțiuni de urmarirea aplicării proiectelor sau de asistență tehnică pentru detalieri, completări, soluții speciale in situații noi, respectarea ordinii corecte la tehnologia de execuție, etc.
In acest scop, va primi sprijin permanent din partea șefilor de secție și de ateliere de proiectare.
- urmărește în mod special asigurarea calității lucrărilor sprijinindu-se in acest scop pe dispecerii Serviciului Programare, pregătire și urmărire producție, proiectanți și organul CTC al constructorului.
- raporteaza metodic , in comandamentele centrale asupra stadiului și calității lucrărilor, sau operativ ori de cîte ori este nevoie - conducerii Intreprinderii Metroul București, in cazuri in care necesită măsuri sau dispoziții urgente.
- organizează , după caz, impreună cu organele beneficiarului de investiție și de dotație, preluarea de spații și instalații pe măsura terminării lor - în vederea inceperii probelor funcționale și tehnologice și a pregătirii punerii totale in funcțiune a stației respective.
Art.14. Seful de program de studii, cercetări, proiectări, asi[] si experimentări pentru realizarea metroului în municipiul București
- 7 -
Sectiile de proiectare, Serviciul Programare Pregătire și Urmărire producție, Servicul Plan Dezvoltare Investiții, Serviciul Tehnic, Serviciul Organizarea Producției, a muncii si protecția muncii, Se. Personal Retribuire și șefii de proiect, vor aduce la indeplinire prezentul ordin care anulează Ordinul IMB nr.96 din 10.05.1978.
DIRECTOR GENERAL,
Petre Constantinescu
Sef program studii, cercetari, proiectări asimilări și experimenări
ing.Malcoci Ion
Sef sectia I Structuri Stații
ing.Hărăguș Octavian
Sef Atelier Arhitectură
arh.Novițchi Ion
Sef secția 2 Instalații, utilaje și material rulant
ing.Popa N.Sever
Sef secția 4 - Plan general tuneluri, topo-geo
ing.Schally Victor
Sef serv.progr.,pregăt., și urmărirea producție
ing.Pustelnic Marcel
Sef serv.Plan-Investiții
Dumitrescu Ciru
Sef serv.Tehnic
ing.Leoveanu Stefan
Sef serv.personal retribuire
Sorescu Ioan
Sef serv.organizarea producției și protecția muncii
ing.Orneață Gheorghe
Sef proiect Magistrala 1
ing.Eobege Nicolae
Sef proiect Magistrala 2
ing.Bujor Gheorghe
Sefi proiect de specialitate
ing.Teodorescu D
ing.Gheorghiu Florin
ing Daesta Petre
Sefi proiect tronson
ing.Alcaz Max
ing.Marinescu Marin
ing.Atanasiu Paul
ing.Vasile Florin
Sefi proiect stații:
arh.Costinescu Dan
arh.Podocea Ion
arh.Beznilă Gheorghe
arh.Stanciu Cătălin
arh.Panaitescu Alex
arh.Radu Victoria
arh.Novițchi Ioan
arh.Bunu Adriana
arh.Dima Lia
arh.Papina Ileana
ing.Oprișenescu Eugen
arh.Stefănescu Ion
Ingineri coordonatori stații:
ing.Marinescu Marin
ing.Baubec Ismet
ing.Wintze Alex.
ing.Baubec Sucri
ing.Rusu Mihai
ing.Vasilie Florin
ing.Liess Gerhardt
ing.Atanasiu Paul
ing.Hulpoi Nocilae
ing.Dordea Voicu
ing.Alcaz Max.
[cu tuș negru]
AVIZAT
OFICIUL JURIDIC
CONSILIER JURIDIC PRINCIPAL
IACOB NICOLAE
[/tuș]
[cu cerneală albastră]
Pentru conformitate
[semnătură ilizibilă]
[/cerneală]
4414/7.V.1979
REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA
Secretariatul General
al
CONSILIULUI DE MINISTRI
Nr.13/I-C
INTREPRINDEREA METROUL BUCURESTI
Tov.Director general,general lt.
Constantinescu Petre
Potrivit adresei Cancelariei CC al PCR nr.H 1768/1979,vă trimitem alăturat indicațiile date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român,președintele Republicii Socialiste România,cu privire la realizarea Magistralei II de metrou.
SECRETAR AL
CONSILIULUI DE MINISTRI
Stan Măgureanu
I N D I C A T I I L E
date de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al
Partidului Comunist Român, președintele
Republicii Socialiste România, cu privire
la realizarea Magistralei II de metrou
- 28 februarie 1979 -
1. Se aprobă traseul și amplasamentul stațiilor de metrou Magistrala II, cu următoarele indicații:
a) traseul de la IMGB la Piața Sudului se va realiza pe Soseaua Berceni.
b) Stațiile de călători se vor amplasa în următoarele zone, corelat cu detaliile de sistematizare aprobate:
- zona industrială IMGB;
- intersecția Soseaua Berceni - str.Dumitru Petrescu;
- Piața Sudului;
- Piața Sincai;
- Piața Unirii;
- Strada Batiștei;
- Piața Romană;
- Piața Victoriei;
- Piața Aviatorilor;
- Calea Floreasca;
- Zona industrială Pipera;
c) Depoul IMGB se va realiza în subteran, iar galeria de legătură va fi amenajată pentru îmbarcare călători la ore de vîrf.
d) Pentru stații, galerii și tuneluri se vor adopta soluțiile constructive aplicate și verificate pe Magistrala I de metrou, corelat cu situația specifică zonei centrale dens construită.
2. Se aprobă începerea tratativelor pentru import cu cooperare pentru două scuturi mecanizate cu ecran de bentonită sub presiunea în frontul de săpare.
3. Se aprobă efectuarea studiilor necesare elaborării notei de comandă pentru legarea Gării de Nord cu Magistrala I și magistrala II de metrou.
.. // ..
- 2 -
4. Indicatori tehnico-economici de execuție prezentați in proiectul notei de comandă,vor fi revizuiți pe baza indicațiilor date și prezentați separat spre aprobare.
Pentru conformitate
Ing.Gh.Bujor
[semnătură ilizibilă]
- iliutu
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
iliutu
CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
DECRET privind continuarea lucrarilor de proiectare si executie la prima
linie de metrou Bucuresti, in regim derogatoriu, pe anul 1977
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania DECRETEAZA:
Art.1 Se aproba proiectarea, executia si finantarea, in continuare, a lucrarilor
la prima linie de metrou "Militari - Titan" Bucuresti, potrivit prvederilor Decretului
Consiliului de Stat nr.17/1975, in limita volumului de 1759 milioane lei investitii din
care 1273 miloane lei constructii montaj, in preturi comparabile, prevazut in planul
national unic pe anul 1977.
In aceleasi conditii, se proba executarea si finantarea lucrarilor privind
degajarea terenului si devierea Canalului colector mal drept Dimbovita, in zona de traseu
comun cu Magistrala I Metrou Tronson I.
Art.2 Intreprinderea Metroul Bucuresti va prezenta pentru aprobare, pina la 31 iulie
1977 notele de comanda pentru intocmirea proiectului de inginerie tehnologice si pentru
intocmirea proiectului lucrarilor de constructii si instalatii privind prima linie a
metroului Bucuresti.
NICOLAE CEAUSESCU PRESEDINTE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
NR. 43 BUCURESTI 21 FEBRUARIE 1977
Pentru conformitate - ing. Bujor Gheorghe
CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
DECRET privind continuarea lucrarilor de proiectare si executie la prima
linie de metrou Bucuresti, in regim derogatoriu, pe anul 1977
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania DECRETEAZA:
Art.1 Se aproba proiectarea, executia si finantarea, in continuare, a lucrarilor
la prima linie de metrou "Militari - Titan" Bucuresti, potrivit prvederilor Decretului
Consiliului de Stat nr.17/1975, in limita volumului de 1759 milioane lei investitii din
care 1273 miloane lei constructii montaj, in preturi comparabile, prevazut in planul
national unic pe anul 1977.
In aceleasi conditii, se proba executarea si finantarea lucrarilor privind
degajarea terenului si devierea Canalului colector mal drept Dimbovita, in zona de traseu
comun cu Magistrala I Metrou Tronson I.
Art.2 Intreprinderea Metroul Bucuresti va prezenta pentru aprobare, pina la 31 iulie
1977 notele de comanda pentru intocmirea proiectului de inginerie tehnologice si pentru
intocmirea proiectului lucrarilor de constructii si instalatii privind prima linie a
metroului Bucuresti.
NICOLAE CEAUSESCU PRESEDINTE AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
NR. 43 BUCURESTI 21 FEBRUARIE 1977
Pentru conformitate - ing. Bujor Gheorghe
- iliutu
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
iliutu
BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
D.175/1977
DECRET AL CONSILIULUI DE STAT privind infiintarea Intreprinderii
de exploatare a metroului Bucuresti
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
Art.1. Se infiinteaza, pe data de 1 iunie 1977, Intreprinderea de exploatare
a metroului Bucuresti, cu sediul in Municipiul Bucuresti, in subordinea Ministerului
Transporturilor si Telecomunicatiilor, avind ca obiectiv de activitate exploatarea
metroului in municipiul Bucuresti.
Intreprinderea de exploatare a metroului Bucuresti functioneaza pe principiul
gestiunii economice, avind personalitate juridica, si se organizeaza potrivit
prevederilor legale privind organizarea si functionarea unitatilor socialiste de stat.
Art.2. Intreprinderea de exploatare a metroului Bucuresti are srcina de a asigura
exploatarea metroului, in care scop:
a) exploateaza liniile de metrou date in functiune, intretine materialul rulant,
liniile, tunelele si instalatiile;
b) elaboreaza instructiunile tehnice de intretinere si avizeaza tehnologiile de
reparatii pentru materialul rulant, linii, tunele si instalatii;
c) elaboreaza regulamentul si instructiunile de serviciu pentru personalul de
exploatare;
d) organizeaza unitatile de exploatare si intretinere, laboratoarele de incercari
si verificari de aparatura, echipamente electrice si electronice;
e) urmareste comportarea in exploatare a constructiilor, instalatiilor si
materialului rulant si elaboreaza studii de exploatare;
f) organizeaza unitati scolare proprii in vederea pregatirii personalului de
specialitate si recruteaza cadrele necesare, potrivit legii;
g) asigura pregatirea si perfectionarea cadrelor necesare pentru exploatarea
metroului si intretinerea mijloacelor din dotare;
h) participa la probele tehnologice ale mijloacelor care urmeaza sa intre in
dotarea intreprinderii.
Art.3. Structura organizatorice a Intreprinderii de exploatare a metroului
Bucuresti, pina la punerea in fuctiune si pe durata de exploatarea a primului tronson
de metrou, este cea prevazuta in anexa nr.1) la prezentul decret.
Pe aceasta perioada, numarul maxim de personal tehnic, economic si de alta
specialitate in aparatul functional al Intreprinderii este de 57 posturi.
Intreprinderea se incadreaza in gradul special de organizare si la grupa III de
ramuri.
Art.4. Cheltuielile privind functionarea Intreprinderii de exploatare a metroului
Bucuresti, inclusiv cele pentru pregatirea personalului, se suporta din devizul general
al investitiei, pina la punerea in functiune a fiecarui tronson.
Fondurile valutare necesare pregatirii si perfectionarii in tarile socialiste si
nesocialiste a 60 de cadre din Intreprinderea de exploatarea metroului Bucuresti se
vireaza din planul Intreprinderii Metroul Bucuresti in planul Ministerului
Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art.5. Incadrarea cu personal a compartimentelor se va face in cadrul indicatorilor
de munca si retribuire a muncii aprobati prin planurile anuale pe perioada 1977 - 1980
care trec, pe baza de protocol din planul Intreprinderii Metroul Bucuresti in planul
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art.6. In aplicarea masurilor prevazute la art. 4 si 5, Consiliul de Stat al
Planificarii si Ministerul Finantelor vor modifica corespunzator planurile anuale ale
Intreprinderii Metroul Bucuresti si Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art.7. Retributiile tarifare ale personalului din conducerea intreprinderii,
personalului de conducere si de executie tehnic din compartimentele cu activitate tehnica,
de exploatare, organizare si control sint echivalente cu cele ale functiilor
corespunzatoare de la regionalele de cai ferate.
Art.8. Pentru organizarea activitatii de exploatare a metroului Bucuresti,
Intreprinderea Metroul Bucuresti va transfera in interesul serviciului, la Intreprinderea
de exploatare a metroului Bucuresti, personalul de specialitate necesar, potrivit anexei
nr.2) la prezentul decret, in conditiile prevederilor Codului muncii.
Art.9. Intreprinderea Metroul Bucuresti si unitatile subordonate Ministerului
Constructiilor de Masini, Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul Energiei Electrice
Consiliul popular al municipiului Bucuresti vor detasa, in conditiile prevazute de Codul
muncii, la Intreprinderea de exploatare a metroului Bucuresti, personalul care a participat
la proiectarea instalatiilor si utilajelor specifice pentru metrou, in scopul elaborari
regulamentului de exploatare si intretinere, care se va aproba de Ministerul
Transporturilor si Telecomunicatiilor. Pentru regulamentul si instructiunile ce se vor
aplica in primul an de exploatare a metroului se va lua si acordul Intreprinderi Metroul
Bucuresti.
Art.10. Mijloacele fixe ale primului tronson din investitia "Metroul Bucuresti"
impreuna cu toate instalatiile aferente si materialul rulant, executate in conformitae cu
conceptia, studiile si proiectele aprobate, se transmit in administrarea Intreprinderii
de exploatare a metroului Bucuresti si vor fi puse in exploatare pe baza receptiei ce se va
efectua de o comisie guvernamentala, constituita in acest scop.
Organizarea recepriilor preliminare si definitive se asigura de Intreprinderea Metroul
Bucuresti.
Art.11. Personalul Intreprinderii de exploatare a metroului Bucuresti care participa
direct la activitatea de exploatare va purta uniforma.
Art.12. Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, impreuna cu Ministerul
Muncii, va prezenta pina la 30 septembrie 1977 propuneri pentru stabilirea nomenclatorului
de functii specifice a drepturilor de retribuire, a regimului de munca si a conditiilor de
acordare a uniformei pentru personalul intreprinderii de exploatare a metroului Bucuresti.
Pina la aceasi data, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor va stabili,
potrivit legii, normative pentru dimensionarea formatiilor de lucru, iar pina la 31 decembrie
1977 va prezenta propuneri pentru definitivarea structurii organizatorice a Intreprinderii
de exploatare a metroului Bucuresti, precum si pentru ponderea personalului tehnic, economic
de alta specialitate si administrativ fata de numarul total de personal al intreprinderii.
Art.13. Dispozitiile referitoare la exploatarea metroului prevazute la Art.2 alin.2
lit.c) din Decretul Consiliului de Stat nr. 15/1975 privind infiintarea Intreprinderii
Metroul Bucuresti se abroga.
NICOLAE CEAUSESCU
NR.175, BUCURESTI 22 IUNIE 1977
Pentru conformitate, ing. Bujor Gheorghe
BULETINUL OFICIAL AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA
D.175/1977
DECRET AL CONSILIULUI DE STAT privind infiintarea Intreprinderii
de exploatare a metroului Bucuresti
Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Romania decreteaza:
Art.1. Se infiinteaza, pe data de 1 iunie 1977, Intreprinderea de exploatare
a metroului Bucuresti, cu sediul in Municipiul Bucuresti, in subordinea Ministerului
Transporturilor si Telecomunicatiilor, avind ca obiectiv de activitate exploatarea
metroului in municipiul Bucuresti.
Intreprinderea de exploatare a metroului Bucuresti functioneaza pe principiul
gestiunii economice, avind personalitate juridica, si se organizeaza potrivit
prevederilor legale privind organizarea si functionarea unitatilor socialiste de stat.
Art.2. Intreprinderea de exploatare a metroului Bucuresti are srcina de a asigura
exploatarea metroului, in care scop:
a) exploateaza liniile de metrou date in functiune, intretine materialul rulant,
liniile, tunelele si instalatiile;
b) elaboreaza instructiunile tehnice de intretinere si avizeaza tehnologiile de
reparatii pentru materialul rulant, linii, tunele si instalatii;
c) elaboreaza regulamentul si instructiunile de serviciu pentru personalul de
exploatare;
d) organizeaza unitatile de exploatare si intretinere, laboratoarele de incercari
si verificari de aparatura, echipamente electrice si electronice;
e) urmareste comportarea in exploatare a constructiilor, instalatiilor si
materialului rulant si elaboreaza studii de exploatare;
f) organizeaza unitati scolare proprii in vederea pregatirii personalului de
specialitate si recruteaza cadrele necesare, potrivit legii;
g) asigura pregatirea si perfectionarea cadrelor necesare pentru exploatarea
metroului si intretinerea mijloacelor din dotare;
h) participa la probele tehnologice ale mijloacelor care urmeaza sa intre in
dotarea intreprinderii.
Art.3. Structura organizatorice a Intreprinderii de exploatare a metroului
Bucuresti, pina la punerea in fuctiune si pe durata de exploatarea a primului tronson
de metrou, este cea prevazuta in anexa nr.1) la prezentul decret.
Pe aceasta perioada, numarul maxim de personal tehnic, economic si de alta
specialitate in aparatul functional al Intreprinderii este de 57 posturi.
Intreprinderea se incadreaza in gradul special de organizare si la grupa III de
ramuri.
Art.4. Cheltuielile privind functionarea Intreprinderii de exploatare a metroului
Bucuresti, inclusiv cele pentru pregatirea personalului, se suporta din devizul general
al investitiei, pina la punerea in functiune a fiecarui tronson.
Fondurile valutare necesare pregatirii si perfectionarii in tarile socialiste si
nesocialiste a 60 de cadre din Intreprinderea de exploatarea metroului Bucuresti se
vireaza din planul Intreprinderii Metroul Bucuresti in planul Ministerului
Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art.5. Incadrarea cu personal a compartimentelor se va face in cadrul indicatorilor
de munca si retribuire a muncii aprobati prin planurile anuale pe perioada 1977 - 1980
care trec, pe baza de protocol din planul Intreprinderii Metroul Bucuresti in planul
Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art.6. In aplicarea masurilor prevazute la art. 4 si 5, Consiliul de Stat al
Planificarii si Ministerul Finantelor vor modifica corespunzator planurile anuale ale
Intreprinderii Metroul Bucuresti si Ministerului Transporturilor si Telecomunicatiilor.
Art.7. Retributiile tarifare ale personalului din conducerea intreprinderii,
personalului de conducere si de executie tehnic din compartimentele cu activitate tehnica,
de exploatare, organizare si control sint echivalente cu cele ale functiilor
corespunzatoare de la regionalele de cai ferate.
Art.8. Pentru organizarea activitatii de exploatare a metroului Bucuresti,
Intreprinderea Metroul Bucuresti va transfera in interesul serviciului, la Intreprinderea
de exploatare a metroului Bucuresti, personalul de specialitate necesar, potrivit anexei
nr.2) la prezentul decret, in conditiile prevederilor Codului muncii.
Art.9. Intreprinderea Metroul Bucuresti si unitatile subordonate Ministerului
Constructiilor de Masini, Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul Energiei Electrice
Consiliul popular al municipiului Bucuresti vor detasa, in conditiile prevazute de Codul
muncii, la Intreprinderea de exploatare a metroului Bucuresti, personalul care a participat
la proiectarea instalatiilor si utilajelor specifice pentru metrou, in scopul elaborari
regulamentului de exploatare si intretinere, care se va aproba de Ministerul
Transporturilor si Telecomunicatiilor. Pentru regulamentul si instructiunile ce se vor
aplica in primul an de exploatare a metroului se va lua si acordul Intreprinderi Metroul
Bucuresti.
Art.10. Mijloacele fixe ale primului tronson din investitia "Metroul Bucuresti"
impreuna cu toate instalatiile aferente si materialul rulant, executate in conformitae cu
conceptia, studiile si proiectele aprobate, se transmit in administrarea Intreprinderii
de exploatare a metroului Bucuresti si vor fi puse in exploatare pe baza receptiei ce se va
efectua de o comisie guvernamentala, constituita in acest scop.
Organizarea recepriilor preliminare si definitive se asigura de Intreprinderea Metroul
Bucuresti.
Art.11. Personalul Intreprinderii de exploatare a metroului Bucuresti care participa
direct la activitatea de exploatare va purta uniforma.
Art.12. Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor, impreuna cu Ministerul
Muncii, va prezenta pina la 30 septembrie 1977 propuneri pentru stabilirea nomenclatorului
de functii specifice a drepturilor de retribuire, a regimului de munca si a conditiilor de
acordare a uniformei pentru personalul intreprinderii de exploatare a metroului Bucuresti.
Pina la aceasi data, Ministerul Transporturilor si Telecomunicatiilor va stabili,
potrivit legii, normative pentru dimensionarea formatiilor de lucru, iar pina la 31 decembrie
1977 va prezenta propuneri pentru definitivarea structurii organizatorice a Intreprinderii
de exploatare a metroului Bucuresti, precum si pentru ponderea personalului tehnic, economic
de alta specialitate si administrativ fata de numarul total de personal al intreprinderii.
Art.13. Dispozitiile referitoare la exploatarea metroului prevazute la Art.2 alin.2
lit.c) din Decretul Consiliului de Stat nr. 15/1975 privind infiintarea Intreprinderii
Metroul Bucuresti se abroga.
NICOLAE CEAUSESCU
NR.175, BUCURESTI 22 IUNIE 1977
Pentru conformitate, ing. Bujor Gheorghe
- sab
-
Posted:
-
Re: Metrou File de Poveste
sab
Cred ca v-ati prins ca Mihai Bravu din proiect este, de fapt, Dristor 1 de astazi, iar Abator din proiect nu a fost realizata si, in locul ei a aparut Mihai Bravu de astazi, dar pe cu totul alt amplasament, asa cum spuneam si intr-un mesaj anterior. Cam "confuzant"..
Asta da lucru interesant. Deci legarea Garii de Nord cu Magistrala II...
La ce zona se refera ?
Lipsesc Brancoveanu si Pieptanari....Daca la prima stim povestea, ce este cu Pieptanari ?
DocOctavius wrote:
- in funcția de șef proiect stație:
arh.Costinescu Dan pentru stația Abator
arh.Podocea Ion pentru stația Mihai Bravu
Cred ca v-ati prins ca Mihai Bravu din proiect este, de fapt, Dristor 1 de astazi, iar Abator din proiect nu a fost realizata si, in locul ei a aparut Mihai Bravu de astazi, dar pe cu totul alt amplasament, asa cum spuneam si intr-un mesaj anterior. Cam "confuzant"..
DocOctavius wrote:
3. Se aprobă efectuarea studiilor necesare elaborării notei de comandă pentru legarea Gării de Nord cu Magistrala I și magistrala II de metrou.
Asta da lucru interesant. Deci legarea Garii de Nord cu Magistrala II...
iliutu wrote:
In aceleasi conditii, se proba executarea si finantarea lucrarilor privind
degajarea terenului si devierea Canalului colector mal drept Dimbovita, in zona de traseu
comun cu Magistrala I Metrou Tronson I.
La ce zona se refera ?
DocOctavius wrote:
- zona industrială IMGB;
- intersecția Soseaua Berceni - str.Dumitru Petrescu;
- Piața Sudului;
- Piața Sincai;
- Piața Unirii;
- Strada Batiștei;
- Piața Romană;
- Piața Victoriei;
- Piața Aviatorilor;
- Calea Floreasca;
- Zona industrială Pipera;
Lipsesc Brancoveanu si Pieptanari....Daca la prima stim povestea, ce este cu Pieptanari ?
📖 Pagination options