Actuala conducere de la Botosani s-a luat dupa cele inchiriate pe 5 ani Isuzu Citibus de 9,5 m, cred. Dar Timisoara, Brasov au luat electrice de 18 m prin Ministerul Dezvoltarii. Craiova a luat  tot autobuze  de 18 m. Satu Mare si Ramnicu Valcea au luat niste hibride de 18 m .
Ideea e ca in Moldova nu doreste nimeni autobuze de 18 m...

Eu rămân optimist. Faptul că Iași a achiziționat 9 autobuze SH articulate relativ recent îmi dă speranță că se ia în considerare și această opțiune.

Maine e sedinta de CL pt aprobarea celor doua achizitii si a actualizarii indicatorilor pt Depoul Dacia.

https://www.economica.net/compania-turca ... 136.html

Se pare că încep să vină noile tramvaie din ultimul lot. 18 tramvaie a 22 m. Să fie într-un ceas bun . Bine că nu au luat de 18 m.

https://fb.com/photo/?fbid=25103793069310794

Catalin Urtoi
Joi, 20 noiembrie 2025

De mâine încep consultările cu reprezentanții partidelor locale din Consiliul Local Iași și Consiliul Județean Iași cu privire la demararea Studiului de Prefezabilitate pentru proiectul Monorail Iași.

Asociația #HaiCaSePoate considera că acest proiect modern de mobilitate urbană trebuie sprijinit de întreaga clasă politică locală într-un parteneriat comun, în interesul ieșenilor, indiferent de culoarea politică!
...
Am solicitat tuturor formațiunilor să trimită delegați — consilierii locali și județeni — pentru un dialog profesionist despre:
• soluțiile reale de descongestionare a traficului,
• complementaritatea cu proiectele de infrastructură existente,
• un posibil angajament comun, dincolo de ciclurile electorale, pentru un proiect fezabil și finanțabil european.

monorail iasi.png (229.29 KB; downloaded 1060 times)

Dupa monorail, un politician local aduce in spatiul public si metroul la Iasi.

https://cumelaiasi.substack.com/p/merita-iasul-metrou

Metrou la Iași?

Când Cluj‑Napoca a anunțat că va avea metrou, am râs de ei. Mi s‑a părut un proiect utopic, supradimensionat şi risipitor. M‑am răzgândit. Cred că, de fapt, metroul este un proiect vizionar pentru orice oraş mediu care vrea să crească economic şi demografic. În special pentru oraşele medii româneşti, afectate de urbanism haotic, lipsa infrastructurii şi poluare.

Am fost recent la Rennes, Franţa. Este un oraş de 227 000 de locuitori în oraş, 371 000 în zona metropolitană şi 771 000 în zona periurbană (41 de comune). Suprafaţa oraşului este de 50 km². Prin comparaţie, Iași are 271 000 de locuitori în oraş, 423 000 în zona metropolitană şi 500 000 în zona periurbană. Suprafaţa Iaşului este de 100 km².

Rennes are două linii de metrou. Liniile metroului din Rennes sunt complet automatizate.
- Linia A, deschisă în 2002: Tehnologie VAL; lungime ~9,4 km; 15 staţii (13 subterane, 2 supraterane); trenuri la ~90 secunde la orele de vârf; toate staţiile au uşi de platformă şi accesibilitate completă. În 2002, Rennes, cu o populație de 205 000 de locuitori, a devenit cel mai mic oraș din lume cu metrou.
- Linia B: Tehnologie NeoVal; lungime ~16,1 km; 15 staţii, majoritatea subterane cu un segment pe viaduct la nord‑est; trenuri la ~90 secunde; vagoane mai largi, accesibilitate optimizată.

Acest sistem demonstrează că un oraş de dimensiunea Iaşului poate avea metrou funcţional și performant.

Dar nu e singurul exemplu. În Lausanne, Elveţia – unul dintre cele mai mici oraşe ale lumii care au metrou uşor – sistemul se compune din două linii, M1 şi M2, automatizate, care traversează oraşul şi colinele sale. Lausanne are în jur de 140 000 locuitori în oraş, reuşind să susţină un sistem de transport subteran modern. Alte oraşe medii din Europa, ca Toulouse sau Bilbao au sisteme de metrou/metrou uşor adaptate dimensiunilor lor şi au demonstrat că infrastructura de transport public de tip metrou poate transforma mobilitatea, calitatea vieţii şi potenţialul economic al unei regiuni.


Care ar putea fi traseul primei linii de metrou la Iaşi?

O primă linie ar putea uni intrările din Bucium și Păcurari: La Taifas - Trei Fântâni - Podu Roș - Palat - Piața Unirii - Gară - Păcurari - Moara de Foc - Mall Moldova.

metrou iasi.jpg (635.74 KB; downloaded 993 times)

De ce am investi într-un astfel de proiect?
- În primul rând, dezvoltarea imobiliară din zona metropolitană va accelera. Suntem deja blocați în trafic. O reţea de tip metrou ar oferi o variantă de transport rapidă, confortabilă, independentă de trafic, conectând zonele rezidenţiale periferice cu centrul, universităţile, zona IT & a serviciilor.  
- Mobilitate şi calitatea vieţii. Traficul auto creşte, iar transportul public nu ţine pasul. Metroul oferă capacitate mare de transport, frecvenţe înalte, confort, predictibilitate. Exemplele internaţionale arată: tren la ~90 de secunde la orele de vârf, accesibilitate, operare automatizată. Iașul are nevoie de o infrastructură care să nu doar să suplimenteze autobuzele, ci să le degreveze.
- Economia cunoaşterii şi investiţiile. Oraşele medii care investesc în infrastructură devin atractive pentru talent global, centre de cercetare şi servicii. Dacă Iaşul vrea să se poziţioneze în topul regiunilor europene pentru IT, health‑tech, educaţie, trebuie să arate infrastructură de calibru. Metroul devine un semnal: „Suntem oraşul care gândeşte mare”.
- Sustenabilitate. Metroul reduce poluarea, emisiile, dependenţa de maşini personale. Este o soluţie pe termen lung pentru mobilitate urbană, nu un patch la problemele de trafic. În contextul schimbărilor climatice şi al politicilor UE, oraşele care au transport public de calitate vor beneficia de investiţii şi sprijin european.

Concluzie: Mi‑am dat seama că nu construieşti pentru cine eşti, construieşti pentru cine vrei să fii. Dacă Iaşul vrea să rămână doar un oraş mediu oarecare, cu transport aglomerat şi investiţii moderate, atunci poate renunţa la proiectul metroului. Dar dacă vrea să fie un hub regional de educaţie, tehnologie, cercetare şi mobilitate – atunci metroul nu este un vis utopic, este un pas logic. Nu pentru mâine, dar pentru ziua de după mâine. Iaşul are dimensiunea, are oamenii, are potenţialul. Acum are nevoie de voinţa de a face un salt.

*nota personala: cred ca mare parte din text este AI.

Am impresia ca au 20 m de fapt. Nu e urias nici la 22 fata de 18. Oricum la Iasi mentenanta e marea problema (adica managementul).

Da 20 de metri au.

https://reporteris.ro/exclusiv/reportaje/fara-tramvai-nu-se-mai-poate-in-bucium-80-milioane-de-euro-50-000-de-calatori-15-minute-pana-in-podu-ros-mihai-chirica-doarme-de-10-ani/

Traficul din zona Bucium – Vișan a atins un punct critic, nu mai există ore de vârf, iar Bulevardul Socola s-a transformat în una din cele mai aglomerate artere din Iași. În timp ce autoritățile se pregătesc să închidă Pasajul Socola pentru reparații capitale timp de 18 luni, discuția despre reintroducerea tramvaiului devine mai relevantă ca niciodată.
O analiză financiară și tehnică arată că prelungirea liniei de la Podu Roș până la Hanul „Trei Sarmale” este un proiect fezabil, care își poate acoperi costurile operaționale, dar care depinde de o decizie strategică luată în următoarele luni.

Inca o idee care sincer e foarte buna - in teorie, dar care nu va fi aplicata niciodata in practica. Desi parca nu mai stiu ce PMUD sau similar mentiona asa ceva. Vise.

Ceva noutati dar nu prea.... CTP vrea sa mai schimbe niste macazuri pe ici colo prin punctele esentiale (Tg. Cucu e unul din ele) si se pare ca proiectul pt mutarea unui fir de pe Strada Palat pe Sf. Lazar (cel de urcare) este depus la ADRNE. Om trai si om vedea.
Pentru cine vrea sa-l asculte pe impiedicatul in vorbire (si nu numai) director al CTP, accesati linkul https://www.youtube.com/watch?v=os4sG6xO3dI.

Legat de proiectul "trenului metropolitan" din zona Iasului, care va circula pe infrastructura feroviara administrata de compania CN CFR SA, ar fi necesare unele lucrari de modernizare a infrastructurii feroviare din zona Iasului si anume:

-Electrificarea cai ferate Socola- HM Ungheni Prut- Ungheni CFM;
-Electrificarea cai ferate M600 (ideal in totalitate) dar cel putin intre Ramificatia Nicolina- HM Ciurea;
-Dublarea caii ferate Socola- HM Ungheni Prut si reconstructia separata a firului de ecrartament larg dintre Socola si HM Ungheni Prut
-Echiparea cu instalatii de centralizare electronica a: statiei CFR Iasi, HM Nicolina, statiei CFR Socola (inclusiv Socola Grupa A), HM Holboca, statiei CFR Cristesti Jijia, HM Ungheni Prut si HM Ciurea.

 De o mare importanta este si constructia unui pasaj rutier denivelat (eventual cu o noua linie de tramvaie Tutora- Tomesti) pe soseaua Iasi- Tomesti, peste calea ferata, la iesirea din Iasi spre Tomesti.
 Pe sub acest eventual pasaj rutier denivelat ar trebui sa treaca 4 fire de cale ferata: unul de ecartament larg, doua de ecartamet normal electrificate si unul de ecartament normal neelectrificat (linia industriala Socola- Antestatie CET Holboca).

Iar legat de lucrarile si perspectivele retelei de tramvaie din Iasi:

-Am vazut ca se lucreaza la constructia noului depou de tramvaie "Dacia". dar intr-un ritm foarte lent! Nu stiu cand ar trebui terminata lucrarea, conform contractului semnat intre primarie si firma constructoare si daca se va putea respecta termenul prevazut in contract;

-Am vazut unele discutii ca depoul de tramvaie "Gara" ar putea fi relocat, ceea ce ar fi o mare prostie! Depoul de tramvaie "Gara" trebuie sa ramana pe actualul amplasament si sa fie si el reconstruit si modernizat in totalitate;

-Nu stiu cat de utila va fi mutarea unui fir al linie de tramvaie pe strada Sfantul Lazar (intre intersectia cu strada Anastasie Panu si  Podu Rosu)- nu mai bine lasau linia de tramvaie cum este acuma, cu ambele fire prin fata palatului ?!

-In perspectiva noi linii de tramvaie ar trebui introduse in urmatoarele zone:
 -Reconstruita linia de tramvaie de pe splaiul Bahluiului, intre Podul de Piatra si Podu Rosu (a fost o mare prostie cand s-a desfiintat, deoarece era foarte importanta pentru conexiunea Dacia- Tutora);
 -Reconstructia linii de tramvaie de pe bretelele pasajului rutier Nicolina, pentru a realiza o conexiune intre liniile de tramvaie de pe Bdul. Nicolae Iorga si cele de pe Soseaua Nicolina
 -O linie noua de tramvaie intre Tutora si Tomesti, daca se va construi si un pasaj denivelat peste calea ferata;
 -O linie noua de tramvaie Podu Rosu- Bucium, avand in vedere ca zona Bucium s-a dezvoltat mult in ultimii ani si in contextul lucrarilor care se vor efectua la pasajul rutier denivelat Socola, daca acest pasaj ar permite si montarea de linii de tramvaie pe el;
 -Realizarea legaturii intre capetele de linii de tramvaie 'Canta" si 'Dacia", ceea ce ar presupune constructia unui pasaj rutier denivelat cu linii de tramvaie peste calea ferata.

-Separarea- acolo unde este posibil- a liniilor de tramvaie de restul carosabilului inclusiv prin garduri metalice, astfel incat autovehiculele sa nu mai poata intra fizic pe liniile de tramvaie, pentru a permite deplasarea tramvaielor cu o viteza mai mare.

-In perspectiva sa speram ca se vor reintroduce troleibuzele la Iasi, care sa inlocuiasca mare parte din actualele linii de autobuze urbane din interiorul municipiului Iasi.

O problema importanta a Iasului este si lipsa unei autogari moderne, care sa fie situata cat mai aproape de gara Iasi!
Pe vremea cand primar era Constantin Simirad, prin 2000, a fost din pacate desfiintata vechea autogara a Iasului , care era situata in imediata apropiere a intersectiei strazilor Bacinschi si Strapungerea Silvestru!  Apoi , pe acel loc, s-a construit un supermarket "Billa", cumparat ulterior de Carrefour.
Cele doua asa-zise "autogari" care exista in prezent in Iasi (Vama Veche si Pacurari) au un spatiu mult prea mic si nu ofera conditii bune pentru calatori si soferi.