Introducere
Am creat această pagină pentru a reuni într-un singur loc, în ordine cronologică, toate informațiile disponibile despre unul dintre cele mai enigmatice proiecte dezvoltate la uzina de la Mioveni. Prototipul, denumit Dacia D33, a fost conceput de inginerii români de la CESAR S.A. (Centrul de Studii pentru Automobile Român), în colaborare cu designeri italieni. Modelul era programat să fie prezentat publicului în anul 1999, în cadrul Salonului Auto București. Conform planurilor inițiale, automobilul urma să aibă o lungime de aproximativ 4 metri și să fie comercializat la un preț estimat de cel mult 5.000 de dolari.


Primele mențiuni
Prima mențiune despre proiectul D33 apare în revista Auto Capital din anul 1997. În acea publicație, Dan Necula, care la vremea respectivă conducea departamentul de competiții al Automobile Dacia, acorda un interviu rar în care făcea referire la ceea ce era descris drept „misteriosul” proiect D33.

O altă informație din perioada în care proiectul se afla încă în dezvoltare apare într-un articol publicat în februarie 1998 de Automotive News Europe. În material se menționa că Automobile Dacia pregătea lansarea „unui model complet nou [...] cunoscut sub numele de cod D33”, care urma să fie echipat cu motoare de origine Hyundai.

Din etapa de dezvoltare a modelului s-au păstrat doar două fotografii, devenite publice în noiembrie 1999. Imaginile par să provină dintr-o ședință foto internă, însă autorul lor nu este cunoscut cu certitudine. Este posibil ca acestea să provină fie din arhiva uzinei Dacia, fie de la studioul italian I.De.A Institute, responsabil de realizarea designului modelului.


Abandonarea proiectului
Situația proiectului s-a schimbat radical în iulie 1999, odată cu preluarea Automobile Dacia de către Renault. În urma acestei schimbări, proiectul D33 a fost abandonat, iar compania și-a concentrat resursele asupra modernizării modelului Nova și asupra dezvoltării proiectului X90, care avea să devină ulterior modelul Logan.

Unul dintre puținele momente în care proiectul D33 a fost menționat oficial după anularea sa apare într-un interviu acordat în ianuarie 2010 de Constantin Stroe: „În 1997 am fǎcut un model nou, numit D33, împreunǎ cu institutul IDA din Italia acolo unde sunt create marea marea majoritate a automnobilelor pe plan mondial, numai cǎ trebuiau enorm de mulţi bani ca sǎ-l industrializez, în jur de 800 milioane de dolari. Or, cu banii pe care eu îi câştigam din exporturi, reuşeam doar sǎ fac importuri de completare. Am reuşit să cumpǎr o singurǎ presǎ de patru milioane de dolari la vremea respectivǎ şi mi-am dat seama cǎ în ritmul ǎla eu am nevoie de o sutǎ şi ceva de ani ca sǎ pot sǎ fac o nouǎ maşină.”

Revenirea în atenția publică

În anul 2008, pe forumul DaciaClub au apărut pentru prima dată fotografii cu modelul D33, realizate într-o hală a uzinei Dacia. Acestea surprind două prototipuri diferite ale acestui proiect.

Analiza fotografiilor sugerează că unul dintre prototipuri ar fi o machetă la scară 1:1. Această ipoteză este susținută de interiorul incomplet: doar partea superioară a scaunelor și a planșei de bord pare modelată, restul fiind acoperit de panouri. De asemenea, acest prototip poate fi diferențiat de celălalt prin lipsa unor elemente exterioare, precum bara față sau oglinzile laterale.

Cel de-al doilea prototip pare însă să fie funcțional. Această concluzie este sugerată de poziția roților, care sunt virate, indicând prezența cel puțin a unor componente ale trenului de rulare.

În anul 2014 a apărut o altă fotografie realizată în aceeași hală din cadrul uzinei Dacia (spațiul în care au fost surprinse aceste prototipuri aparține fostei clădiri CESAR de pe platforma industrială Dacia). Imaginea ar putea prezenta un al treilea prototip al modelului, diferențiat printr-o mască frontală distinctă față de cele observate anterior.

Același exemplar apare și în ultima fotografie cunoscută a modelului D33, realizată în noiembrie 2015.


Surse
- https://www.youtube.com/watch?v=nlnFTUOr_gk
- https://web.archive.org/web/201907201102 ... -engines
- https://web.archive.org/web/201001071036 ... -5258519
- https://www.daciaclub.ro/
- https://www.promotor.ro/hobby-concepte-a ... -3207661
- https://miniauto.ro/forum/index.php?topic=35424.0

Încheiere
Dacă aveți completări, corecturi sau alte imagini legate de acest subiect, vă invit să le împărtășiți mai jos. Orice contribuție ar fi foarte apreciată.

Nu există nicio sursă care să confirme această explicație, fiind doar o speculație. Totuși, este posibil ca denumirea de cod D33 să provină de la litera D, de la Dacia, iar numărul 33 să facă referire la cei 33 de ani dintre înființarea companiei, în 1966, și lansarea planificată a modelului, în 1999.

Desenul captură-de-ecran cu mașina galbenă este creația designerului Gigi Stan, șeful compartimentului de design de la SC.CESAR.SA - filiala de proiectare Colibasi.
În altă ordine de idei, dumnealui mi-a confirmat acum mulți ani faptul că denumirile de CNx nu înseamnă restilizarile de pe gama 13xx .

În mod oficial, intern: CN 1 = Dacia 1320 și evoluția sa ulterioară, 1325.

CN2 = R52x și toate subtipurile sale care nu au mai apucat producția.

CN3 = "Nu am mai apucat să îl facem noi. L-au făcut Italienii"  - din spusele Domnului designer....

Eu personal nu cunosc dacă acest proiect avea partea mecanică finalizată. Bineînțeles, la nivelul nostru de simpli amatori/fani ai brandului Dacia putem să intrăm și în speculații precum că partea română - CESAR-ul, s-a ocupat de motor și restul mecanicii....Dar nu cred că discuția își are locul aici din moment ce acestea sunt speculații de pe internet din ultimii 20 și ceva de ani.

Mulțumesc frumos pentru aceste completări. Nici eu nu am dorit să intru prea mult în zona speculațiilor; aveam însă câteva articole și informații din perioada respectivă și am vrut să fac o compilație cu tot ceea ce se cunoaște din surse oficiale și semi-oficiale.

Nicio problemă. Este foarte bine că ai creat acest topic. Poate va invita (chiar dacă în mod indirect) și pe alții să contribuie cu ceea ce știu.
Din păcate adevărul gol-goluț nu cred că îl va afla nimeni niciodată. Nu știu sub ce categorie a drepturilor de autor intră creațiile de pe vremea când CESAR-ul se numea CCSITA / ICSITA, dar nu cred că ele să fi intrat automat în portofoliul Renault. Cel puțin nu in mod unitar. Iar persoanele care mai cunosc câte ceva în general evită să împărtășească detalii de genul chiar dacă nu există vreun fel de Non-Disclosure-Agreement (NDA).
Revenind la clipul de prezentare al CESAR: Acesta conține foarte multe piese ale formației synthwave KOTO alături de mult Vangelis și bineînțeles că nu putea lipsi cireașa de pe tort: Give In to Me a lui Michael Jackson, varianta instrumentală.
Mă întreb cine a făcut selecția și dacă institutul care la momentul acela era sub tutela statului Român a plătit ceva licență pentru piesele respective....
Deși la cum era piața neagră a casetelor și CD-urilor bootleg în perioada aia, tind să cred că avem de-aface cu ceva piraterie incipientă.

Institutele de cercetare operează cu date și informații cu caracter secret, iar în cazul producției (mai ales ale unor prototipuri destinate testelor și identificării punctelor de îmbunătățire) cu atât mai mare e secretomania - de ce crezi că și în ziua de azi prototipurile ies pe stradă camuflate la greu?

Angajații sunt puși să semneze clauze de confidențialitate care le interzic să disemineze informații de la locul de muncă pe toată durata angajării + încă X ani de la data încetării raporturilor de muncă cu respectivul institut. După asta, rămâne la latitudinea fiecăruia ce și cui spune, dar ia în calcul că niște oameni bătrâni care ani de zile au trăit cu această disciplină nu vor deveni slobozi la gură just because... Nu mai zic de un oarecare sentiment de superioritate că știi ceva ce restul muritorilor de rând nu știu. Unora le place să întrețină această stare, alții sunt mai generoși. Oameni și oameni...

P.S.: lucrez în cercetare, deci știu ce vorbesc.  

Depinde foarte mult de ce s-a întâmplat cu respectivul institut și care a fost soarta să până la urmă. CCSITA / ICSITA erau institute deținute de statul român. Puținele lucruri care s-au mai păstrat din perioada pre-1989 (chiar de la CCSITA / ICSITA) au ajuns în prezent la arhivele statului și sunt disponibile pentru consultare. (ex: https://descoperă.arhivelenationale.ro/c ... d=997028 / Documente legate de prototipul lui ROCAR 106 sau https://descoperă.arhivelenationale.ro/c ... d=996993 / documente legate de autobuzul ROCAR 211-R)

Faptul că filialele ICSITA de la ROCAR sau ARO au ajuns în prezent ruine nu schimbă statului juridic al drepturilor de autor. Iar CCSITA/ICSITA/CESAR a dat faliment în 1996 (deci cu nițică vreme înaintea venirii Renault), din ea desprinzandu-se după cunoștințele mele filiala de la Câmpulung care a devenit SC.CESAR-ARO.SA .
Teoretic vorbind tot ceea ce s-a realizat sub acest institut până la momentul falimentului din 1996 ar trebui să fie, teoretic vorbind, în posesia vreunei arhive a statului. Problema se pune mai mult prin prisma faptului că SC.AUTOMOBILE DACIA S.A a fost achiziționată de grupul Renault iar Nova cel puțin a ajuns în portofoliul lor, culminând până la urmă cu Solenza, in 2003.

Deci dpdv legal s-ar putea să fie un zig-zag: Adică anumite proiecte să fie sub tutela Renault-ului, altele să fi rămas la stat. Cât despre proprietatea intelectuală: Aceste aspecte juridice nu sunt prezente doar în cercetare.
În orice domeniu de activitate aceste informații sunt proprietatea entității juridice, inclusiv munca pe care tu o prestezi pentru entitatea în sine devine automat proprietatea ei.

Dar în general tot ce discutăm prin zona aceasta a forumului sunt lucruri ce au ajuns în mare parte defuncte și care la vremea respectivă au operat în proporție de 50% pe putin din bani publici (taxele, impozitele cetățenilor R.S.R - pentru puțin timp după 1989 - României)  Nu comparăm cu ItalDesign-ul lui Giugiaro sau alte firme ce au fost dintotdeauna private și care au dreptul de a-și administra patrimoniul intelectual în orice fel doresc.

Este foarte posibil sa nici nu fie vreun secret de aflat, aceste societati functionau nu pentru ca aveau profit sau exista vreo valoare ci pentru ca erau subventionate de la stat cu bani de la FMI doar pentru a nu se da afara prea multi oameni de-o data intr-un moment cand economia nu i-ar fi putut intretine altfel.
Daca ne laum dupa ce s-a declarat, ca sa construiasca o masina este nevoie de 200 de "prese" noi de 4 mil € bucata, mi se pare ciudat, si pentru Nova se foloseau prese, se puteau schimba matritele si se puteau refolosi; sau daca este adevarat, cum de s-a ajuns sa se proiecteze o masina imposibil de construit, proiectantii nu aveau un CS ci proiectau la intampalre ce le trecea prin cap fara sa aiba habar ca uzina nu poate produce asa ceva?

Da, aia e o gogoașă pe care nu prea o înghit. Costurile cu tehnologizarea și implementarea în serie se amortizează destul de repede, în câțiva ani, iar dacă D33 apărea în 1999 în forma în care o vedem ca proof-of-concept, ar fi avut vânzări mari în export și ar fi lansat Dacia ca jucător important pe piața europeană. Mai venea și un facelift după 3-4 ani și până la finele producției deja își scoteau pârleala. Probabil că dl. Stroe avea în minte cifre de export mai degrabă aplicabile pentru Nova (chiar, Nova a fost exportată, sau doar SuperNova/Solenza?)

Îmi permit și eu să îmi dau cu părerea deoarece cunosc lucruri din sfera designului auto:

D33-ul, față de Nova avea totuși o suprafață realizată din forme organice.

Este mult mai greu să asiguri o calitate superioară a întregului ansamblu atunci când lucrezi cu o formă care dpdv stilistic este la 180* față de ceea ce a realizat Dacia până în momentul acela.
Cât despre caiete de sarcini și alte detalii pre-producție: D33-ul a fost un proiect rămas "uitat în sertar" la cei de la I.DE.A din Torino. Deci mai mult că sigur conceptul în sine a fost realizat pentru o altă marcă auto sau pur și simplu a fost ceva exercițiu de idee realizat in-house. Ca un mic apropo: Kia Rio (2000), o altă creație a I.DE.A Torino are stopurile aproape identice în raport cu cele de pe proiectul D33.

Daca directorul Dacia ar fi gasit proiectul la o firma romaneasca la fundul unui morman de hartii sau uitat intr-un sertar intelegeam, dar la o firma capitalista profesionista nu exista asa ceva, munca se justifica si nu se pierde; sigur este cum spuneai si tu, proiectul a fost facut de italieni cu alt scop si apoi directorul Dacia l-a cumparat, stiind ca nu il va putea construi ca sa justifice obtinerea unui imprumut, si cand imprumutul nu a aparut a bagat lamentarile clasice, "eu am vrut sa fac dar altii nu m-au lasat / nu s-a gasit un baiat tanar cu mintea destupata, asa ca nu am mai facut".

De acord. Studiourile acestea care lucrează în stilul automobilului au tot felul de programe interne și proiecte de studiu. Mai pot fi și cazuri rare în care se execută machete concept chiar dacă nu neapărat pentru vreo marca auto. Iar apoi din acel proof-of-concept se reiau mai târziu anumite aspecte.

Revenind: Dacă îmi aduc bine aminte, pentru D33 s-au plătit circa 1mil USD la vremea respectivă.

Era în perioada 1997-1999 când tot din banii statului mai erau derulate în paralel niște programe de dezvoltare pentru utilitare și la ROMAN BRAȘOV (INAR S.A), CESAR-ARO Câmpulung și ROCAR.

Proiectul D33 alături de cele enumerate mai sus (foarte probabil să mai fie  și altele de care noi nu știm încă) au fost "bule de oxigen" din partea guvernărilor de atunci.