Deschid acest topic pentru discutii privind diversele metode de constructie a statiilor si tunelelor de metrou, specifice metroului din Bucuresti.

@Sguru, vreau sa dau curs invitatiei si sa pun din nou o intrebare mai veche, de data asta la modul general:
Care sunt tehnologiile posibile in Bucuresti, pentru a construi statii si galerii/tuneluri?
E posibil sa se faca statii doar in subteran?
De ce recurgem la sapaturi la suprafata - si cam cum ar arata sapaturile astea azi, in sec XXI?

Formulez intrebarile cat mai neutru, in afara de M5 - care e la ordinea zilei si langa casa, deci "arde" - vom avea M5 alte tronsoane, M6, M 7 etc.

A doua intrebare, mai mult de ordin istoric, ar fi daca in Bucuresti s-a luat in considerare si construirea unor portiuni la suprafata, cum avem in Berlin, Paris, Amsterdam etc.

Metroul din Bucuresti e un metrou 'de mica adancime' din cauza ca spre deosebire de alte orase, 'roca de baza' e la asa de mare adancime incat e 'out of question' sa sapam metroul asa de adanc...
In terenul nostru aluvionar, imbibat cu apa, nu castigi nimic mergand la adancime, doar iti faci viata mai grea...
In situatia asta, executia prin sapatura de la suprafata e solutia cea mai convenabila, dar are dezavantajul ca 'da peste cap' orasul pe perioada executiei si necesita lucrari ample de devieri pentru utilitatile subterane.
Tot din acest motiv, traseele urmeaza trama stradala si nu merg pe sub cladirile existentea sol, exclus, ala nu mai e metrou...

Cateva date 'geologice' despre subsolul bucurestean:
3.1 Structural framework of geology
The items of the Romanian Plain lithology regard
both the foundation and lithological and
stratigraphical structure of the softer sedimentary
deposits.
The fundament of the area is a rigid base, made of
different types of crystalline schists, found only in
the very deep drillings. In the Bucharest area, the
base is situated under 5,000-6,000 m depth (Fig. 1).
Dupa cum vezi stam pe un ceaun cu 'mamaliga'...

O tehnologie cu groapa deschisa este relativ usor de realizat si are si avantajul ca se mai practica in tara noastra pe scara larga la cladirile civile. Va dau un elemplu de la un santier de-al firmei unde lucrez:



Click dreapta pe poza si View Image in caz ce nu se vede cum trebuie.
Mentionez ca groapa asta, desi mai mare in plan decat o statie de metrou, a avut cam 10m adancime, ceva cred destul de aproape de adancimea unei linii de metrou.
Cu toate acestea cred ca o tehnologie tip TOP-DOWN e mult mai indicata pentru statiile de metrou construite la noi.

Coshty wrote:
.....

Am vazut anul trecut groapa acea (este kiar langa  Piata Charls de gaulle)
Ce se construieste sau ce proiect este in executie????

"Kiar" nimic legat de metrou  

Groapa asta a fost facuta in 2008, pe strada Sevastopol la nr. 9, s-a ridicat acolo o cladire cu 3S+P+10E. Cladirea e aproape gata, deja o jumatate din ea s-a deschis, este spital Sanador.
 Pentru metrou cred totusi ca tehnologia TOP DOWN este cea mai buna in lipsa TBM-ului. Ce inseamna asta:
 Presupunand ca vrei sa realizezi groapa de mai sus:
    1. Sapi si torni toti peretii gropii de la inceput (pereti mulati).
    2. Deoarece peretii se toarna pe tronsoane de vreo 2m, ca sa ii legi pe toti la partea de sus se toarna o grinda de beton armat peste ei (se vede si in poza mea de mai sus, are alta culoare)
    3. In mod normal ai incepe sa sapi groapa, montand sprijinirile metalice pe masura ce te duci mai adanc. Ca sa eviti asta, torni o placa de beton armat groasa si prinsa in grinda de coronament. Placa asta inlocuieste primul rand (cel de sus) de sprijiniri metalice, avand rolul de a nu lasa peretii sa se prabuseasca in interiorul gropii pe masura ce sapi. In aceasta placa iti lasi un gol tehnologic prin care sa poti intra cu utilajele de sapat. Pe acolo bagi utilajele si incepi sa sapi pe sub placa respectiva.
    4. Dai drumu la trafic pe placa turnata de tine si sapi pe sub ea. Pe masura ce te duci mai adanc, montezi sprijiniri metalice (daca te uiti cu atentie in poza de mai sus postata de mine, se poate observa ca toate metalele alea sunt de fapt aflate la 3 inaltimi diferite). Cum pe cel de sus l-ai inlocuit cu placa de beton armat, raman de montat cele de jos.
    5. Odata ce ai sapat groapa, torni radierul care formeaza fundatia. Dupa ce se usuca radierul, el poate prelua eforturle pe care le duc sprijinirile metalice cele mai de jos, deci ele pot fi scoase. In locul lor incepi sa te ridici cu stalpii si peretii din statia de metrou.
    6. Odata turnati stalpii si peretii, pot fi scoase si ultimele sprijiniri metalice.
    Avantajul este ca in timp ce tu lucrezi la punctele 4,5 si 6 (luni intregi), traficul se poate desfasura sus fara probleme cu exceptia zonei de intrare (unde e golul tehnologic). Dezavantajul este ca lucrarile dureaza mai mult si intra mai multa manopera (deci costuri mai mari) deoarece toate materialele trebuie sa intre pe gaura aia tehnologica si de asemenea nu prea mai poti folosi o macara ca sa le manipulezi.

vancouver wrote:
4. Se armeaza "radierul" (groapa sapata), care ulterior va deveni tavanul (capacul) statiei de metrou, sprijinit pe peretii mulati.
5. Se toarna "radierul", mai putin golurile tehnologice.
6. Peste "radier" se da din nou drumul la trafic (la circa o luna dupa ultima turnare), iar pe dedesubt se incepe excavarea pamântului.

Radierul este "tavanul" ?

'Radierul' este intotdeauna la ultimul nivel de jos si ramane permanent 'rezemat' pe pamant, sub el nu se mai sapa...
Te rog inlocuieste in exprimarea lui #Vancouver "radierul" cu 'planseul turnat pe pamant' si totul devine clar si ok...

Metamorph wrote here:
Am vazut aceasta placuta dupa linia turnichetilor la ambele intrari,ma gandesc ca se vor gasi in toate statiile.

Alt goagal translate folosit de oameni care, pe langa ca nu stiu boaba de engleza, nici cu romana nu stau prea bine, statiile nu sunt nici "realizate" nici "made", sunt construite, iar "sapatura acoperita" nu este "top-down" ci cel mult "covered trench".

Dar este folosit corect aici „săpătură acoperită”?

@survola din ce-mi amintesc ăsta era termenul folosit și în lucrările lui Tănăsache (persoană non-tehnică). În monografia CCCF tipul ăsta de lucrare era numită "excavație în spațiu acoperit" .

Problema vine de la o traducere furculision a termenului tehnic "dig-and-cover", adica s-a sapat de la suprafata si apoi s-a acoperit, la interstatie este diferenta dintre galerie si transee acoperita, la statie este sapatura deschisa(cum s-au facut M1, 2, 3 si 4) si sapatura acoperita(cum s-a facut M5).