Bună seara !

La mulți ani !


Între timp am găsit ceva. Am găsit o hartă din 1990 format .kmz pentru Google Earth disponibilă pe https://romania594.blogspot.com/2018/05/ ... kmz.html . Se pare că linia din postarea mea anterioară era pentru o fabrică ceva cu o hală și care se numea CIRA. Linia trecea mai întâi și pe lângă un depozit de lemne, care era imediat ce linia se curba spre dreapta cum te uiți la hartă. Mai la nord puțin mai era o linie care era din aceeași ramificație și mergea într-un depozit de prefabricate (la nivelul lui 1990) și la ROMEXPO. Pe hartă apare că între cele două fire era și o cabină CFR cam între Str. Carpați și Str. Bucegi.
Depozitul de prefabricate cred că era alimentat din betoniera de peste drum care văd pe hartă că făcea și prefabricate și băi spațiale și despre care s-a mai scris pe diverse forumuri unde s-a discutat de liniile industriale din București că se numea Betoniera Grivița, sau Betoniera Expoziției.
Chiar dacă Romexpo avea ramificație din Gara Băneasa, se pare că din ce am găsit pe un forum, mai exista și o linie industrială după Podul Constanța, din care se ramificau liniile de mai sus. Acest lucru apare aici la punctul 32: https://trenuletz.forumgratuit.ro/t3017- ... ucuresti .

CIRA nu era cumva "Compania industriala de reparatii auto" adica "Intreprinderea industriala Grivita" ?  Inainte de 1990 a produs boghiuri pentru tramvaie iar dupa 1990 a produs si cateva modele de autobuze si minibuze.
Ulterior a fost relocata in alta zona din exteriorul Bucurestiului.

@fl82

Nici eu nu știu foarte bine ce era acolo. Știu doar că acolo s-au făcut și autobuze.

Vad ca scrie pe acolo "platforma turnatorie", deci a fost niste industrie serioasa, prin cartier se vorbea ca ar fi fost o vama pentru camioane, de aici si fosta statie Peco.

Scriu legat de o postare mai veche a mea despre trenul care merge la stația de betoane Glina.

Nu vreau să fac off - topic, dar voiam să menționez că în afară de betoniera de la Glina, și cea de la Gara Progresul are tren de ciment care vine dinspre Fabrica de la Câmpulung cu ciment și are locomotivă diesel tip DA, de la TEHNOTRANS, acum mai mulți ani avea de la CONSTANTIN GRUP.

Acum trei săptămâni am văzut o locomotivă LDH CONSTANTIN GRUP care staționa la Gara Progresul pentru a face manevre și erau și vagoane siloz cu patru domuri, cum au cehii de la CD.

Rezistența Urbană, 2023.

[GARA BĂNEASA] Perspectivă actuală în lungul interiorului pavilionului principal al Gării București-Băneasa, edificiu foarte puțin accesat de public, dar care-și menține intacte finisajele interbelice. Istoria gării e și ea interesantă, așa că să vedem despre ce e vorba.

• GARA VECHE. Pe locul actualei structuri a existat una anterioară. Gara Mogoșoaia, folosită și ca gară regală în vremea domniei regelui Carol I, era din cărămidă, cu etaj, deschisă în 1886. Aspectul era cel specific gărilor ridicate în Muntenia în a doua jumătate a secolului 19. Edificiul a fost punctul de pornire al manifestațiilor dedicate marcării primului 1 Decembrie la București, în 1918. Familia regală și Guvernul, întoarse în capitală după 2 ani de refugiu la Iași, cât Bucureștiul a fost ocupat de Puterile Centrale, au condus procesiunea (alaiul regal) până în dealul Patriarhiei. Bucureștenii au asistat cu entuziasm la festivități, după doi ani de ocupație crâncenă, privațiuni și umilințe.

• PROIECTUL. În 1936, Direcția Generală CFR decide construirea a două gări speciale pentru primirea suveranilor și a înalților oaspeți străini, la Sinaia și la București. Anterior, familia regală era primită și la Salonul Regal de Recepție din incinta Gării de Nord. Proiectul Gării Băneasa e realizat de arhitectul Duiliu Marcu, care gândește un edificiu în stil rațional monumental, inspirat de arhitectura totalitară italiană a vremii. E ales amplasamentul vechii Gări Mogoșoaia, în comuna suburbană Băneasa, din nordul capitalei. Esplanada numită azi Piața Gării Băneasa permitea desfășurarea cortegiilor. Proiectul e finalizat în 1938.

• ANSAMBLUL. Gara Băneasa cuprinde un pavilion principal - stația de călători propriu-zisă, o cabină centrală de mişcare, un corp de gardă și un peron larg, parțial acoperit. Construcția are structură de beton armat, o inovație a epocii, iar fațadele sunt placate cu travertin, material nobil.

• PAVILIONUL PRINCIPAL. Clădirea pivotală conține încăperi rezervate persoanelor oficiale și mai ales un salon de recepție, în același timp și holul central pentru călatori, de trecere spre peron și liniile ferate. Pardoselile interioare sunt din plăci de marmură roz de Rușchița și marmură neagră de Belgia. Uimitor, dar clădirea avea încălzire cu aer condiționat. Uzina pentru aer condiționat și pentru prepararea apei calde se afla la subsol. Câteva anexe completează stația: toalete, camera bagajelor, camera de pază etc. Ușile și ramele ferestrelor clădirii principale sunt de fier. Pereții salonului de recepție și ai holului mare sunt acoperiți cu lambriuri de lemn de trandafir. Celelalte saloane au lambriuri de nuc, iar câteva panouri sunt rezervate pentru picturi decorative.

• EVOLUȚII. Gara Băneasa a fost gară regală, utilizată pentru trenul regal și primiri oficiale până la abdicarea regelui Mihai, în 1947. După 1950, construcția a servit drept gară de protocol pentru liderii Republicii Populare Romîne și pentru primirea oficialităților și delegațiilor străine. Liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a folosit des această gară. În prezent, stația e folosită ocazional pentru traficul de călători, mai ales pe timpul verii, când opresc aici trenuri sezoniere.

• CONTEXTUALIZARE. Gara Băneasa face parte dintr-un trio interbelic, alături de Fântâna Miorița și pasajul inferior de la Mogoșoaia, pe sub calea ferată spre Constanța, acum înlocuit de un pod metalic. E înrudită stilistic cu alte construcții raționale ale epocii, de exemplu Palatul Victoria (inițial Ministerul de Externe) și Școala Superioară de Război (ulterior Academia Militară, acum Universitatea Națională de Apărare).

Spațiile interioare ale acestei foste gări regale ar trebui folosite multe mai des pentru evenimente de tot felul, la fel și Piața Gării Băneasa. Reincluderea unui fost edificiu atât de important în foste regimuri în circuitul social și turistic al Bucureștiului ar activa mai mult cartierul Băneasa, dar asta nu aduce voturi.

📸 instagram.com/raidenbucharest

https://fb.com/photo/?fbid=7358384185793 ... 30066403

Fotografiile din postare (si comentariile postarii) in ordine cronologica:

Avem 19 trenuri pe zi, nu trafic ocazional pe durata verii.

Bună ziua,

Care tren pleca din Gara Băneasa în vara anului 1982 și ajungea spre Geoagiu-Băi în Hunedoara. Tata zicea că a ajuns acolo plecând din Băneasa că m-am și mirat. Era cumva un sezonier dinspre mare care se ducea spre Vestul țării ? Era un tren care mergea până undeva și pe urmă se schimba cu altceva ?

CFR SA (Infrastructură) lucrează în această perioadă pentru reparația liniei 5 (4 la peron). Linia a fost închisă în anul 2018, din cauza traverselor uzate, periclitând siguranța circulației trenurilor pe aceasta. De la modernizarea magistralei M800 a fost utilizată aproximativ 10 ani, în principal pentru pentru gararea marfarelor. A fost redeschisă parțial de vreo 3 ani pentru gararea locomotivelor operatorilor privați, pe o porține de aproximativ 50 de metri, în zona capătului de peron spre Podul Miorița.
Se înlocuitesc traversele din loc în loc, o cârpeală din loc în loc cu traverse epocale de lemn menite să prelungească durata de utilizare în siguranță. Aparatele de cale sunt funcționale. Vegetația crescută și traversele uzate au fost aruncate, în tradiția românească în proximitate, pe fostele linii 6, 7, 8 ajunse pradă timpului în 15-16 de nefuncționare.
Pasajul subteran de traversare, deși este plin de vandalism, că nu le poți numi opere graffiti, are luminile funcționale și... nu miroase ca ultima ghenă.

Dacă prin "epocal" vrei să spui că traversele din lemn sunt învechite, nu este deloc adevărat. Traversele din lemn continuă să aibă aplicații în infrastructura CF, mai ales în zonele industriale, de garare, de manevre, sau pe linii de circulație la viteze mai reduse (adică sub 160km/h).

Acest articol (în engleză) prezintă mai detaliat avantajele și aplicațiile traverselor din lemn: https://www.holzschwellenoberbau.de/en/t ... d-today/

Din cate stiu, traversele din lemn se pot "mula" mai ok, la vibratiile trenului, decat cele din beton. Mai e un aspect vazut de mine prin toata tara, ca traversele din lemn, mai sunt folosite si la macazuri sau incrucisari de linie.

Pai da, la macaz la traversa de lemn se pot da gauri oriunde in timp ce traversa de beton trebuie sa fie speciala pentru acea pozitie.

Traversele de lemn se degradează rapid. Avem destule exemple prin București (la rețeaua de tramvai) și strict în cazul zonei Băneasa - Pajura se înlocuiesc la câțiva ani.
Nu contest explicațiile voastre.