Sunt vagoane provenite din fostele Alstom 20-76, fiind modernizate de către VFU Pașcani. Au o capacitate de 64 de locuri, în configurație 2+2, sunt dotate cu prize 230 V, USB-A & USB-C(câte una pentru fiecare scaun), instalații moderne HVAC & infotainment. Structura a rămas în mare parte aceeași, fiind susținută de 2 boghiuri Y32, fără patină magnetică. Vagoanele pot rula până la o viteză maximă de 160 km/h, fiind de asemenea apte RIC.

Capul de serie, 28-70 000-5, provenit din 20-76 008-3, a fost livrat către SNTFC CFR Călători și se află în compunerea trenurilor 1685/1686/1687/1688.

Mi se pare destul de prost gândită această modernizare. S-a crescut capacitatea cu doar 4 locuri față de 60 cât avea inițial un 20-76, însă configurația interioară e considerabil mai "înghesuită", locurile fiind aranjate în format 2+2 în locul compartimentelor de 6 locuri (3 pe linie) sau a configurației 2+1 care se regăsea în partea salon. A crescut locul la picioare, e adevărat, dar s-a redus considerabil locul "pe lătime"...

Despre confortul redus al vagoanelor noi sau modernizate din ultimii 15 ani s-au zis multe.
Mulți zic că sunt perfecte pentru București - Brașov și București - Constanța, uitând că avem și distanțe mai mari de parcurs în țara asta, în timp ce în ultimii 15 ani altfel de vagoane decât "perfecte pentru București - Brașov/Constanța" nu prea s-au făcut.
Alții zic că asta e normal în lumea civilizată, uitând că și Europa de vest încă e plină de vagoane confortabile, cu sau fără compartimente (apropo, inclusiv noua generație de Railjet are câteva compartimente, ca să nu mai zic de ICE3 sau de Pendolino ale PKP) și deși sunt parțial de acord că confortul nu e așa relevant acolo unde distanțele se parcurg relativ repede, trebuie să nu uităm că la noi nu e cazul de așa ceva. Având în vedere prețurile și timpul în care se parcurg distanțele dintre orașele mari (București-Cluj/Iași/Timișoara, Cluj-Iași/Timișoara), singurul avantaj pe care îl mai avea trenul în România era confortul. De ceva vreme nici asta nu mai e valabil, având în vedere că până și cel mai lipsit de opțiuni Logan nou are scaune mai comode decât majoritatea vagoanelor din parcul actual al CFR Călători...

Una peste alta, facând abstracție de starea precară în care au ajuns o parte dintre unități, mi se pare că 19/20-76 ofereau condiții mai bune de călătorie înainte de aceată modernizare, în special cele ce fuseseră dotate cu prize și aer condiționat acum câțiva ani. Ergonomia interioară era mult mai bine gândită, împărțirea în compartimente + salon în mijloc mi se pare cea mai bună variantă, în special de cât poți să îți alegi exact unde vrei să stai când îți iei bilet.

La modernizarea de acum, ar fi fost bine dacă s-ar fi păstrat aceeași organizare a interiorului; cu toate noile dotări (instalații noi, băi noi, uși glisante, infotainment modern, facilități PMR (în cazul seriei 84-70) și lista poate continua), dar cu ergonomia interioară originală de la 19/20-76, cred că ar fi ieșit o modernizare mult mai bună decât ce s-a făcut de fapt...
Același lucru mi se pare valabil și pentru restul vagoanelor de clasă modernizate, cred că era ideal dacă se pute adopta o ergonomie interioară similară cu 19/20-76 (compartimente cu 6 locuri la capete, salon 2+1 în mijloc) la toate vagoanele de clasă ce sunt în curs de modernizare în prezent (19/21-80, 21-90) sau ce au avut loc recent (noile 20-49, 20-68).

Din păcate, astea vor rămâne doar povești de tipul "ce fain ar fi...", cât timp aceste proiecte sunt făcute cel mai probabil fie de oameni care nu au mai urcat în tren de mult timp (sau deloc), fie de oameni care nu au mers pe distanțe mai serioase decât București - Brașov/Constanța, o dată-de două ori pe an. E același lucru ca pistele de bicicliști proiectate de oameni care nu au mai mers cu bicicleta de când erau copii, sau de traseele de transport public gândite de oameni care nu folosesc tranportul public. Lucrurile astea pur și simplu nu au cum să iasă bine, ci rămân la nivelul de "atât s-a putut"...

28-70 000, în compunerea IR 1685/1686/1687/1688.






Destul de interesante, scaunele nu sunt nici cele mai strălucite, dar nici cele mai obscure. Problema majoră este la poziționarea spătarului, ce îți dă impresia de “stat în coastă”. La călătorii mai lungi va produce disconfort. În rest, un vagon reușit. Spațiul la picioare este foarte generos față de ce avem deja în circulație, iar designul este reușit. Toaleta la fel și ea, destul de spațioasă.


Întrebare, știe cineva la ce folosesc aceste inscripții? Pentru ce sunt necesare? Au legătură cu OBB?

Inscripțiile au legatură cu sistemul de selecție al ușilor:

TB 0 /ÖBB: Türblockierung Seitenselektiv der ÖBB;
TB S/LAT: Türsteuerungssystem in Italien.

Primul este sistemul adoptat de Austrieci pe cand al doilea este cel adoptat de Italieni. E practic sistemul ce controleaza deschiderea/inchiderea ușilor vagoanelor din locomotivă.

Dacă nu mă inșel, la noi este sistemul nemțesc TB5, ceea ce înseamnă că ușile vagoanelor se inchid și nu mai pot fi deschise in momentul in care viteza de 5 km/h se depășește. Cifra de după TB reprezintă viteza la care se pot bloca ușile. In cazul vagoanelor și locomotivelor echipate cu sistem TB0, ușile se pot bloca din locomotivă în timp ce staționează trenul fără posibilitate de a mai fi deschise decât la comanda explicită a mecanicului sau selectiv a unei uși controlate de șeful de tren.

Interesant, multumesc de clarificare!

In mod normal clasa a 2-a este pentru scurt parcurs de aceea confortul nu trebuie sa fie maxim, cine are nevoie sa mearga ziua la lung parcurs incet, ieftin si la confort la clasa a 2-a? Cine este publicul tinta si care este scopul calatoriei?

O prezentare destul de detaliată, la minutul 11:05 se află și vagonul din subiect.

Au fost livrate până acum către CFR Călători vagoanele 28-70 000, 28-70 001, 28-70 002 & 28-70 003. Din nefericire, în afară de prototip, 000, nu se știu deocamdată vagoanele din care provin celelalte.

Toate vagoanele provin din 20-76 care sunt remodernizate in 28-70.

Asta știam și am spus-o și eu în descrierea subiectului, vorbeam despre vagonul din care provine fiecare nouă unitate(exemplu: 20-76 008 -> 28-70 000)