Au planuri pentru SF-uri, deocamdată.
Apreciez efortul de a trimite întrebările. ar trebui să facem acest exercițu mai des.
Nu prea des că ajung să se contrazică, însă.

https://adevarul.ro/stiri-locale/bucures ... 415.html


Cât de sigure sunt zonele care ar urma să fie traversate de noile linii de metrou din București

Publicat:
12.02.2025 12:09
Un nou studiu din satelit, care vizează mediul construit din proximitatea viitoarelor proiecte de infrastructură subterană din București, arată zonele vulnerabile în jurul traseelor M5 și M4, respectiv în zona Piața Unirii.


Piața Unirii se numără printre zonele vulnerabile de pe rutele liniilor de metrou
Mai exact, cartierele și zonele ce urmează să fie sub-traversate de liniile de metrou aflate în dezvoltare, M5 și M4, prezintă deformări de până la +15 mm în ultimul an. De asemenea, o altă zonă considerată sensibilă în Capitală este și Piața Unirii, arată studiul realizat în perioada aprilie 2023 – octombrie 2024.

Deformările din jurul principalelor magistrale de metrou
Studiul a fost realizat prin măsurarea a peste 2.6 milioane de puncte și a vizat în mod special zonele și cartierele aflate în proximitatea viitoarelor proiecte de infrastructură de transport subteran din București, cum ar fi: M4 (Gara de Nord – Gara Progresul), M5 (tronson Eroilor – Piața Iancului) sau M7 (Voluntari – Bragadiru), precum și Piața Unirii, ca nod important în care se întâlnesc mai multe magistrale de metrou importante ale Capitalei, dar și ca zonă ce urmează a fi reabilitată de autoritățile publice, în urma mai multor expertize tehnice.

Prin urmare, studiul arată că zone importante din proximitatea sau de la intersecția viitoarelor magistrale M5 și M4 prezintă deformări semnificative. Printre acestea, se numără cartiere ca Eroilor, Berceni, Colentina sau Giulești. În același timp, în cazul zonei Piața Unirii, au putut fi observate chiar deformări diferențiale.

„Ne-am propus realizarea studiului curent pentru a evidenția importanța acestui instrument de analiză, esențial în dezvoltarea infrastructurii urbane subterane. Studiul satelitar indică zone sensibile ce necesită monitorizare atentă atât în timpul execuției lucrărilor, cât și ulterior, în faza de exploatare, pentru a garanta că noile dezvoltări nu pun în pericol mediul construit din proximitate și, bineînțeles, pentru a preveni orice incidente sau accidente care ar putea afecta zona de influență”, a explicat Mariana Garștea, Director General Sixense România, inițiator al studiului.

„Analiza atentă a cauzelor acestor deformări este esențială și nu trebuie să fie subiectul unor interpretări eronate sau concluzii pripite. Ceea ce contează este ca autoritățile și dezvoltatorii de infrastructură să aibă acces la informații precise, necesare pentru luarea deciziilor responsabile și proactive. Lipsa unor date clare despre impactul asupra mediului construit poate genera conflicte juridice, riscuri operaționale și, cel mai grav, pericole pentru comunități. Prin acest demers, ne propunem să oferim o abordare echilibrată, demonstrând că există soluții viabile pentru dezvoltarea unei infrastructuri sigure și sustenabile, bazate pe cunoașterea detaliată a stării de fapt și a sănătății structurale a patrimoniului construit”, a mai punctat Mariana Garștea.

Au fost măsurate peste 2,6 milioane de puncte de pe suprafața Capitalei
Studiul realizat de către Sixense România, împreună cu Sixense Satellite, divizia specializată în măsurători din satelit din cadrul Sixense Group, reprezintă cea mai complexă analiză posibilă pe mediul construit din Capitală și este realizat în baza singurei tehnologii de la ora actuală care poate accesa retroactiv informații despre mișcările pământului și ale patrimoniului deja existent, prin suprapunerea imaginilor din satelit.

Citește și: Cartierele bucureştene din zona Republica, Militari, Berceni sau Colentina se deplasează şi cu câteva zeci de milimetri anual
Mai exact, studiul a fost realizat pe întreaga suprafață a Bucureștiului, prin măsurarea a peste 2,681,778 puncte și captarea de imagini cu ajutorului satelitului COSMO-SkyMed, în perioada aprilie 2023 – octombrie 2024. Această tehnologie presupune folosirea imaginilor InSar (Interferometric Synthetic Aperture Radar) captate de satelitul COSMO-SkyMed care orbitează în jurul Pământului și care colectează date despre valoarea deformărilor acumulate în timp.

image
Imaginile astfel obținute sunt apoi procesate cu ajutorul Atlas, solutie dezvoltată de către Sixense Group, iar studiul este disponibil prin intermediul platformei digitale Beyond Monitoring, într-un format ușor de înțeles și de folosit pentru toți factorii-cheie care au nevoie de ele: de la gestionari de infrastructură până la dezvoltatori sau autorități publice.

Aceste studii din satelit sunt esențiale în proiectele majore de infrastructură rutieră și feroviară, deoarece permit identificarea tuturor zonelor vulnerabile de pe infrastructura existentă a unei autostrăzi și a zonelor vulnerabile de la suprafață, în mediul urban, pe durata construirii unui proiect de infrastructură subterană, în așa fel încât să nu existe riscul unor accidente cum ar fi surpările sau alunecările de teren.

Risc ridicat în ce privește siguranța structurală
„Experiența noastră în monitorizare geotehnică și structurală – implicit prin aplicarea unei soluții ca cea care stă la bază studiului de față – este semnificativă. Mai mult, primele proiecte pe care le-am derulat în România, în urmă cu peste 14 ani, au fost chiar colaborări legate de siguranța structurală a unor linii importante de metrou din București pentru care suntem recunoscuți și astăzi în industria noastră. Nivelul de risc pentru proiectele de infrastructură critică – cum sunt liniile de metrou, podurile, autostrăzile și altele – este extrem de ridicat. De aceea, este nevoie de soluții moderne și de o cunoaștere foarte bună a modului în care trebuie ele abordate din punct de vedere tehnic. Încă de la început, noi ne-am propus să explicăm, să orientăm și să venim în sprijinul autorităților publice care își doresc controlul investiției realizate, date transparente și menținerea în siguranță pe termen lung a proiectelor gestionate”, a concluzionat Mariana Garștea, Director General Sixense România.

Acest studiu continuă eforturile Sixense România de a oferi o perspectivă clară asupra stabilității și siguranței structurale ale mediului construit din Capitală, după ce o analiză similară realizată în 2021 de către companie a relevat încă de atunci deplasări semnificative ale solului în zone precum Republica, Militari, Berceni și Colentina.

Nu prea inteleg ingrijorarea... N-am auzit de proiect de metrou in Bucuresti fara consolidare de teren.

Ce amuzant e ca pentru M6 nu a fost facut acest studiu - pe modelul e oricum in executie, daca e sa fie, sa fie!

Probabil ca ingrijoratea este ca aceste deformari sunt prezente fara sa existe lucrari in zona, si ingrijorarea este  ca in urma unor sapaturi masive  dinamica zonei se va modifica..acccelerand modificarile predictibil...sau nu.

Am citit acum în presă că Primăriile Bragadiru, Domnești și cea a Sectorului 6 vor să finanțeze 2-3 stații noi pentru Magistrala 5 până la ieșirea din București. Personal, îmi surâde ideea, doar că această viitoare extensie ar trebui să fie „recalculată”, având în vedere densitatea stațiilor de metrou ale M5 și a locuitorilor din zonele vizate.

Eu aș vedea extensia începând de la Valea Ialomiței, continuând cu o primă stație la intersecția Str. Valea Oltului/Str. Valea Argeșului, cea de-a doua la intersecția Str. Valea Oltului/Prelungirea Ghencea, cea de-a treia la intersecția Prelungirea Ghencea/Drumul Valea Largă, cea de-a patra la intersecția Prelungirea Ghencea/Str. Alunului și cea de-a cincea sub pasajul Domnești, pe Centura București.

Cât despre o viitoare extensie de la Râul Doamnei, eu aș vedea o primă stație la intersecția Str. Râul Doamnei/Prelungirea Ghencea, cea de-a doua la intersecția Prelungirea Ghencea/Str. Brașov/Bd. Ghencea și cea de-a treia în terminalul STB Ghencea.

Uita de idee, metroul nu poate lua curbe stranse, de 90 grade. Adica nu poate iesi din statia Valea Ialomitei si sa mearga pe sub Valea Oltului.
Orice prelungire de la Valea Ialomitei va putea fi facuta numai drept inainte, prin cartierul ANL Brancusi.
Cat despre a doua prelungire, nu propui decat ce era in planul initial, idee la care s-a renuntat.

Deci prima stație după Valea Ialomiței ar fi pe Drumul Valea Largă?

Nu neaparat....depinde de distante, si de amplasament poate să mai existe o statie si spre ANL...
Daca te uiti pe Google Earth o sa vezi ca traseul e cam previzibil, pt ca stim ca nu o să meargă pe sub constructii...
Deci primul viraj cred ca este pe sub aleea Cumințenia pământului ,  pe Valea Larga, apoi, posibil pe sub sere catre prel Ghencea catre centura.
Statiile..iarasi la puncte de maxim interes.
Si vezi unde este construit, unde se construieste si unde mai este spatiu de dezvoltare....

^  Nu va mai fi nici o stație.

Exact, a spus subway guru acum ceva vreme si chiar de cateva ori, prelungirea de la Valea Ialomitei cam iese din carti. Va ramane vesnic o infundatura cu o statie in depou.
Daca se va prelungi M5 vreodata, va fi de la Raul Doamnei, insa nu spre terminalul STB, ci spre Centura.

Parerea mea este insa ca nu se va prelungi M5, ci se va construi o magistrala Ghencea-Unirii-Alba Iulia- Muncii-Republica (?) Deja planul a aparut prin diverse locuri. Asa ar fi mai logic decat o magistrala M5 super-rasucita.
Inclusiv amorsa care este in plan pe M4 inainte de statia George Rozorea arata in perspectiva o noua linie acolo, pe 13 Septembrie.

Cel puțin, în acest moment, după planurile pe care le știm „de când lumea și pământul”, în viitor se preconizează:
- extensie M5 (Eroilor 2 - Pantelimon)
- extensie M4 (Gara de Nord 2 - Gara Progresul)
- extensie M2 (comuna Berceni)
- extensie M2 (după Pipera)
- extensie M3 (după Preciziei)
- M6 (Gara Progresul - Aeroport Otopeni)
- M7 (Bragadiru - Voluntari)
- M8 (Dristor - Crângași (?))

Eu consider că ar fi mult mai benefic să bifurce M3 în două după Preciziei, o ramură către Domnești și o ramură către Chiajna, astfel încât M5 să nu mai devină atât de întortocheată.

Later edit: am găsit într-un mail din 2023 răspunsuri ale Metrorex la diverse întrebări de-ale mele.

Nu vreau să fiu pesimist, dar noi discutăm discuții despre prelungirea M5 într-un sens total inutil la momentul actual.
Nu uitați ca nu ajunge nici măcar la Universitate, nu va fi prelungită nici măcar până unde era vorba să ajungă și dacă ar fi vreun mod inteligent în care ar trebui distribuiți banii, ar fi spre M5.2 și M5.3.

@sorin.niculescu_
S-au vehiculat numeroase proiecte de prelungire, pentru M3 exista si varianta Pacii-A1 (o vezi si in ce am postat mai sus), o prostie monumentala dupa parerea mea.
La fel de proaste sunt si prelungirile de care se mentioneaza in raspunsul Metrorex. Nu vrei ca M5 sa devina intortocheata, in schimb vrei ca M3 sa devina asa...
De ce nu tii cont este ca M3 este deja o ramificatie, sa o mai ramifice inca o data este de noaptea mintii... Si asta inca la suprafata, cu garduri de o parte si de alta, fix idiotenia lui Baluta. Proiectul este mai jos, raspunsul pe care l-ai primit este din acea "epoca de revelatie" la Metrotrex. La ei "viziunea" se schimba odată un oamenii, ba este de prelungire subterana de la Păcii pe sub Iuliu Maniu pana ca Carrefour, ba este de la Preciziei, dar la suprafața și nu cu una, ci cu doua ramuri-cârlig.
Ramura de nord nici măcar nu întra în Chiajna (nici nu ar avea cum la ce catastrofa imobiliara este acolo...), au ales limita dintre București și Chiajna cu o stație pentru ghetoul Militari Residence la marginea strazii Rezervelor. Eu as vrea sa vad cum baga ei metrou acolo printre apeducte.
Ramura de sud, camp cât cuprinde... or fi interese imobiliare, ca la prelungirea M2 către comuna Berceni.
Sincer,nu stiu de ce reciclam subiecte discutate și expirate... 😀