BIG Berceni era operat de doua Intreprinderi Comerciale de Stat: “Comaliment” si “Bucuresti”


Bucur Obor era ICS Bucur Obor si - din ce imi amintesc - si Unirea si Cocor erau ICS independente (ceea ce a facut privatizarea lor dupa ‘90 mult mai simpla…).

Pot fi adăugate în aceeași categorie:
-  I.C.S. București, care, în anul 1947, a devenit primul magazin de stat cu profil universal din România  sub denumirea ”Magazinul de stat București- societate anonimă”;
-  I.C.S. Victoria (1949), cel mai mare magazin universal din țară și din sud-estul Europei, timp de aproape trei decenii, până la inaugurarea magazinului Unirea.

ByOnu wrote here:
Iar aici o fotografie din 1955 în care se vede mai clar trapa uneia dintre serii. Se remarca si capacul din față, deasupra radiatorului, care este deschis.

Link sursă foto: https://foto.agerpres.ro/?is_search=1&am ... t=SOVROM

Interesant faptul ca - desi Sovromutilajpetrolifer a fost desfiintat in iunie 1954 - in mai 1955 inca exista afisat numele (chiar daca tocmai pa partea cu ARLUS ii lipsea o litera…)

ByOnu wrote here:
Niste stalpi istorici ornamentali cu strazilor au supravietuit din perioada interbelica pana astazi, in nordul orasului.

Le-ar trebui o perie de sarma, o mana de vopsea si niste placi pe masura.

Sa speram ca nu vor fi inlocuiti cu niste banale țevi.

20260313_174656.jpg (1.63 MB; downloaded 584 times)

20260315_161813.jpg (1.66 MB; downloaded 584 times)

20260315_161827.jpg (1.59 MB; downloaded 584 times)

Intr-un episod dedicat sistematizarii Bucurestiului, la minutul 1:49:20 apare o informatie interesanta.
Se pare ca planul initial al pasajului Unirii ar fi fost (si citez):

“…a decis sa nu se mai faca pasajul in ax si bretele laterale ci pasajul pe bretele si carosabilul in ax la sol”

Aceasta este o dezvaluire interesanta, se pare ca modificarea proiectului a fost facuta - ca multe altele in vremea respectiva - peste noapte, dar conform celor spuse in acest material, exista galerii realizate si ingropate in pripa in acea zona…
Am cautat - si caut in continuare - sursa acestor informatii, dar daca cineva stie mai mult, ar fi interesant daca ar putea sa ni le impartaseasca.
In primul rind, unde ar fi fost aceasta deviere ? Spre Calarasi/Hanul lui Manuc ?
Sau pe axa principala, catre fintini/Biblioteca Nationala ? (desi aceasta teorie ar contrazice planul de a elimina complet traficul de suprafata pe ceea ce se dorea a fi Bd. Victoria Socialismului (asupra poporului)
Din pacate @subway guru nu mai e printre noi sa ne ajute sa descifram aceasta enigma…

Nu prea se intelege, daca luam pasajul actual el este pe bretele spre Universitate si in ax spre Tineretului, cred ca ce vrea sa spuna vlogerul este ca initial trebuia sa fie pasajul in ax si bretelele la suprafata la ambele capete si apoi capatul de la Universitate s-a schimbat din ax in bretele, doar ca a mancat niste cuvinte pe acolo de dragul senzationalului.
Ideea de "galerie ingropata" este tot o prostie de dragul senzationalului, Pasajul Unirii nu s-a sapat in galerie ci in transee sau sapatura deschisa, deci acolo nu sunt galerii de la pasaj iar o galerie se construieste in totalitate sub pamant si nu poate fi ingropata sau dezgropata.
Daca luam ideea transformarii din ax in bretele spre Universitate atunci zon maxima construita si abandonata in ax este ca in figura, deci nu mare lucru.
Cred ca defapt este o legenda urbana aparuta din secretomanie si oamenii care vedeau dar nu intelegeau ce se construeiste ajungand sa se faca confuzie intre spatiile tehnice de la statia de metrou Unirii M2 si structura Pasajului Unirii, lafel a fost si la Gara de Nord unde oamenii au vazut lucrarile la Remiza Subterana Gara de Nord de sub Calea Grivitei si a aparut legenda urbana ca metroul trebuia sa mearga drept pe Grivita doar ca intr-o zi a venit impuscatu si a inceput sa urle "ce faceti aici idiotilor, demolati tot Bucurestiul !?!?! ?" si a mutat metroul de pe Grivita pe Polizu iar demolarile de pe Grivita au fost degeaba.

Se dovedește zilnic că pasajul a fost construit cum trebuie, pe axa Nord-Sud, restul e can-can.

Nu cred ca s-a pus vreo clipa problema ca pasajul sa fie construit pe axa E-V, de vreme ce scopul clar pentru care fusese initiat proiectul era cel de a elimina traficul rutier de suprafata in piata.

… cu exceptia coloanei oficiale, care ar fi fost fortata sa foloseasca bretelele in configuratia in ax la ambele capete. Adica il tragi pe Marele Cirmaci pe margine ?!?

Ca lucrarile au progresat rapid pina sa fie schimbat planul, asta nu e chiar o sirpriza, stiit fiind ca in acea perioada aproape toate resursele erau directionate catre Centrul Civic….Intrebarea se pune, insa, cum de s-a acceptat de la inceput constructia in ax la capatul dinspre Bd. 1848 (Bratianu actual) stiut fiind ca o astfel de varianta era sortita revizuirii…

Posibil ca greseala sa fi fost din cauza mirajului autostrazilor americane care a mai generat si alte greseli monumenale cum ar fi Pasajul Grand construit cu 3 benzi pe sens fara a se avea in vedere transportul public, carpacit apoi cu tramvai care supratraversa doua bulevarde fara a oferii legatura la ele.

Privind la imaginea de satelit pe care ati postat-o (si care, poate, trebuie un pic ajustata, deoarece cred ca cele doua benzi in ax se separa de fapt cam in dreptul fostei intrari in magazinul Unirea) inclin sa cred ca planul initial al proiectantilor a fost sa descarce traficul din pasaj pe cele patru benzi mediane ale bulevardului 1848, lasind cele doua benzi laterale pentru accesul in piata pe linga Hanul lui Manuc, respectiv iesirea de pe Calea Calarasilor. Ceea ce pare natural.

Inca odata, atita timp cit nu se ia in considerare grandomania  Dibaciului.

Cortegiul funerar al lui Dej a trecut fix pe axa mediana (unde Ctitorul pusese umarul la caratul sicriului…)…

Megalomania redesena Romania, sa nu uitam…

PS: desi, privind configuratia Pietei Unirii din 1990, undeva coloana oficiala tot trebuia s-o cirmeasca brusc dreapta si nenatural ca sa se incadreze pe ”Sant Elize” (cum i se spunea ironic in epoca bulevardului Victoria Socialismului).

Am motivele mele sa cred ca piata urma sa mai treaca prin modicari majore pentru a permite un viraj lin al Geniului Carpatilor spre Mareata Ctitorie.

Da, nu am facut vreo masuratoare, si oricum iese o limba de pamant atat de ascutita ca pana la urma spre varf este mai usor sa o escavezi si sa o astupi laloc decat sa sustii malurile.
Daca tot se inchidea totul ca sa treaca delegatia cred ca mai de efect era sa o ia pe contrasens prin fata Magazinului Unirea si apoi dreapta printre fantani, bine, la nebunia conducatorilor se putea face oricand un drum in diagonala prin mijloc si sa se deschida doar la delegatii.

Pasajul a fost - tot - construit folosindu-se cut-and-cover, la fel ca primul tronson din M1 cu mai bine de zece ani inainte.

Ah, da, si ca tunelul M2 intre Universitate si Romana.

Iarasi, ne lipseste @subway guru  sa ne spuna daca - initial - s-a incercat saparea cu scut si s-a renuntat din cauza problemelor cu solul si subteranele din zona sau s-a decis de la inceput pentru cut-and-cover acolo… Eu tin minte ca initial s-a inchis doar o parte din bulevard la Universitate, dupa care - la citeva luni distanta - s-a inchis brusc tot si s- trecut la sapatura deschisa.
Dar asta e alt subiect.

Sigur ca a fost in sapatura deschisa, sa sapi un pasaj rutier cu scut este o risipa foarte mare de volum excavat si construit fata de gabaritul util traficului auto, trebuie sa existe o justificare foarte puternica pentru folosirea scutului, la un pasaj scurt pe sub o intersectie justificarea nu exista.

Bulevardul cu linii de tramvai inca in 1964:


Sursa Britsh Pathe via CompilatiiVideoOne