1689 wrote here:
Pe forumul STPT am vazut un membru care posteaza - din cind in cind - mesaje despre progresul unui astfel de proiect… Era cumva aceeasi persoana (“oleco (motors)”) ?

Da, el e. A fost și pe-aici până și-a luat ”jucăriile” și a plecat.

A venit vremea să-mi prezint colecția de autobuze la scara 1:87. Încep cu câteva achiziții recente.

Ikarus 55 - model fabricat de Brekina.
ONT a avut câteva în anii '50 (nu în aceeași schemă de culoare ca macheta), dar au fost rapid înlocuite de Chausson la începutul anilor '60.

De apreciat că Brekina a învățat din experiențele anilor precedenți și a făcut o cutie suficient de încăpătoare pentru lățimea cu oglinzi a autobuzului. De altfel, piesele externe (oglinzi, ștergătoare, antena radio, portbagajul) sunt montate din fabrică.

Mercedes O305 - Brekina.

Luată prin intermediul unui amic de la Târgul din Negreni din această toamnă contra sumei de doar 50 de lei (în magazinele de modelism, ebay etc costă cel puțin triplu). Este un model destul de vechi (~2011), dar foarte fin lucrat, fapt care se observă mai ales la inscripții. Aș putea spune chiar că e un pic mai bine lucrat decât Ikarusul de factură mai recentă.   Totuși, la fel ca Ikarusul, se simte robust, nu atât de fragil pe cât ar sugera scara.

Are și oglinzi retrovizoare incluse în cutie, dar nu le-am montat (dacă o făceam, nu mai intra cum trebuie în cutie și s-ar fi rupt, mai ales că aceasta este realizată din plexiglas dur, la fel ca multe machete de autobuze/camioane Brekina din acea vreme).

Macheta reproduce un exemplar din orașul Kaiserslautern, însă nu am găsit o poză cu originalul pentru comparație.

MAN SL200 - Rietze Automodelle

Ca și Mercedesul din postarea anterioară, a fost luat din același târg cu același preț (și el cam de 3 ori mai mic decât în magazinele de specialitate) iar calitatea este asemănătoare. Are și el oglinzi (și ștergătoare) incluse în cutie, dar montarea oglinzilor ar duce la aceeași problemă ca la Mercedes (deși, spre deosebire de Mercedes, cutia este din carton cu o ”fereastră” de plastic transparent maleabil iar blisterul e din polietilenă, deci ceva mai puțin stres mecanic asupra pieselor externe).

Ștergătoarele le voi monta când fac rost de o pensetă cu care să le apuc (sunt foarte firave).

Spre deosebire de machetele de la Brekina, aceasta se simte mai fragilă. Inscripțiile de pe caroserie sunt - zic eu - ceva mai fine (și apreciez că macheta are și număr de înmatriculare), dar cele de pe geamuri ”compensează” negativ.

Macheta este o ediție specială apărută în septembrie 2017 care reproduce unul din multele exemplare ale Stadtwerke Munchen (în particular, seria 4401 - 4532 din 1977), însă nu am găsit o poză fix cu acela.

ByOnu wrote here:
...

În funcție de cerințele din mai multe orașe din URSS, unele dintre autobuzele ZiS 155G, aveau cârlige de remorcare și echipamente de cuplare pneumatică și electrică, putând tracta remorci-autobuz.
Remorcile-autobuz au fost realizate la Авторемонтный Кузовной Завод АРЕМКУЗ г. Москва, prin reconstruirea autobuzelor ZiS 155, fără motor (1957) și au purtat denumirea AREMKUZ 2PN-4.

Alte remorci-autobuz au fost construite pe plan local, la diverse uzine de reparații autovehicule sau la intreprinderile proprii de exploatare.

...

https://ebay.com/itm/144554561950

Luneta vehiculului trăgător e modificată? Cea originală știu că e din 2 foi, ca la remorcă (și ca la ex-carul de televiziune supraviețuitor).

Păcăt că la noi se reîncălzește aceeași ciorbă obosită și nu se încearcă și altceva precum la vecinii polonezi ori unguri...

Sau chiar la italieni, cum este colectia Autobus dall mondo...

Mă gândesc că un aspect pentru care nu se face o astfel de variantă autohtonă este și lipsa unor exponate care să fie prezentate.

Să o luăm ipotetic, primele 5 numere reprezentative pentru România ar fi:

1. DAC 112UDM
2. Ikarus 260
3. Ikarbus IK4
4. Rocar de Simon
5. DAC 117UD - putem lua aici varianta troleibuz 117E

Câte dintre acestea ar putea fi mâine fotografiate și scanate în țară?  112UDM - unul la Iași și unul de prezentare la Târgu Jiu, deci ne-am scos, Ikarus 260 nu avem niciunul restaurat, prezervate sunt vreo 4 (maxim 5), IK4 avem fie cu uși de MAZ la Constanța, fie cu elemente pictate la Iași. Rocar de Simon avem două în muzee, dar niciunul nu este varianta urbană, cea mai reprezentativă, iar 117UD îl avem pe cel de la Târgu Jiu, cel de la Timișoara nu poate fi prezentat acum, este deteriorat excesiv.

Analizăm și constatăm că și dacă am vrea să facem o astfel de revistă, momentan nu avem ce pune în ea. Poate peste câțiva ani când vom restaura din vehiculele ținute cu anii prin diferite locuri, terenuri și autobaze, vom avea și noi o astfel de revistă.

Să nu mai spun că la noi lipsesc cu desăvârșire modele precum TV2U, TV20U sau Roman 112UD, modele ce au circulat prin toată țara. În alte țări echivalentele lor sunt expuse de ani buni în muzee de profil.

Nu e nevoie de nu știu câte exemplare românești (că Mașini de Legendă nu are doar mașini românești), nu toate modelele apărute în Polonia au și o relație directă cu aceasta. Ikarus-uri au apărut în colecția lor, nu sunt necesare alte măsurători (care nici nu cred că s-au realizat, niște schițe cu dimensiuni și fotografii înclin să cred că sunt suficiente pentru chinezi).

Aici se găsește lista celor 85 de numere din colecția poloneză.

Discutam asta pentru ca ne plac noua autobuzele, altfel, pe piata din Romania au tot iesit colectii diverse de miniaturi la scara: masini de pompieri, nave (mici si mari, vezi Titanic 1:250 - model de 1m lungime), avioane, locomotive (2 serii chiar!), autoturisme 1:24 (inclusiv romanesti), Dacia 1300 si ARO construibil 1:8, etc. Colectia Locomotive Celebre scara 1:76 (OO) a fost oprita la jumatate, in Romania, ... nu de bine ce se vindea probabil, chit ca locomotivele erau chilipiruri foarte detaliate. Cand mi-am luat Dacia 1300 1:24 la pretul promotional de 50 lei (un chilipir pentru o Dacie la scara mare) un coleg de la munca careia i se parea foarte misto face "pff, ce scumpa" (omul fumand 1 pachet pe zi) - acesta e publicul.

Concret: sigur se fac niste calcule socio-economice foarte serioase in spate. Este logic ca in Polonia, o tara cu parade de autobuze, colectii istorice si asociatii specializate cu MUZEE wanna-be si sute de voluntari pasionati, este o tara perfecta pentru ca o astfel de colectie cu autobuze sa fie viabila economic.