Fata de autobuzele electrice, aici vorbim de baterii LTO, cunoscute pentru durata lor lunga de viata (>15 ani) si fiabilitatea lor dovedita. Problema evident la ele este pretul raportat la densitatea lor energetica, motiv pentru care un troleibuz IMC cu autonomie de 20km costa cat un eBus cu autonomie de 300km.

Bateriile de obicei nu se degradează în principal datorită anilor ci ciclurilor de încărcare/descărcare.
Dacă bateria se reîncarcă de câteva ori pe zi, sau în fiecare zi (recunosc, nu știu de câte ori pe zi se reîncarcă o baterie în Brașov), bye-bye 15 ani.
Și chiar dacă ar ține 20 de ani, pentru mine tot rămâne un mister, de ce aruncă lumea milione pe baterii când există varianta rețea aeriană mult mai ieftină.

Pok wrote:
să schimbi bateriile la 51 de troleibuze

Cele 25 Medcom nu intră în discuție, ele își folosesc bateriile doar prin garaj și în caz de urgență pe traseu.

Pok wrote:
nu știu de câte ori pe zi se reîncarcă o baterie în Brașov

La un program complet 5 - 24, ai cel puțin 19 încărcări la care se adaugă tot felul de manevre la capăt de linie ori în garaj.

Mai ales ca MEDCOMuirle n-au captatoare automate ca Skodele.

Ceea ce arată din nou "geniul" celor din RATBv: cumperi troleibuze care au baterii (din câte am înțeles) chiar un pic mai mari decât Škoda, dar nu le cumperi și captatoare automate.
Adică-și plimbă ditamai acumulatorul degeaba mai tot timpul.

Hai sa ne intelegem un pic:

Skodele sunt 26 bucati, cu un necesar zilnic de 21 de troleibuze. La ele este posibila cuplarea si decuplarea automata de la retea. Pe baterie sunt mai lenese, dar le functioneaza atat clima, cat si incalzirea (la 50%) si te poti deplasa pe baterie linistit cu caldura/clima pornita vreo 7km, dar variaza de la masina la masina. Unele sunt mai sprintene pe baterie, altele de abia demareaza. Acestea se apropie de iesirea din garantie (5 ani sau 350 000km) incepand cu luna mai 2025. Iarna, din cauza curentilor de aer din zona Brasovului, avem foarte multa chiciura pe retea si atunci apar dimineata probleme in exploatarea troleibuzelor, deoarece ele sunt gandite pentru protejarea electronicii ca in cazul in care contactul dintre capul de captare si retea este imperfect, atunci folosesc automat energia din bateriile de tractiune. De aceea, de multe ori ele stationeaza in zona Mesota acumuland intarziere ca sa incarce bateriile inainte de a se decupla de la retea. Vara apar probleme (rar ce-i drept) cand au loc lucrari sau sunt ambuteiaje in zona centrala si atunci mai trebuie sa opresti clima. Numarul de cicluri de incarcare si timpul de deplasare cat si alti parametri sunt monitorizati in permanenta de la distanta direct de catre Skoda din Cehia.

La MEDCOM-uri, avem 25 de bucati cu un necesar zilnic de 16 troleibuze. Pe baterie accestea merg linistit 10km DAR nu ai nici clima si nici caldura, se asigura doar partea de tractiune. Ele atat pe retea cat si pe baterie sunt mai sprintene. Acestea nu au decuplare/cuplare automata de la retea, ci sunt dotate cu clasici tragatori (ma rog, o varianta un pic mai moderna a lor)

Prelungirea retelei mai ales pe sensul spre centru se doreste, in primul rand pentru ca odata cu trecerea timpului autonomia Skodelor va scadea, dar si pentru ca pana la parc, pe Nicolae Iorga, se urca destul de mult si este foarte aglomerata zona de centru la orele de varf si in weekend-uri. De asemenea exista si statie de redresare in centru situata in spatele bisericii de pe Nicolae Iorga.

Pentru parcarea in garaj, tinand cont ca garajul este foarte aglomerat cu 51 de troleibuze articulate, 25 de autobuze articulate, 30 de 12m, si 10 de 10m + 10 epave se folosesc bateriile atat la parcare cat si la iesirea din garaj pana la Rulmentul.

La capitolul mentenata, in timpul garantiei pentru ambele loturi este prezent un angajat al Misola Corporation (Solaris) care se ocupa de mentenanta, iar pentru Skode este in permanenta un ceh de la Skoda. Exista un stoc de piese destul de mare, cat si freon pentru instalatiile de AC, anvelope, consumabile care este administrat de reprezentantul Solaris si se tine legatura in permanenta cu fabrica. De-a lungul timpului s-au inlocuit in baza garantiei baterii de tractiune atat la Skode, cat si la Medcom-uri.

De-a lungul timpul s-au inlocuit in baza garantiei baterii de tractiune atat la Skode, cat si la Medcom-uri

Poți detalia din ce motiv?

Ar fi util de construit o retea pentru troleibuze pe strada Zaharia Stancu, pentru a creea o noua legatura intre retelele de troleibuze de pe strada  Harmanului si strada 13 Decembrie si pentru a deservi cu retea de troleibuze si cartierul "Coresi".

 De mentionat ca municipiul Brasov a avut una dintre cele mai extinse retele de troleibuze din Romania, atingand, in perioada sa de maxima extindere si utilizare, in anul 1994: cca 35 km lungime retea, 10 capete de linii de troleibuze (Pe Tocile, Poarta Schei, Livada Postei, Stadionul Municipal, Gara, Rulmentul, Triaj, Valea Cetatii, Roman SA si Saturn).
  Pentru un timp a mai existat si alte doua capete de linie pentru troleibuze- Tractorul si Gara Bartolomeu.

  In perioada sa de maxima extindere reteaua de troleibuze din Brasov era alimentata prin 10 statii de redresare.

  De-a lungul timpului au existat mai multe garaje (depouri) pentru troleibuzele din Brasov:

-Primul garaj a troleibuzelor din Brasov (care a functionat intre anii 1959-1969) era situat la intersectia Bdul. Grivitei cu strada 13 Decembrie.

-In anul 1969 acesta este desfiintat, inaugurandu-se actualul garaj de troleibuze, situat pe strada 13 Decembrie, cu o capacitatea initiala de 120 troleibuze. Adresa: Strada 13 Decembrie, nr. 106.

-Intre anii 1979- 1983 este construit (si extins in 1987) actualul sediul si garaj de pe strada Harmanului nr. 49, unde, ocazional, se reparau si troleibuze

-Intre anii 1997- 1999 este construit garajul de troleibuze de la marginea cartierului Valea Cetatii (Racadau).

 Troleibuzele au fost introduse la Brasov la 1 mai 1959, in accelasi an cu cele din Cluj-Napoca si Constanta.
 
 In 1987 se aflau in circulatie in Brasov 209 troleibuze.

Dupa anul 2005 mare parte din reteaua de troleibuze din Brasov a fost din pacate desfiintata.

In anul 2008 s-a trecut la modificarea tensiunii de alimentare a retelei de troleibuze, de la 750 Vcc la 600 Vcc.

fl82 wrote:
Ar fi util de construit o rețea pentru troleibuze pe strada Zaharia Stancu, pentru a creea o nouă legatură intre rețelele de troleibuz de pe strada Hărmanului și strada 13 Decembrie și pentru a deservi cu rețea de troleibuz și cartierul Coresi.

Pe alte artere de circulație ar fi utilă (re)montarea rețelei (Aurel Vlaicu, Stadionului), în niciun caz pe Zaharia Stancu. Legătura Triaj - Rulmentul există via Hărmanului - Gării, pe fostul traseu al liniei 11, care este utilizată de troleibuzele liniei 1 pentru acces și retragere.

Coresi e deservit de liniile 15 și 32. 15-le doar tranzitează zona, intră în parcarea mall-ului, nu are nicio treabă cu o potențială „troleibuzificare”, iar 32-ul în varianta actuală există doar pentru a nu se fi reînființat linia de troleibuz 30.

Cum ar arata reteaua de troleibuze din "centrul civic" al Brasovului (tinand cont de sensurile unice si de sensurile giratorii existente acolo) daca reteaua ar fi reconstruita/construita noua pe:

-Bdul. Victoriei (cu retea cale dubla);
-Strada Harmanului (cu retea cale dubla);
-Strada Zizinului (retea noua cu cale dubla);
-Calea Bucuresti (cu retea cale dubla);
-Bdul. 15 Noiembrie (cu retea cale simpla, sensul de mers dinspre "Livada Postei" spre "Centrul Civic");
-Strada Iuliu Maniu (cu retea cale simpla, sensul de mers dinspre "Centrul Civic" spre "Livada Postei")
-Bdul. Grivitei (cu retea cale dubla)
-Bdul. 13 Decembrie (cu retea cale dubla).

Aceasta configuratie a retelei de troleibuze din zona "Centrului civic" ar permite accesul troleibuzelor din orice directie in orice directie, bineinteles in ipoteza in care reteaua ar fi reconstruita/construita noua inspre/dinspre toate cele 8 directii de mers.

Cum ar arata reteaua de troleibuze daca ar fi reconstruita (tinand cont de sensurile unice de pe unele din acele strazi) pe strazile: Iuliu Maniu (cale simpla), Nicolae Iorga (cale simpla), Lunga (cale simpla si cale dubla, pana la capatul de linie "Stadionul Municipal"), cap linie "Livada Postei", Bdul. Eroilor (cale simpla), Muresenilor (cale simpla, spre Schei), Nicolae Balcescu (cale simpla, dinspre Schei), Bdul. 15 Noiembrie (cale simpla) si Agriselor (cale simpla).

In acest fel ar exista retea de troleibuze (din nou) pana la Livada Postei, pana in Schei si pe strada Lunga si s-ar creea o linie de troleibuze (cu retea) intre Schei si strada Lunga- "Stadionul municipal".

În Valea Cetății s-a montat o pâlnie.

La mijlocul acestei luni am trimis RATBV mail cu o sugestie privind modificarea traseului liniei 7 pe la Ceasul Rău pentru a crea o legătură directă zonei AFI cu cartierul Tractorul, dar și de a da o folosință rețelei aeriene abandonate de pe 13 Decembrie dintre Ceasul Rău și Onix. Modificarea ar fi necesitat montarea a ~ 160 de metri de rețea, o încrucișare și un macaz mecanic. Astăzi am primit răspunsul. Eu le-am cerut o bucată de rețea (care, în lipsă de fir și console noi, putea fi luată de pe Griviței din rețeaua fostei linii 1b), iar ei îmi răspund că troleibuzele liniei 7 nu au baterii suficient de mari.  

Recent a fost numită o nouă conducere politică, una pare-se mult mai incompetentă și mai ruptă de realitate decât celelalte. Rețeaua abandonată dintre Ceasul Rău și Onix: Rețeaua abandonată de pe Bulevardul Griviței, între Onix și Centrul Civic, ce nu mai poate fi valorificată în niciun scenariu (decât ca deșeu la Remat):