Ce putea vedea șoferul atât de util prin acel geam de s-a renunțat ulterior la el? Mai degrabă îmi pare ceva de umplutură decât de utilitate...

Sursa: ratb.stfp.net

Te referi la gemuletul mic din dreapta? Eu cred ca este doar un simplu exercitiu de design/imaginatie. Se mai fac chestii din astea in lumea autovehiculelor, de orice tip.

La ăla mă refer, tovarăşe Hruşciov.
Desingul e provenit din Italia.

Pai, din cate vad, si alte modele proiectate de ei (De Simon - Italia) au asa ceva.



Inbus U210



Inbus AID 280 FT

Deci cel mai probabil cei de la ROCAR au modificat design-ul exterior ca sa mai reduca din costuri, caci altfel nu imi explic.

Cred ca o explicatie buna in privinta acelui geam din partea dreapta jos ar putea fi oferita fie de soferii care au condus asa ceva (daca au observat ceva diferit la condus), fie contactand firma De Simon din Italia. Care, din cate vad , inca mai exista si o duce bine mersi. Nici eu nu inteleg care este utilitatea sa...Inafara de prima impresie, ca ar putea fi doar un element interesant de design.

Nu știu dacă a mai fost postat, 1052 în linia 102 prin anul 2007.
Sursa: imhd.sk

1185 în aprilie 2009:
Foto: George M. Groutas

Cu sprijinul lui @Gabi23, avem pe forum manualul Rocar De Simon U 412-260: Instrucțiuni de exploatare și întreținere.

Despre manual, discutam acolo.

O trecere în revistă a planșelor și aranjamentelor aparaturii de bord de pe diversele serii de RDS:

I. Bord de Rocar UL70 (în imagine, #105; foto: Cătălin Ghiță, forumul Tramclub)

Carcasa de bord are asemănări evidente cu cea de Inbus U210 (simplificată însă, pentru a fi adaptată caroseriei de Rocar preluată de la Inbus U210 FT), însă instrumentarul de bord este specific industriei socialiste: vitezometru KMGY unguresc, ceasurile mici de la dreapta și stânga lui sunt de fabricație Electroprecizia Săcele și indică respectiv: temperatura lichidului de răcire, presiunea uleiului din motor, tensiunea bateriei și nivelul de motorină. Martorii luminoși de bord sunt dispuși pe un singur rând și sunt în număr de 13. Se remarcă absența turometrului, la fel ca și pe prototipul 100 (prezent însă pe prototipul IL70, posibil și pe unul/mai multe dintre exemplarele RATB 101-104).

Planșa din stânga scaunului șoferului are maneta de retarder, cele două manometre duble (câte unul pentru fiecare circuit de aer). Butoanele pentru iluminat cabină/salon, proiectoare față/spate etc dispuse pe un singur rând, iar sub ele se află tastatura cutiei de viteze. O reproducere foarte fidelă (confirmată din discuții cu șoferul care a condus prototipul 100 în perioada de probe) este realizată în simulatorul OMSI 2.


==================================================================

II. Bord de Rocar U412-230 și U412-220 (în imagine, #116; foto: Dragoș Anoaica - dau link la pagină întrucât poza în sine este găzduită pe găleata cu poze)

Odată cu exemplarul RATB 106, o nouă carcasă de bord de concepție integral românească va fi instalată pe autobuzele și troleibuzele De Simon, până la finalul producției. Din păcate, nu există niciun material foto/video cunoscut care să arate exact aranjamentul instrumentelor de bord pe seria mică de autobuze U412-220 și U412-230. Singurele informații pe care le-am putut deduce au fost că planșa din stânga scaunului șoferului are butoanele pentru iluminat cabină/salon, proiectoare față/spate etc dispuse pe două rânduri, caracteristică păstrată neschimbată până la finele producției - atașez detaliul unei fotografii cu exemplarul RATB 114.

În ceea ce privește dispunerea instrumentelor de bord pe planșa frontală, de mare ajutor pentru a-mi forma o idee a fost videoclipul postat de Muzeul Cineastului Amator despre măsurile de siguranță luate de ROCAR S.A., pe care l-am postat deja pe forum.
Mă voi rezuma acum la secvențele care prezintă bordul autobuzului U512-230:

Remarcăm dispunerea martorilor luminoși tot pe un singur rând, ca și la Rocar UL70, dar în număr mai mic (10 față de 13). Vitezometrul rămâne cel de proveniență ungurească, folosit și pe Rocar UL70, DAC UDM, Ikarus 260 etc. Celor 4 ceasuri mici de bord amintite la UL70 li se adaugă un turometru VDO (în stânga lor) și un alt ceas ceva mai depărtat de grupul celorlalte 5. Acest ultim ceas îl bănuiesc a fi un indicator pentru temperatura cutiei de viteze. Argumentele mele sunt:
1. Acest parametru este cam singurul îndeajuns de important pentru buna funcționare a unui autobuz care nu era până acum monitorizat printr-un ceas de bord;
2. Autobuzele DAF bucureștene au avut un astfel de ceas.

Concluzia acestui paragraf este că autobuzele U412-220 și U412-230 este foarte posibil să aibă instrumetarul de pe planșa frontală de bord asemănător cu cel prezent pe U512-230. Argumentele mele sunt:
1. Suntem în anul 1996. Uzina Rocar face tot posibilul să se aproprie tehnologic de nivelul acestor autobuze de import ale RATB, iar prototipurile și le dotează - după cum știm - cu tot ce are mai bun.
2. Resursa financiară limitată își spune însă cuvântul, așa că uzina nu-și poate permite să creeze o nouă planșă de bord pentru un singur prototip (costuri de proiectare, matrițare, execuție etc), așa că apelează la planșa instalată pe seria contemporană de Rocar U412. De altfel, forma carcasei bordului U512 este în mare parte similară cu cea de U412.

Atașez o reproducere plauzibilă a bordului de U412-230, realizată în simulatorul OMSI 2 (volanul a fost ”ascuns” pentru o mai bună vedere asupra ceasurilor).

==================================================================

III. Bord de Rocar U412-260 (în imagine, RATB 1222; foto: Dragoș Anoaica)

A doua jumătate a anului 1996. Rocar câștigă licitația pentru cele 300 de autobuze organizată de RATB. Se impune revizuirea modelului U412-220 pentru a corespunde cerințelor caietului de sarcini. Pe lângă modificările evidente care țin de trenul de rulare al noului model, numeroase îmbunătățiri sunt aduse și la interior. Printre acestea, o planșă de bord cu instrumentar rearanjat pe partea frontală. Se remarcă numărul de martori luminoși, substanțial mai mare (20) chiar și față de UL70 (13). Vitezometrul unguresc este înlocuit cu o unitate Kienzle dotată cu tahograf, conform normelor europene. Se renunță la ceasul pentru temperatura uleiului din cutia de viteze în favoarea unui simplu martor luminos.

Pe partea stângă au fost adăugate butoane pentru deschiderea trapelor de pe acoperiș, ele însele o noutate pe acest model De Simon pentru a facilita ventilarea salonului. Opțional, butoane pentru anularea ABS-ului și a ASR-ului puteau fi adăugate (mașina fotografiată le are).

Surprinzător sau nu, butonul pentru comandarea opririi în stație încă este fabricat de firma italiană Prima Industries, putând fi comandat din catalogul lor:
https://wp.primaautomotive.it/wp-content ... v0-1.pdf - pagina 34

Butoanele sunt identice in tramvaiele SL 95 din Oslo (Ansaldo Firema). Sigur, ele vor fi retrase in urmatoarele doua luni, insa pana in prezent tot au necesitat mentenanta, iar aici nu se poarta transplantarea de piese "straine" vehiculului. Si cu siguranta inca mai exista prin Europa vehicule din aceeasi generatie, echipate cu aceleasi butoane.