Si eu am participat initial alaturi de dl prof. univ. dr ing Dan Lungu punand la dispozitie toate datele relevante disponibile la metrou si contribuind cu specialistii de la fizica pamantului si de la autoritatile pentru infrastructura critica la definirea conceptului si a domeniilor de aplicabilitate.
Principala problema la inceput  a fost legata de evaluarea cat mai corecta a magnitudinii anticipate bazat doar pe primele unde verticale P si transmitere la distanta pe canale securizate fara interventie umana in asa fel incat sa fie evitate alarmele false care ar fi creat haos inutil si neincredere in fiabilitatea sistemului.
In timp algoritmii de evaluare s-au perfectionat si adaptat la specificitatile seismelor vrancene, chiar daca initial s-a pornit de la modelul japonez, cam asta e situatia in ziua de azi.
Initial la metrou ne gandeam la oprirea hard-discurilor in servere, la oprirea trenurilor prin taierea alimentarii de tractiune electrica pentru a nu risca deraieri, dar trenurile de metrou nu sunt trenuri japoneze de superviteza, sau la avertizarea pasagerilor din statii desi in subteran efectele cutremurelor sunt mult mai reduse decat in cladirile inalte si pot induce panica si crea imbulzeli urmate de numeroase victime, motiv pentru care nu mi se pare potrivita nici alertarea intregii populatii, ar fi o idee proasta.
Pe de alta parte sistemul nu e aplicabil seismelor de mica adancime si amplitudine datorita razei mici de influenta ce nu permite un interval de avertizare cat de cat util.
Tineti cont ca nu seismul in sine omoara ci cladirile prost construite si neintretinute!

Utilizator anonim 2 wrote here:
Sa vedeti distractie prin “rezidensuri” cind o lovi si pe la noi cutremurul cel mare. O sa fie o megatragedie; dupa ce ca avem putini tineri, cei si mai putini care inca nu au plecat din tara locuiesc in astfel de ghetouri, cu copiii lor.

Nu cred ca s-au construit la fel de prost ca alea din colajul anterior din Turcia dar probabil nici cu mult mai bine. Am fost odata prin Militari rezisens si construiau unii un bloc. Muncitorii erau vai de capul lor, niste oameni fara nici o legatura cu meseria, se vedea ca orbecaie pe santier in cautarea unui scop. Nici echipament de protectie nu aveau, nimic. Naiba stie ce o iesi din mina lor. Vedem la cutremur.

Fix la Militari Residence mi-a venit gandul, atunci cand am observat acest topic. Este haos acolo. Sa nu mai vorbim de faptul ca nici drumurile de acces nu sunt asfaltate, in mare parte.

Pe 3 martie INCDFP organizeaza in intervalul orar 11:00-14:00 un tur ghidat pentru a marca 47 de ani de la producerea cutremurului devastator din 4 martie 1977. Daca sunteti interesati, va las link-ul evenimentului de pe Facebook: https://facebook.com/events/s/turul-ghid ... 8745430/

INCDFP wrote:
! CUM TE ÎNSCRII? Nu este suficientă reacția la acest eveniment - te rugăm să completezi formularul de pe https://forms.gle/5kC8gJWPg1R1MLpYA

Cutremurul vrâncean din 4 martie 1977 (magnitudine 7,4 Mw, 94 km adâncime) a provocat cele mai mari pierderi seismice din istoria României. 90% dintre victime au fost în București, în principal din cauza prăbușirii parțiale sau totale a 32 de clădiri. Unde erau acestea? De ce s-au prăbușit? Ce schimbări a produs cutremurul? Orașul este în continuare plin de clădiri vulnerabile seismic - le vom vedea pe câteva dintre ele. Ce soluții există pentru punerea acestora în siguranță? Cât de mare este nivelul actual al riscului seismic și ce se face sau nu pentru reducerea acestuia?

Alătură-te unui tur special ce face parte din Săptămâna Protecției Civile, pentru a primi răspunsuri pertinente la aceste întrebări, a vedea orașul dintr-o nouă perspectivă și a fi mai #pregatitlacutremur. Echipa de ghizi de anul acesta este formată din:
👉Dr. Dragoș Toma-Dănilă, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) Organizator principal: contact - toma@infp.ro
👉Drd. Ing. Alexandru Țigănescu, cercetător în cadrul INCDFP și student doctorand în cadrul Universității Tehnice de Construcții din București (UTCB)
👉Cristi Radu, povestitor urban care explorează, documentează și promovează din 2007 Bucureștiul. Membru în Rezistența Urbană
👉un reprezentant din partea Asociației Inginerilor Constructori Proiectanți de Structuri (AICPS)
👉un reprezentant din partea Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS)
👉un reprezentant din partea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU)

CÂND? Pe 3 martie, de la ora 11:00. Turul durează trei ore.

PUNCT DE ÎNTÂLNIRE. Statuia lui Ion Heliade Rădulescu din Piața Universității. Încearcă să ajungi cu 10 minute înainte de ora de începere. Turul se va încheia în Piața Romană.

PARTICIPANȚI. Grupul se constituie din persoanele care se prezintă la punctul de întâlnire până la ora începerii turului, cu rezervare prealabilă. Numărul de participanți va fi restricționat, datorită condițiilor de pe teren, la 100 de persoane. Vârsta minimă recomandată este de 14 ani. În eventualitatea în care persoanele nominalizate nu mai ajung la tur, te rugăm să ne anunți la toma@infp.ro

COSTURI. Turul este oferit gratuit. Donațiile sunt însă apreciate, ca un semn de apreciere pentru ghizi și contribuție la dezvoltarea inițiativei. Participanții vor primi gratuit materiale de informare cu privire la modalități practice de reducere a riscului seismic și linkuri utile.

! IMPORTANT. Îmbracă-te cu haine groase - vom sta numai afară pe durata turului! În funcție de condițiile meteo sau alte motive, tururile pot fi anulate sau amânate, situație care se va anunța, inclusiv pe adresa de email furnizată. Verifică periodic site-ul INCDFP și tab-ul "Discussion" din evenimentul de pe Facebook.

INCDFP wrote:
𝟒𝟕 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐜𝐮𝐭𝐫𝐞𝐦𝐮𝐫𝐮𝐥 𝐝𝐢𝐧 𝟏𝟗𝟕𝟕

❗️❗️ Ziua de 4 martie a devenit marcantă începând cu 1977, zi care a rămas în memoria multor oameni. 47 de ani au trecut de la marele #cutremur (magnitudine 7,4 Mw; 94 km adâncime) care a zguduit întreaga țară și regiunile învecinate, producând cele mai mari pierderi din istoria României.

Bucureștiul a fost cel mai afectat oraș: 1.424 de persoane au decedat în urma prăbușirii a 32 de clădiri construite în perioada interbelică, acestea fiind deja afectate de cutremurul din 1940 (magnitudine 7,7 Mw; 150 km adâncime).
🔴 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național (90% din victime în București),
🔴 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București),
🔴 120 de victime au fost în Bulgaria și Republica Moldova,
🔴 32.900 de locuințe au fost avariate grav, iar 182.000 au fost mai puțin avariate la nivel national,
🔴 200.000 de oameni au fost direct afectați, 35.000 de familii rămânând fără adăpost,
🔴 763 de unități industriale au fost afectate,
🔴 11 clădiri de spital   au devenit nefuncționale - 9 fiind în București, printre care clădirile spitalelor Floreasca și Colentina,
🔴 6 clădiri ale universităților  , 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate,
🔴 23 de județe au fost grav afectate.

👉 Cutremurele nu pot fi prezise, cel puțin deocamdată, ele sunt imprevizibile, o amenințare constantă și cu potențial devastator. Un seism puternic se poate produce oricând, fie peste 1 an, 5, 10 sau 30 de ani. Este important să învățăm din lecțiile trecutului: cutremurele din 1940, 1977, 1986 (Mw 7,1) 1990 (Mw 6,9). O înțelegere mai bună a acestor fenomene, asigurarea siguranței clădirilor, modul în care trebuie să ne comportăm înainte, în timpul și după cutremur sunt esențiale pentru a putea face față unor situatii de urgență, de a fi mai pregătiți și mai rezilienți în fața unui cutremur major.

✅ Ieri, INCDFP a organizat Turul ghidat "Bucureștii și Cutremurele", o rememorare a tragediei din 1977, în cadrul căruia am spus povestea clădirilor care s-au prabușit, dar și a celor cu bulina roșie, vulnerabile seismic.

🎥 Vă invităm să urmăriți documentarul nostru despre acest cutremur: https://youtu.be/U_QsdLKcACQ.

👉 De asemenea, vă recomandăm următoarele resurse educaționale, pentru a fi mai #pregatitlacutremur:
🔸𝑬𝒙𝒑𝒐𝒛𝒊𝒕𝒊𝒂 𝑴𝒐𝒃𝒊𝒍𝒂 𝒅𝒆𝒔𝒑𝒓𝒆 𝑪𝒖𝒕𝒓𝒆𝒎𝒖𝒓𝒆 (𝑴𝑶𝑩𝑬𝑬): https://mobee.infp.ro
🔸𝑹𝒆𝒕𝒆𝒂𝒖𝒂 𝑺𝒆𝒊𝒔𝒎𝒊𝒄𝒂 𝑬𝒅𝒖𝒄𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍𝒂 𝒅𝒊𝒏 𝑹𝒐𝒎𝒂𝒏𝒊𝒂 (𝑹𝑶𝑬𝑫𝑼𝑺𝑬𝑰𝑺): http://www.roeduseis.ro
🔸 Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență „𝑭𝒊𝒊 𝒑𝒓𝒆𝒈𝒂𝒕𝒊𝒕” a DSU: https://fiipregatit.ro/
🔸 Turul ghidat digital „𝑩𝒖𝒄𝒖𝒓𝒆𝒔𝒕𝒊𝒊 𝒔𝒊 𝒄𝒖𝒕𝒓𝒆𝒎𝒖𝒓𝒆𝒍𝒆”:  https://tinyurl.com/bucurestiisicutremurele.
🔸 Harta interactivă „𝑹𝒊𝒔𝒄𝒖𝒍 𝒔𝒆𝒊𝒔𝒎𝒊𝒄 𝒂𝒍 𝑩𝒖𝒄𝒖𝒓𝒆𝒔𝒕𝒊𝒖𝒍𝒖𝒊”: https://tinyurl.com/riscseismicbucuresti
🔸 𝑪𝒂𝒏𝒂𝒍𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒀𝒐𝒖𝑻𝒖𝒃𝒆 𝒂𝒍 𝑰𝑵𝑪𝑫𝑭𝑷, unde pot fi găsite documentarele „Cutremurul vrâncean din 10 noiembrie 1940 și 4 martie 1977”, precum și răspunsuri video la întrebări frecvente despre cutremure: www.youtube.com/@INFP_NIEP ,
🔸 𝑨𝒓𝒉𝒊𝒗𝒂 𝒇𝒐𝒕𝒐 a efectelor cutremurelor din România: https://www.flickr.com/photos/cutremur/albums
🔸  𝑫𝒐𝒄𝒖𝒎𝒆𝒏𝒕𝒆 𝒔𝒄𝒂𝒏𝒂𝒕𝒆 despre cutremure, de interes seismologic și ingineresc: https://prequake.infp.ro/ro/documente-is ... tremure/

Sursa: https://www.facebook.com/share/p/bUGyA4NWYsciqM4h/

Un test interesant al unei clădiri din prefabricate:

Da, este o modalitate prin care se poate testa rezistenta unei cladiri. Problema este ca in realitate cutremurul se manifesta total diferit de aceasta simulare... Chiar recent discutam cu cineva despre blocuri, spunea ca cele din placi i se par cele mai slabe.

Cele cu pereți prefabricați și stâlpi monolit, mi se par cele mai potrivite in a disipa energia seismica.. cu condiția sa fie corect executate in situ.

Oarecum, gandeste-te ca la o acceleratie a solului mare ai si deplasari laterale ale cladirii destul de pronuntate, ori placile respective s-ar putea sa inceapa sa se miste, sa se desprinda... Fara sa vreau fac analogie cu imaginile de la stiri cu blocurile in care s-au produs explozii de la acumulari de gaze, blocurile de placi fiind mult mai serios avariate ca cele de caramida sau BCA. In orice caz, nu sunt eu cel mai in masura sa ma pronunt, nefiind nici structurist, nici seismolog, dar am de-a face cu acest domeniu prin natura locului de munca.

Zaiafet despre cutremurele din Bucuresti.

Bună ziua și Hristos a înviat!
În mod normal nu aș îndrăzni să postez într-un topic al cărui subiect este în totalitate necunoscut pentru mine. Însă, mă aflu într-o situație pe care nu știu să o abordez, așa că sper ca dumneavoastră să binevoiți să mă ajutați cu un sfat.
Am citit discuțiile care au avut loc de-a lungul timpului pe acest forum, însă nu am reușit să fac corelații cu situația în care mă aflu, pentru a îmi putea contura singură un răspuns.
Situația este în felul următor: ne aflăm în Sector 2, Strada Ștefan Ștefănescu. Este blocul lipit de cele de pe Șoseaua Pantelimon, lângă cimitirul Armenesc. Unii zic că ar fi fost finalizat în 1982, alții în 1980.
Nu înțeleg în acest caz care este structura de rezistență. Nu am văzut grinzi. Însă nu imi dau seama nici care ar fi pereții de rezistență, dacă aș lua în considerare faptul că cei de rezistență nu au uși, ferestre, etc. Aflu din informațiile  de pe hartablocuri.ro că ar fi din panouri prefabricate. În urma unui research pe net, înțeleg că panourile prefabricate sunt mai degrabă preferabile în cazul blocurilor cu regim mic de înalțime, de 4 etaje. Cel despre care vorbim are 10. Ar ridica asta un motiv de îngrijorare? Aveți informații despre proiectul acestui bloc?
Am văzut că domnul Andrei atrage atenția modului în care se fac montările aparatelor de aer condiționat.
Blocul este în curs de termoizolare – nu mai pot vedea nimic din cauza schelelor montate deja. Însă m-am uitat pe google maps - dacă este să consider stâlpi de rezistență cei colorați cu portocaliu mai închis, pare că nu au fost afectați de găurile locatarilor (atât cât pot eu să văd). Inserez exemplu.


Care sunt elementele la care mă sfătuiți să fiu atentă? ce este important în cazul acestui tip de construcție? Ce ar trebui să verific cu prioritate? Voi fi recunoscătoare dacă mă veți putea ajuta cu un sfat.
Vă mulțumesc!

Consulta un specialist

La Sectorul 2 (posibil si la celelalte sa fie la fel) inainte de a incepe lucrarile de reabilitare termica a unui bloc se face o expertiza seismica.

Daca in urma expertizei rezulta ca blocul nu prezinta risc seismic atunci se face reabilitarea efectiva.

Daca in urma expertizei rezulta ca blocul are risc seismic dosarul se transfera la PMB, la administratia pentru consolidarea cladirilor cu risc seismic.

In cazul acesta, daca s-au inceput lucrarile de reabilitare expertiza a aratat ca blocul nu are risc seismic. E posibil ca la administratie sa fie disponibil un exemplar, daca nu, la primarie sigur este.

Daca banca iti da credit atunci nu are risc seismic.

Toate aceste așa-zise expertize sunt cam apă de vase…