@cris_m  Am construit o lista cu avantajele și dezavantajele pe care eu le-am considerat și le-am trimis alaturi de propunerile mele. Aici am ales sa las opțiunile direct. Având în vedere că sunt un simplu cetățean și nu un membru și experimentat al acestui forum, ca tine, îmi imaginez că am ratat multe din aceste aspecte. De menționat sunt cartierele implicate, numărul mare de locuitori pe care ruta principală i-ar deservi, statia de metrou, iar în cazul variantelor cu Romprim, conexiunea cu sectorul 4, in sprijinul 102.

Nu înțeleg aceste asumpții greșite legate de ce mă obosesc eu sau nu să fac, asta pe lângă lipsa unui feedback constructiv din partea ta, pe lângă critici.

Colegul @cris_m a fost un pic cam direct. Ce voia să zică este că regulamentul dedicat acestui subiect, spune că propunerile, foarte bine desfășurate în mesajul anterior, trebuie însoțite de o argumentare. Desigur, înțelegem importanța unei linii care să străbată străzile Râmnicu Vâlcea, respectiv Râmnicu Sărat, dar cum regulamentul se adresează pentru orice propunere, și aici este necesar să prezentăm aceste avantaje, respectiv dezavantaje ale propunerilor. Pot fi cele adresate TPBI, nu are legătură cu a fi sau nu membru experimentat.

Despre linia de autobuz 383 promisa de ..PNL locuitorilor din zona Ion Creanga (in spatele Depoului Colentina / Carrefour Colentina). S-au dus noaptea sa-si faca campanie electorala si au zis sa nu plece fara sa promita ceva.


https://facebook.com/story.php/?id=42821 ... 19229119

Gabriel ZorilaComunitatea Ion Creangă
24 ianuarie la 15:16  ·

🔈În urma întâlnirii cu Roxana Bercan și colegii dânsei, am redactat o sinteză a discuției într-un email pe care l-am direcționat către Monica Cristina Anisie - senator de București, Stelian Bujduveanu - viceprimar al Bucureștiului, Daniel Istrate - director general al Societății de Transport București(STB), Roxana Bercan - director general adjunct - direcția generală de control și patrimoniu STB, Gabriel Păun - director general adjunct STB, Alin Marian Bădălău - director tehnic STB, Florin Sergiu Bunea - director economic STB, Cristian Ilaș - director exploatare STB, Alexandru Ichim - director de presă și comunicare STB, Mihaela Stoica - directoare marketing STB, Alexandru Dinu - consilier local sectorul 2.

”Bună ziua!
Ca urmare a întâlnirii avute cu doamna Roxana Bercan - director general adjunct - direcția generală de control și patrimoniu STB, Alexandru Dinu - consilier local sectorul 2, Dragoș Zlătoianu, întălnire legată de importanța și necesitatea liniei de autobuz 383 pentru locuitorii cartierului Colentina/Ion Creangă.

Trăim în era vitezei și cumva lucrurile de care depindem trebuie să se dovedească a fi cât mai eficiente pentru ca acestea să ne fie cât mai de ajutor la un potențial maximizat.

În această ordine de idei, referindu-ne la traseul liniei de autobuz 383, cu toții ne dorim ca traseul respectiv să se dovedească a fi cât mai eficient pentru cetățeni.

Am fost prezent la discuțiile din seara de 15.12.2023 unde ni s-a transmis că traseul str. Moroieni - Șoseaua Colentina - Bucur Obor (unde există stație de metrou) nu poate fi pus în aplicare deoarece în felul acesta la intersecția Bucur Obor s-ar crea un nod mult prea mare, un lucru adevărat, de altfel nimeni nu își dorește ca traficul Bucureștean să devină și mai greoi. Tot în cadrul acelor discuții însă, s-a menționat și faptul că traseul mașinii nu este stabilit în mod precis și astfel mai pot fi făcute modificări în funcție nevoile cetățenilor.

Legat de acest aspect țin să subliniez faptul că modificarea traseului este dorită de majoritatea locuitorilor cartierului nostru. Astfel capătul liniei 383 stabilit inițial în Baicului nu reprezintă o zonă de interes public în care sa se afle o piață sau legături cu alte mijloace de transport în comun.

Foarte mulți locuitori ai cartierului nostru sunt de părere că traseul s-ar putea dovedi extrem de eficient mai ales pentru oamenii în vârstă dar nu numai, care își doresc să li se faciliteze drumul către piață, cei mai tineri își doresc să ajungă mai ușor către liceele/școlile din sector, Mall sau metrou. În concordanță cu aceste cereri înaintez către dumneavoastră imaginile atașate cu harta pe care este trasată o propunere de traseu, care poate fi observată în figura de ansamblu atașată la scara 1/1000.

Pentru ca toți locuitorii din Comunitatea Ion Creangă să poată avea acces la acest mijloc de transport vă propunem ca autobuzul să își poată începe traseul din capătul străzii Moroieni. Întoarcerea autobuzului se poate face prin strada Vasile Predescu, acolo putând fi considerat și capătul de linie.

Se poate observa în figura 1 faptul că strada Vasile Predescu este cea mai îndepărtată stradă din cartier fată de tramvaiul 21, de asemenea strada se află în apropierea mai multor complexe comerciale, care sunt cumva un punct de interes pentru populația din alte zone.

Din strada Vasile Predescu se poate vira dreapta la prima intersecție pe strada Sever Popescu pe care se poate circula până în capăt, putându-se evita astfel aglomerarea străzii Moroieni ținând cont de faptul că strada Sever Popescu traversează în paralel cu strada Moroieni distanță a 17 străzi (am măsurat lățimea străzii Sever Popescu și am constat faptul că este la fel de lată sau chiar puțin mai lată decât strada Moroieni).

În capătul străzii Sever Popescu se poate vira la stânga pe strada Nicolae Cânea, stradă unde sunt poziționate Dedeman, Carrefour și Danone, de asemenea alte puncte de inters. Din strada N. Cânea se poate reveni pe strada Moroieni pe care se virează stânga și se circulă până în capăt la intersecția cu strada Sportului din care se virează la dreapta până la intersecția cu Șoseaua Colentina unde se virează stânga.

În figura 2 se poate observa traseul subliniat pe șoseaua Colentina până la intersecția cu Doamna Ghica unde se virează la stânga pe lângă podul nou construit.

În figurile 3 și 4 se poate observa cum se continuă traseul pe șoseaua Doamna Ghica până la Piața Delfinului. De asemenea de-a lungul străzii Doamna Ghica se mai află câteva zone destul de populate pe care această linie îi poate conecta ajutându-i astfel să ajungă mult ușor în puncte de interes precum Piața Delfinului (punct de interes pentru vârstnici și nu numai), școli/liceee, Mega Mall, metrou care este de o importanță crucială pentru majoritatea cetățenilor.

Revenind, după intersecția cu Piața Delfinului se virează la dreapta pe Bulevardul Chișinău către Mega Mall (un punct de interes pentru toate vârstele). Traseul se continuă pe șoseaua Iancului până aproape de intersecția cu șoseaua Mihai Bravu unde există stație de metrou, anaf, școli, licee și multe alte puncte de interes public. Să ținem cont și de faptul că metroul ne poate facilita mult mai ușor legăturile alte zone bucureștene.

În cazul în care autobuzul nu poate întoarce în apropierea intersecției cu Mihai Bravu, în figura 5 am trasat opțiunea ca mașina să vireze la dreapta din șoseaua Iancului pe strada Avrig. În capătul străzii Avrig se poate vira stânga pe Bulevardul Ferdinand și apoi iar stânga la intersecția cu Mihai Bravu. Din Mihai Bravu se înaintează până la intersecția cu șoseaua Iancului unde se virează stânga și se urmează același traseu de întoarcere cu o singură excepție care poate fi observată în figura 1.

Astfel la întoarcere prin strada Sportului este destul de dificil să se vireze stânga către strada Moroieni prin strada Smeurei care deși este cu sens unic este destul de îngustă.

Pentru a evita acestă situație la întoarcerea prin șoseaua Colentina, propunem să nu se mai vireze la dreapta pe strada Sportului ci pe strada următoare și anume strada Hortensiei. Această stradă fiind ofertantă din punct de vedere al lățimii și astfel se și facilitează manevra de viraj la stânga pe strada Moroieni pe care se merge în linie dreaptă până la capătul de linie din strada Vasile Predescu. Trebuie menționat de asemenea faptul că pe strada Hortensiei se află și Școala Gimnazială nr. 32, de unde pot fi preluați elevii sau părinții care se întorc către domicilile din cartier.

Sperăm ca sugestiile noastre să se dovedească a fi folositoare și totodată să se materializeze. Așteptăm cu nerăbdare un răspuns din partea dumneavoastră!

Vă mulțumesc în numele tuturor!
Gabriel Zorila”

Aceasta a fost propunerea trimisă către decidenți. Dumneavoastră ce părere aveți? Credeți că se va materializa cumva în viitorul apropiat?

Cam asta se intampla cand politicienii promit chestii, iar oamenii de buna credinta ii ..cred.

Decat abominatiile de mai sus, mai bine facut copiat un "327" cu Otokar de 10m care sa se joace pe stradute pe acolo si sa-i scoata instant la tramvaiul 21. Ceva cu 1 tur.

Pe străzile alea pe acolo abia te strecori cu o dubă...cu un autobuz va fi o adevărată aventură.

S-au efectuat unele probe cu un Kent 10 de la Floreasca la finalul lunii decembrie. S-au probat străzile Hortensiei - Moroeni - Nicolae Banul. Sunt amplasate limitatoare de viteză, copaci netoaletați, autoturismele ar trebui parcate doar pe o parte a drumului etc.

Eh, ar vrea riveranii autobuz, dar daca ii pui sa piarda 50% din capacitatea de parcare de pe strada ...  

fl82 wrote here:
3. Linia de autobuze 311 transformata in linie de troleibuze, pe traseul Vasile Parvan- Faur Poarta 4, prin prelungirea fostului traseu de troleibuze 92 de la fostul capat de linie “Baraj Dunarea” pana la “Faur Poarta 4” (pe: Strada Liviu Rebreanu, Bdul. 1 Decembrie 1918).

Subscriu si eu accestei propuneri, cu mentiunea ca aceasta linie de troleibuz, 92,  sa respecte  traseul liniei 311 , cu mici modificari, si anume, pe str Baba Novac, sa nu mai mearga pe Campia Libertatii si Liviu Rebreanu,sa mearga inainte , apoi pe Constantin Brancusi si la dreapta, pe Nicolae Grigorescu, cum era traseul lui 92 inainte, iar la Liviu Rebreanu sa continue pe traseul lui 311!  S-ar putea prelungi traseul pana la Vasile Parvan dar pe viitor cred ca se poate sa intoarca la Carol Davilla!  Ramane de vazut daca autonomia troleibuzelor, permite deplasarea pe acele portiuni de traseu unde nu exista retea, de la Matei Voievod  la intersectia Baba Novac - Mihai Bravu si Liviu Rebreanu-Nicolae Grigorescu, Policlinica Titan, Postavarului, Bd 1 Decembrie 1918, pana la Faur!

GPS wrote here:
Colegul @cris_m a fost un pic cam direct. Ce voia să zică este că regulamentul dedicat acestui subiect, spune că propunerile, foarte bine desfășurate în mesajul anterior, trebuie însoțite de o argumentare. Desigur, înțelegem importanța unei linii care să străbată străzile Râmnicu Vâlcea, respectiv Râmnicu Sărat, dar cum regulamentul se adresează pentru orice propunere, și aici este necesar să prezentăm aceste avantaje, respectiv dezavantaje ale propunerilor. Pot fi cele adresate TPBI, nu are legătură cu a fi sau nu membru experimentat.

Am incercat sa menționez cat de multe am putut. Ar mai fi ceva ce credeți că ar trebui adăugat, menționat? Voi atașa textul complet in cursul zilei de mâine.

Problema pe care o vad mai serioasa este modul de utilizare a acestor troleibuze cu autonomie de 20 km fara retea. Introducerea troleibuzelor pe linia 61 inseamna utilizarea autonomiei pentru o distanta de doar 1 km din cei 20 disponibili. Un astfel de troleibuz cu 20 km autonomie  a costat aproape 600.000 Euro, cat un autobuz electric cu 200 km autonomie. Pentru un traseu ca 61 erau de ajuns doar 5 km autonomie si vehiculul ar fi fost substantial mai ieftin. Nu este normal ca o resursa pe care s-au platit bani grei sa nu fie exploatata cat mai util posibil in interesul cetateanului.

Inteleg ca urmatoarea linie propusa pentru troleibuzele cu autonomie este 93, unde autonomia va fi, la fel, foarte putin utilizata in cartierul Brancusi.
Eu vin cu o propunere de utilizare extinsa a autonomiei, reducere a poluarii in cartiere si disponibilizare a autobuzelor diesel pentru liniile naveta ce vor urma: Troleibuzificarea liniei 168 in linia 68, cu o minima modificare de traseu: Cartier Brancusi (pe autonomie), Valea Oltului (conectare/deconectare la fir), Tricodava, Favorit, Razoare, Pod Eroilor, Plevnei (deconectare/conectare la fir in fata Casei Radio) si traseul normal la piata Romana si retur (pe autonomie).
Bucata fara fir din cartierul Brancusi este de 2 km iar cea de la Plevnei-Romana-Plevnei de 5 km, rezultand un necesar de autonomie de 7 km din cei 20 disponibili, avand intercalata portiunea substantiala de retea de 15 km pe care se poate face incarcarea fara probleme. Inclusiv peste n ani cand sanatatea bateriei se va diminua inevitabil.
Linia 93 poate ramane asa cum e, cu troleibuze clasice, luand in considerare ca exista si 105 pe cealalta ramura spre Gara, dotat cu autobuze noi Citaro Hibrid.

Este pacat sa nu se foloseasca la adevarata lor capacitate resursele pe care s-au platit bani grei, obtinand si avantajul reducerii poluarii (eliminarea unei linii cu autobuze diesel care dubleaza in mare parte o magistrala de metrou) si obtinerea unor autobuze disponibile pentru alte trasee.

Sustin si eu aceasta varianta a colegului IK4 de electrificare a liniei 168, dar si cu alte modificari de rigoare in cartierul Drumul Taberei:



68 - Cartier Brancusi - Piata Romana (Valea Oltului, Tricodava, Sibiu, Razoare, P-ta Romana) (20 ture Solaris) (+12 ture castigate din 168)
Pro:
-  electrificarea unei linii diesel, astfel autobuzele scoase din linie pot fi folosite in linia 105
-  nu se mai dubleaza linia 368 de la Piata Moghioros pana la Romana (368 scurtat)
Contra:
- Folosirea a 20 ture de troleibuze pt a acoperi linia 368 scurtat
- Capatul de linie din Brancusi neadecvat pt o asemenea linie, spatiul de stationare va ocupa strada. Dar primarul sectorului 6 a promis capat modern pe noul bulevard Valea Larga.
- Dublarea liniei 69 intre Valea Argesului si Eroilor

93 - desfiintat, turele fiind distribuite in 62, 69 si 96 in urmatorul fel: (+12 ture)
Pro:
- noul 68 va circula pe linia din prezent pana la Razoare, iar apoi calatorii pot alege pt Gara de Nord, linia 96. (sau 105 la statia Orizont)
-pe ramura de nord, 105 asigura legatura cu Gara de Nord
-linia 62 va ajunge odata cu introducerea de Solaris pe 61, la 14 ture, astfel, cu inca 2 ture in plus din 93 luate, va avea o frecventa foarte buna pt zona Apaca- Constantin Noica
-linia 96 va ajunge la 15 ture (primeste 5 ture din linia 93)
Contra:
- trafic in zona Valea Oltului, Tricodava ce va face sa creasca timpul pe semicursa
- ramura de nord pierde o legatura directa cu Piata Romana, calatorii avand posibilitatea la Orizont pt a face schimbul din 105 in 68.
- Se pierde legatura directa a ramurei de sud cu Gara de Nord

368 - Valea Oltului - Eroilor ( Cu intoarcere Bd. Eroilor, Splaiul Independentei, Bd. Eroii Sanitari, Bd. Eroilor)
Pro:
-  se castiga astfel 6 ture ce vor fi distribuite in liniile 105 si 226 (4 ture 105/ 2 ture in 226)
- nu se mai dubleaza liniile pe portiunea Prof. Dr. Rainer - Piata Romana - Retur.
- existenta liniei 137 pe portiunea Prof. Dr. Rainer - Cismigiu ce ajuta la preluarea calatorilor din zonele respective.
-Totodata, calatorii pot folosi M5 intre Valea Ialomitei si Eroilor.
Contra:
- Se pierde legatura directa cu Piata Romana a ramurii de nord
- Dublarea M5 intre Piata Moghioros si Eroilor.

Astfel, se castiga:
+12 ture din 93
+12 ture din 168
+6 ture din 368

Liniile vor avea:
62 - 16 ture (12 ture Bujoreni + 6 ture Vatra Luminoasa)
68 - 20 ture (Bujoreni)
69 - 21 ture (13 ture Vatra Luminoasa+ 8 ture Bujoreni)
96 - 15 ture (Bujoreni)
105 - 25 ture (16 ture Militari + 9 ture Alexandria) (+9 ture din 168 si 368 primite)
226 - 25 ture (Alexandria) (+6 ture din 168 si 368 primite)
368 - 12 ture (Alexandria)
Raman 3 ture din 168 ce pot fi distribuite in alte liniii ale Autobazei Alexandria, si 4 ture din 93 ce pot insemna ori retragerea din uz de Ikarus, ori distribuirea pe alte linii.

In prezent, sunt 49 de ture ce circula intre Prof. Dr. Rainer si Piata Romana pe acelasi traseu (18 ture din 368+12 ture din 168 + 19 ture din 226), dupa modificari, vor ramane 45 de ture ce vor circula pe acest tronson (20 ture troleibuze linia 68 + 25 ture autobuze linia 226) cu posibilitate de suplimentare a parcului liniei 226 in functie de cererea de transport.

@IK4  Faptul că autonomia este de 20 km, dar distanța fără fir de contact este de 1km nu înseamnă neapărat o sub-utilizare; bateriile trebuiesc exploatate în așa fel încât să aibă un proces de încărcare-descărcare cât mai optimizat. Astfel o baterie care permite autonomie de 20 km, permite și o re-încărcare la fiecare 15-18 drumuri fără catenară. Adică potențial o durată de viață mult (pre)lungită.

Inlocuirea liniei 336 cu 61 folosind troleibuze cu autonomie 20 km este ok in conditiile in care ar fi prelungita de la Complex Apusului pentru a deservi cat mai multi calatori cu autonomia disponibila.
Tot din acest motiv am propus si ca linia 168 sa fie transformata in troleibuz pentru utilizarea eficienta a celor 20 km de autonomie, in loc sa fie scurtata la V Ialomitei si prelungit 93, la Cartier Brancusi (tot cu vreo 2 km autonomie din 20). Si s-ar scapa de tot de cele 12 dieseluri din 168.
Bateriile LTO folosite la aceste troleibuze nu au probleme cu ciclurile de incarcare, pot fi incarcate ori de cate ori este necesar si nu neaparat pana la 100% inainte de o noua deconectare. Asa se explica si pretul de 590.000 Euro al acestui troleibuz, similar cu al autobuzului electric ZTE cu 200 km autonomie pe baterii LFP.

Dacă 168 ar fi scurtat în detrimentul 93, ar fi o mare greșeală...are foarte mulți călători de-ai cartierului, iar 93 nu atinge aceleași puncte în Drumul Taberei.

IK4 wrote here:
Problema pe care o vad mai serioasa este modul de utilizare a acestor troleibuze cu autonomie de 20 km fara retea. Introducerea troleibuzelor pe linia 61 inseamna utilizarea autonomiei pentru o distanta de doar 1 km din cei 20 disponibili. Un astfel de troleibuz cu 20 km autonomie  a costat aproape 600.000 Euro, cat un autobuz electric cu 200 km autonomie. Pentru un traseu ca 61 erau de ajuns doar 5 km autonomie si vehiculul ar fi fost substantial mai ieftin. Nu este normal ca o resursa pe care s-au platit bani grei sa nu fie exploatata cat mai util posibil in interesul cetateanului.

Cred că totuși nu trebuie forțat la limita autonomiei, astfel ne trezim cu troleibuze rămase în pană de curent..  Trebuie păstrată o toleranță, mai ales la traficul haotic din București.
De asemenea , presupun că mai contează și temperaturile, iarna pe frig sigur se modifică autonomia în sens negativ..