Topic: Discutii pe baza lucrarilor si a proiectului
2709 posts, 446499 views
📖 Pagination options
- URANUS
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
URANUS
Super! Înseamnă că vom avea un bulevard modern între Victoriei şi Grivitei şi atât. Păi ce, nu e de-ajuns? Apoi urmeaza o ingustare pana la Stirbei şi apoi din nou o lărgire până la Vasile Părvan.
Super! Înseamnă că vom avea un bulevard modern între Victoriei şi Grivitei şi atât. Păi ce, nu e de-ajuns? Apoi urmeaza o ingustare pana la Stirbei şi apoi din nou o lărgire până la Vasile Părvan.
- Dominatrix
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
Dominatrix
Cum vii dinspre Piata Victoriei la intersectia cu Grivita strada coteste putin la stanga. Daca se pastreaza Hala Matache, atunci curba la stanga va fi si mai pronuntata, si daca se largeste probabil va trebui distrus si scuarul si spatiul verde din intersectia cu Popa Tatu ceea ce ar fi incurca si mai mult traficul. Alta posibilitate e sa translateze hala cu totul, cum se facea in anii '80.
Cum vii dinspre Piata Victoriei la intersectia cu Grivita strada coteste putin la stanga. Daca se pastreaza Hala Matache, atunci curba la stanga va fi si mai pronuntata, si daca se largeste probabil va trebui distrus si scuarul si spatiul verde din intersectia cu Popa Tatu ceea ce ar fi incurca si mai mult traficul. Alta posibilitate e sa translateze hala cu totul, cum se facea in anii '80.
- URANUS
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
URANUS
hala ca hala dar mai sunt 2 imobile superbe in zona Vulcănescu pe care nu vor să le declaseze
hala ca hala dar mai sunt 2 imobile superbe in zona Vulcănescu pe care nu vor să le declaseze
- rails
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
rails
sau sa intre "din greseala" in ea un excavator
Dominatrix wrote:
Alta posibilitate e sa translateze hala cu totul, cum se facea in anii '80.
sau sa intre "din greseala" in ea un excavator
- andrei11
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
andrei11
[BIP]-ul ei de hala, da s-o dea jos si s-o faca mai incolo cu cati metri vor tot in zona pietei, e mai ieftin decat s-o mute ! Voi nu va ganditi cat ar costa s-o translateze ? Pe dinauntru pot sa o refaca cum vor ( ca si structura de rezistenta, eventual s-o doteze si cu un subsol sau doua ) iar pe dinafara sa-i pastreze forma initiala, inclusiv basolerieful acela sau cum s-o numi !
[BIP]-ul ei de hala, da s-o dea jos si s-o faca mai incolo cu cati metri vor tot in zona pietei, e mai ieftin decat s-o mute ! Voi nu va ganditi cat ar costa s-o translateze ? Pe dinauntru pot sa o refaca cum vor ( ca si structura de rezistenta, eventual s-o doteze si cu un subsol sau doua ) iar pe dinafara sa-i pastreze forma initiala, inclusiv basolerieful acela sau cum s-o numi !
- Sava6115-6315
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
Sava6115-6315
Lucrarea asta incepe sa-mi puta! Exproprierile si demolarile trebuiau facute inainte de a se incepe modernizarea infrastructurii. Astfel s-ar fi stiut exact ce si cum se face. Ce se vede acuma, suna a prostie si a strategii politice. Unii vor sa-l infunde pe Oprescu cu aceasta lucrare care, momentan, nu mai are foduri suficiente, iar cladirile de patrimoniu ramase in picioare stranguleaza serios proiectul initial.
Ce maghernitze erau pana mai zilele trecute in zona, iar acuma zac in paragina cladiri baricadate cu garduri din plasa metalica... Iar zona Grivita-Polizu dispune de veritabile tansee de lupta intre muncitorii care sapa santuri si investitorii afumati la fata care sustrag orice bucatica de metal din ghearele escavatoarelor.
Faptul ca in Bucuresti se investeste masiv in dezvoltarea infrastructurii denota mentalitatile invechite si gradul de civilizatie mult inferior altor state europene si nu numai. De ce sa investim in Ratb si piste de biciclisti si sa creem o legistatie pro biciclisti si transport public?
Sper macar sa rezolve cumva situatia ciudata in care s-a ajuns! Ca altfel tot omul de rand sufera....
Lucrarea asta incepe sa-mi puta! Exproprierile si demolarile trebuiau facute inainte de a se incepe modernizarea infrastructurii. Astfel s-ar fi stiut exact ce si cum se face. Ce se vede acuma, suna a prostie si a strategii politice. Unii vor sa-l infunde pe Oprescu cu aceasta lucrare care, momentan, nu mai are foduri suficiente, iar cladirile de patrimoniu ramase in picioare stranguleaza serios proiectul initial.
Ce maghernitze erau pana mai zilele trecute in zona, iar acuma zac in paragina cladiri baricadate cu garduri din plasa metalica... Iar zona Grivita-Polizu dispune de veritabile tansee de lupta intre muncitorii care sapa santuri si investitorii afumati la fata care sustrag orice bucatica de metal din ghearele escavatoarelor.
Faptul ca in Bucuresti se investeste masiv in dezvoltarea infrastructurii denota mentalitatile invechite si gradul de civilizatie mult inferior altor state europene si nu numai. De ce sa investim in Ratb si piste de biciclisti si sa creem o legistatie pro biciclisti si transport public?
Sper macar sa rezolve cumva situatia ciudata in care s-a ajuns! Ca altfel tot omul de rand sufera....
- Dominatrix
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
Dominatrix
Sava6115-6315 wrote:Hai ca asta e buna...pai pentru asta au "luptat" la revolutie luptatorii cu numele si certificatul corespunzator? Ca sa mergem tot cu transportul public ca pe vremea Tovarasului sau cu bicicletele ca in China sau Coreea de Nord? Ca sa nu iesim din topic, daca va fi gata macar o parte din acest bulevard pana la alegerile de la anul, poporul va tine minte si va vota (probabil) tot cu cei care ii fac banda de circulatie pe linia de tramvai, chiar daca vor trebui sa se inghesui pe alte strazi cand vor trece pe acolo coloanele oficiale cu cioflingari.
Faptul ca in Bucuresti se investeste masiv in dezvoltarea infrastructurii denota mentalitatile invechite si gradul de civilizatie mult inferior altor state europene si nu numai. De ce sa investim in Ratb si piste de biciclisti si sa creem o legistatie pro biciclisti si transport public?
- Sava6115-6315
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
Sava6115-6315
//offtopic:
Sunt atatea orase aglomerate mult mai dezvoltate ca si capitala noastra (Londra, Stockholm, Amsterdam, Copenha,etc) care sustin intens transportul ecologic si cel urban si nu au trecut prin comunism. In Germania, cel putin, biciclistii au benzile lor si au prioritate in intersectii fata de traficul rutier.
Stiam ca unii au avut intentii bune la rascoala din '89 si NU au luptat pentru a se plimba altii cu masinilie bengoase ale anilor 2000. Dar, se pare ca nu e asa! RATB-ul e comunist? Pai sa facem o campanie antiRATB sa-l sabotam si sa-l ducem la faliment!!Iar bicicleta?? E un chinezism jalnic care trebuie eradicat in soplul poluarii intense si a ambuteajelor din trafic. Success!
//offtopic:
Hai ca asta e buna...pai pentru asta au "luptat" la revolutie luptatorii cu numele si certificatul corespunzator? Ca sa mergem tot cu transportul public ca pe vremea Tovarasului sau cu bicicletele ca in China sau Coreea de Nord?
Sunt atatea orase aglomerate mult mai dezvoltate ca si capitala noastra (Londra, Stockholm, Amsterdam, Copenha,etc) care sustin intens transportul ecologic si cel urban si nu au trecut prin comunism. In Germania, cel putin, biciclistii au benzile lor si au prioritate in intersectii fata de traficul rutier.
Stiam ca unii au avut intentii bune la rascoala din '89 si NU au luptat pentru a se plimba altii cu masinilie bengoase ale anilor 2000. Dar, se pare ca nu e asa! RATB-ul e comunist? Pai sa facem o campanie antiRATB sa-l sabotam si sa-l ducem la faliment!!Iar bicicleta?? E un chinezism jalnic care trebuie eradicat in soplul poluarii intense si a ambuteajelor din trafic. Success!
- frunzaverde
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
frunzaverde
Vorbesti de Stokholm si Copenhaga ca modele. Dar ambele orase au investit in PARALEL cu transportul urban, sume imense in constuirea unei retele urbane de transporturi rutiere (sosele, poduri, pasaje, tunele) pentru a decongestiona orasul. Stockholmul, de exemplu, are o autostrada urbana (Söderleden - Centralbron - Klarastrandleden) care trece la fix 500 m de palatul regal, prin orasul vechi, medieval. Intr-adevar, sunt zone in care soseaua e in tunel (din cauza reliefului), dar NU in zona cea mai veche si cea mai turistica a orasului, unde soseaua e pe un pod, chiar langa cladiri istorice (si acolo s-a procedat la demolari substantiale in timpul constructiei respectivei sosele).
La fel, pentru a crea anumite spatii urbane, au apelat la demolari semnificative (in centru, de exemplu, o piata centrala, Sergels Torg a fost reconstruit cu gandul la traficul auto inca din anii '60-'70). Si investitiile pentru imbunatatirea traficului auto continua - in unele cazuri in tunel (Södra Länken), in altele la nivelul solului. De altfel, primaria si autoritatile locale incearca de mai bine de 20 de ani sa inchida centura orasului, dar costurile sunt prea mari, si ONG-uri ecologiste blocheaza o anumita parte.
In Scandinavia se intelege foarte clar ca masinile sunt o parte esentiala a confortului urban - in Suedia s-au construit, in ultimii 10 ani, peste 30 de centuri si penetrari in orase. Si peste tot in managementul urban se stie o chestie - daca masinile se blocheaza in trafic, transportul in comun (de orice fel) nu functioneaza. Si e simplu - daca n-ar fi blocaje de masini, RATB-ul ar fi ultra-eficient - autobuzele care au azi o viteza comerciala de 5-10 km/h ar avea o viteza rezonabila de 15-20 km/h, si deci o capacitate de transport mult mai mare (dubla-tripla). La fel tramvaiele (chiar si pe o linie separata de trafic, blocaje se produc la intersectii, daca linia nu e integral denivelata).
Si da, se pune accent pe transport ecologic (atat in Copenhaga cat si in Stockholm), dar este gandit ca un complementar si concurent la transportul auto. Nimeni nu a venit cu idei 'destepte' de genul blocat sau ignorat trafic auto in favoarea transportului in comun.
Argumentul ca Stockholm si Copenhaga sunt inghesuite iar nu tine - ambele orase au fost construite pe un model de dezvoltare foarte aerisit, in general pe modelul hub-and-spoke. Acelasi model, de altfel, s-a folosit si la Amsterdam. Adica intai s-au construit un set de sosele principale, care leaga centrul de iesirea din oras, din care cartierele se formeaza pe alte sosele, ca ramificatii. Si cartierele sunt separate de spatii verzi (paduri sau parcuri largi), si soselele principale au fost lasate cu spatii largi, astfel incat extinderile sa se faca usor si rapid (rareori vezi cladiri pe soselele principale in Stockholm).
Bucurestiul e exact pe dos - toate strazile sunt mici, inghesuite si serpuite. Londra e poate cel mai potrivit exemplu, cu adaugirea ca Londra nu are milioane de oameni care stau in zona fix centrala. Bucurestiul e atat de inghesuit incat nici macar o sosea de centura civilizata (ca M25ul londonez) nu va face mare lucru - orasul e atat de inghesuit in toate punctele incat, de oriunde ai pleca, orice directie implica subcapacitate de transport serioasa. Bicicletele sufera si ele in Bucuresti - pe unde sa faci piste de biciclete? Cand soseaua e blocata si trotuarul e plin?
Sava6115-6315 wrote:
//offtopic:Sunt atatea orase aglomerate mult mai dezvoltate ca si capitala noastra (Londra, Stockholm, Amsterdam, Copenha,etc) care sustin intens transportul ecologic si cel urban si nu au trecut prin comunism. In Germania, cel putin, biciclistii au benzile lor si au prioritate in intersectii fata de traficul rutier.
Vorbesti de Stokholm si Copenhaga ca modele. Dar ambele orase au investit in PARALEL cu transportul urban, sume imense in constuirea unei retele urbane de transporturi rutiere (sosele, poduri, pasaje, tunele) pentru a decongestiona orasul. Stockholmul, de exemplu, are o autostrada urbana (Söderleden - Centralbron - Klarastrandleden) care trece la fix 500 m de palatul regal, prin orasul vechi, medieval. Intr-adevar, sunt zone in care soseaua e in tunel (din cauza reliefului), dar NU in zona cea mai veche si cea mai turistica a orasului, unde soseaua e pe un pod, chiar langa cladiri istorice (si acolo s-a procedat la demolari substantiale in timpul constructiei respectivei sosele).
La fel, pentru a crea anumite spatii urbane, au apelat la demolari semnificative (in centru, de exemplu, o piata centrala, Sergels Torg a fost reconstruit cu gandul la traficul auto inca din anii '60-'70). Si investitiile pentru imbunatatirea traficului auto continua - in unele cazuri in tunel (Södra Länken), in altele la nivelul solului. De altfel, primaria si autoritatile locale incearca de mai bine de 20 de ani sa inchida centura orasului, dar costurile sunt prea mari, si ONG-uri ecologiste blocheaza o anumita parte.
In Scandinavia se intelege foarte clar ca masinile sunt o parte esentiala a confortului urban - in Suedia s-au construit, in ultimii 10 ani, peste 30 de centuri si penetrari in orase. Si peste tot in managementul urban se stie o chestie - daca masinile se blocheaza in trafic, transportul in comun (de orice fel) nu functioneaza. Si e simplu - daca n-ar fi blocaje de masini, RATB-ul ar fi ultra-eficient - autobuzele care au azi o viteza comerciala de 5-10 km/h ar avea o viteza rezonabila de 15-20 km/h, si deci o capacitate de transport mult mai mare (dubla-tripla). La fel tramvaiele (chiar si pe o linie separata de trafic, blocaje se produc la intersectii, daca linia nu e integral denivelata).
Si da, se pune accent pe transport ecologic (atat in Copenhaga cat si in Stockholm), dar este gandit ca un complementar si concurent la transportul auto. Nimeni nu a venit cu idei 'destepte' de genul blocat sau ignorat trafic auto in favoarea transportului in comun.
Argumentul ca Stockholm si Copenhaga sunt inghesuite iar nu tine - ambele orase au fost construite pe un model de dezvoltare foarte aerisit, in general pe modelul hub-and-spoke. Acelasi model, de altfel, s-a folosit si la Amsterdam. Adica intai s-au construit un set de sosele principale, care leaga centrul de iesirea din oras, din care cartierele se formeaza pe alte sosele, ca ramificatii. Si cartierele sunt separate de spatii verzi (paduri sau parcuri largi), si soselele principale au fost lasate cu spatii largi, astfel incat extinderile sa se faca usor si rapid (rareori vezi cladiri pe soselele principale in Stockholm).
Bucurestiul e exact pe dos - toate strazile sunt mici, inghesuite si serpuite. Londra e poate cel mai potrivit exemplu, cu adaugirea ca Londra nu are milioane de oameni care stau in zona fix centrala. Bucurestiul e atat de inghesuit incat nici macar o sosea de centura civilizata (ca M25ul londonez) nu va face mare lucru - orasul e atat de inghesuit in toate punctele incat, de oriunde ai pleca, orice directie implica subcapacitate de transport serioasa. Bicicletele sufera si ele in Bucuresti - pe unde sa faci piste de biciclete? Cand soseaua e blocata si trotuarul e plin?
- URANUS
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
URANUS
Victorie! Azi a mai cazut un super palat (zona intersectiei berzei - vulcănescu)
Victorie! Azi a mai cazut un super palat (zona intersectiei berzei - vulcănescu)
- GAC
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
GAC
@frunzaverde
In sfarsit cineva plimbat cu viziune. Bine ai venit pe forum....
@frunzaverde
In sfarsit cineva plimbat cu viziune. Bine ai venit pe forum....
- Dominatrix
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
Dominatrix
@Sava6115-6315: Ce am scris in pagina anterioara s-a dorit a fi o gluma, sau mai bine zis un fel de haz de necaz
frunzaverde wrote:TOCMAI din aceste motive, transportului rutier i se acorda acolo o importanta mai mare, in sensul ca densitatea urbana in acele orase este prea mica pentru a face eficienta din punct de vedere tehnico-economic o retea densa de transport public urban de mare capacitate (asa cum e necesara la noi la Bucuresti). Deci sa nu comparam mere cu pere. Bucurestiul - indiferent cate demolari ar vrea sa faca cineva in centru sau in alte parti pentru largirea strazilor si "fluidizarea" traficului, nu va semana niciodata din punct de vedere urbanistic cu orasele sus-mentionate, deci solutiile aplicate cu succes acolo nu sunt direct aplicabile aici. Nu tot ce zboara se mananca.
Argumentul ca Stockholm si Copenhaga sunt inghesuite iar nu tine - ambele orase au fost construite pe un model de dezvoltare foarte aerisit, in general pe modelul hub-and-spoke. Acelasi model, de altfel, s-a folosit si la Amsterdam. Adica intai s-au construit un set de sosele principale, care leaga centrul de iesirea din oras, din care cartierele se formeaza pe alte sosele, ca ramificatii. Si cartierele sunt separate de spatii verzi (paduri sau parcuri largi), si soselele principale au fost lasate cu spatii largi, astfel incat extinderile sa se faca usor si rapid (rareori vezi cladiri pe soselele principale in Stockholm).
@Sava6115-6315: Ce am scris in pagina anterioara s-a dorit a fi o gluma, sau mai bine zis un fel de haz de necaz
- Sava6115-6315
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
Sava6115-6315
Recunosc ca am fost mai acid si am sarit dincolo de cal (calu' nu l-am nimerit).
Tendinta actuala este de a incuraja traficul prin diverse masuri de fluidizare si de asta am fugit toti de Ratb si am uitat de Pegas-uri, Tohan, etc. Dar sunt sigur ca peste cativa ani (destui) ne vom orienta si catre solutii mai eficente si nepoluante.
@Sava6115-6315: Ce am scris in pagina anterioara s-a dorit a fi o gluma, sau mai bine zis un fel de haz de necaz
Recunosc ca am fost mai acid si am sarit dincolo de cal (calu' nu l-am nimerit).
Tendinta actuala este de a incuraja traficul prin diverse masuri de fluidizare si de asta am fugit toti de Ratb si am uitat de Pegas-uri, Tohan, etc. Dar sunt sigur ca peste cativa ani (destui) ne vom orienta si catre solutii mai eficente si nepoluante.
- elloyy
-
Posted:
-
Re: Proiectul si discutii pe baza acestuia
elloyy
apropos de incurajarea traficului prin masuri de fluidizare , un ministru canadian, mai haios de felul lui, zicea ca a face sosele mai late pentru a fluidiza traficul e ca si cum ti-ai lua pantaloni mai largi pentru a slabi .
Acum, deh, e f discutabila toata teoria asta, dar trebuie sa recunosc ca omu a zis-o bine, de cate ori imi amintesc ma pufneste rasul.
Sava6115-6315 wrote:
Tendinta actuala este de a incuraja traficul prin diverse masuri de fluidizare si de asta am fugit toti de Ratb si am uitat de Pegas-uri, Tohan, etc. Dar sunt sigur ca peste cativa ani (destui) ne vom orienta si catre solutii mai eficente si nepoluante.
apropos de incurajarea traficului prin masuri de fluidizare , un ministru canadian, mai haios de felul lui, zicea ca a face sosele mai late pentru a fluidiza traficul e ca si cum ti-ai lua pantaloni mai largi pentru a slabi .
Acum, deh, e f discutabila toata teoria asta, dar trebuie sa recunosc ca omu a zis-o bine, de cate ori imi amintesc ma pufneste rasul.
📖 Pagination options