Calea Moșilor 122

 
Aşa ar trebui să arate toată zona.

Pe pagina de Facebook ”Cineclic” au apărut câteva imagini realizate în anul 1974, de către fotograful de platou Gheorghe Dumitru, realizate cu ocazia prospecțiilor de la filmul “Zidul” în regia lui Constantin Vaeni. Calea Moșilor x Str. Sfinților în anul 1974, în zona bisericii Intrarea Maicii Domnului, în urmă cu aproape 50 de ani, când zona arăta puțin mai bine decât ruinele din prezent    
Acea biserică ar trebui pusă în valoare, făcându-se curățenie în jurul ei.

Pai, biserica s-a pus in valoare cum a stiut mai bine, ..ridicandu-si un gard de porc in jurul ei. Asemenea celei de la Sf. Gheorghe.

Bisericile astea n-au avut niciodata garduri, cel mult unele foarte scunde, cimentate.

Cat despre zona fotografiilor, cladirea de pe colt, pe care am fotografiat-o mai sus, la intersectia Str. Armeneasca cu Mosilor, este refacuta. Cred ca s-a mai pastrat doar fatada. Petecul gol de langa ea a fost "inzestrat" cu un bloc ..de lux - este bine ca incep sa locuiasca in zona si oameni dintr-o alta patura sociala. Poate asa vor trage dupa ei si zona.

Cladirea aia de pe Sfintilor a fost introdusa in proiectul de reabilitare pe vremea fostei adninistratii, iar acum santierul este abandonat - asemenea celorlalte 3 santiere initiate tot de Compania Municipala de Consolidari pe Mosilor. Indiferent de razboiul politic, Nicusor trebuia sa termine macar cladirile incepute.

Si cand ma gandesc ca ocazional tot rasare discutia despre demolari.. Solutia corecta o avem aici.

Nota bene: burlanul intra in reteaua de canalizare pluviala, apa de ploaie de pe acoperis nu e varsata pe picioarele trecatorilor. Ar trebui sa se revina la asta!

#Aiciastat negustorul Iancu Haratidis, în această clădire proiectată în 1895 de arh. elvețian John Elisée Berthet. Astăzi a devenit prima clădire restaurată de pe Calea Moșilor și a devenit un reper al investițiilor responsabile în patrimoniul istoric datorită SSAT+. Elementele originale s-au păstrat, inclusiv feroneria (cu splendidele lalele la balcon), tâmplăria (la restaurarea căreia au lucrat specialiști din Maramureș); chiar și golurile anterioare din calcanul cu valoare memorial-simbolică au fost integrate în vechea construcție.

Autorizația s-a eliberat în urma cererii din 1895: „Dl. Berthet p.Haritiadis solicită a construi din nou la proprietatea din Calea Moşilor, secţiunea I, Ocolul I, Case de zid masiv, cu două caturi, acoperite cu metal potrivit planului presentat şi visat de noi”. Construcția datează din perioada de regularizare a Căii Moșilor. Clădirea ridicată pe importanta arteră comercială a atras atenția unor nume sonore în lumea interbelică a comerţului din Capitală. A fost achiziționată de Bucur Bunescu (1876-1965), unul dintre asociaţii prestigioasei firme „Popp&Bunescu” (cunoscută pentru Magazin București). Ulterior clădirea a atras elita societății interbelice, intrând în posesia lui Corneliu Chelaru, ofițer medic în Garda Regală. Odată cu instaurarea regimului socialist locuința a fost naționalizată în 1950, fiind retrocedată familiei Chelaru în 1990.

Realizată sub semnătura lui Jean Berthet, format la Ecole de Beaux Arts de la Paris, locuința Popp-Bunescu e doar unul dintre proiectele arhitectului din centrul capitalei, portofoliul său numărând exemple precum imobilul Braikoff și locuința Grădişteanu-Ghica. De la detaliile decorative și până la compoziția fațadei, arhitectura imobilului denotă trăsăturile stilului eclectic de factură Beaux-Arts.

Casa Popp-Bunescu se afla într-o stare de degradare avansată în anii 2020, când a fost cumpărată de antreprenori în construcții care au adus-o în contemporan păstrând valențele sale istorice. Inovația se integrează discret: detașat de monument printr-o terasă verde, un corp nou de locuințe a preluat elemente și materiale specifice construcțiilor istorice. Felicitări!

Sursa: https://www.facebook.com/aiciastat/

Da, jgheaburile ar trebui conectate la o cisterna de retentie a apei pluviale - asta ar ajuta in cazul precipitatiilor intense pe o perioada scurta de timp, functionind ca un tampon.

Problema practica insa este ce se intimpla iarna, cind apa ingheata in burlan.

Revenind insa la restaurare, da, e frumos ce s-a realizat insa … chiar nu puteau gasi o solutie mai estetica pentru tevile alea ?! Arata ca o hala industriala.

Desigur ca puteau opta pentru un tavan fals, dar cred ca alegerea este intentionata. In arhitectura moderna de interior se opteaza deseori pentru a pastra la vedere anumite utilitati / structuri samd. Sunt insa de acord ca ca nu se prea potriveste cu usile din lemn si glasvand.

La noi exista o singura canalizare care preia la comun apele pluviale si cele menajere, eu ma gandesc ce se intampla daca se infunda burlanul cu frunze, cum il desfunzi?
Se putea pune tavan fals sa ascunda tevile dar nu cred ca s-a permis ca este monument.
Sa vedem si cum vor putea sa o exploateze, nu vad aer conditionat, nu cred ca poti sa stai fara aer conditionat.

Legat de aerul conditionat fix pentru el sunt tevile de pe tavan dar nu e asa evident fiind izolate si vopsite.
Cele in lungul incaperii sunt pentru agent termic si vor fi folosite atat pentru incalzire cat si pentru racire impreuna cu ventiloconvectoare.
Teava cu diametrul mai mare care traverseaza stanga - dreapta pare sa fie pentru aer proaspat din exterior. Probabil exista undeva o centrala de ventilatie care filtreaza aerul si dupa asta e distribuit in fiecare incapere separat.

shoppy wrote here:
eu ma gandesc ce se intampla daca se infunda burlanul cu frunze, cum il desfunzi?

Hai ca exista solutii pe lumea asta. In special tehnice/mecanice, dar care tin mai mult de vointa, munca, disciplina mentenantei regulate. Foarte multe strazi aveau acest sistem inca din interbelic, se vad si astazi multe dintre tevile ce intrau in sistemul de canalizare. Doar ca burlanul cu varsare pe trotuar nu prea cere mentenanta. Iar noi ca natie folosim orice pana crapa, fie ca-i o masina sau o cladire. Apoi, cand pica una sau alta, incep carpelile.

Eu pun o intrebare destul de incomoda, acele cladiri refacute sunt si consolidate sau doar spoite pe exterior? Pentru ca daca e al doilea scenariu, demolarile vor veni natural, la un moment dat. Stiu suna cinic, dar asta e realitatea...

Se putea pune tavan fals sa ascunda tevile dar nu cred ca s-a permis ca este monument.

cred ca alegerea este intentionata. In arhitectura moderna de interior se opteaza deseori pentru a pastra la vedere anumite utilitati / structuri samd.

Hai sa fim seriosi… Tevile alea izolate cu polistiren si imbracate in folie nu-s nici “arhitectura moderna”, nici aliniere la standarde de prezervare a statutului de monument…

Ramin la opinia ca e pacat de toata munca depusa pentru o restaurare care respecta foarte multe detalii ca sa se dea rasol la final …

Daca voiau intr-adevar sa le dea un aspect retro, puteau simula o teava de fonta - de exemplu.

Asta poarta semnatura lu’ Gheo care monteaza instalatii la norma in hale de birouri, dupa care se baga un tavan fals modular sa acopere si totul e brici. Ma mir ca n-au pus si cablarea electrica tot asa, in console.

cris_m wrote here:
Eu pun o intrebare destul de incomoda, acele cladiri refacute sunt si consolidate sau doar spoite pe exterior? Pentru ca daca e al doilea scenariu, demolarile vor veni natural, la un moment dat. Stiu suna cinic, dar asta e realitatea...

E consolidata bine asta. Nici nu a mai prea ramas prea mult din cladirea originala la interior.

https://g4media.ro/doua-cladiri-de-patri ... poz.html

Date istorice despte Hanul de pe Calea Moșilor nr. 84, sector 3

Imobilul este monument istoric de secol XIX. Aici a existat un han, locuință colectivă la etaj, spațiu comercial la parter, depozitare și boxe la subsol și spațiu tehnic la nivelul podului. Clădirea a fost finalizată în anul 1864. Regim de înălțime este de S+P+1E, cu acoperiș tip șarpantă.

Hanul de pe Calea Moșilor 84 are clasă de risc seismic- Rs I.

Lucrările propuse în documentația de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.) sunt în principal:
– Consolidarea clădirii existente;
– Înlăturarea închiderilor realizate ulterior etapei originare și desființarea încăperilor astfel obținute, prezente în zona porticului şi a holului comun de la etaj;
– Restaurarea imobilului cu funcţiunea similară celei iniţiale de han, cu spaţii comerciale la parter şi spaţii de locuit la etaj;
– Reamenajarea curţii interioare ca spaţiu deschis publicului, cu acces pietonal printr-un gang dinspre Calea Moşilor.

După consolidare clădirea va contribui la refacerea identității centrului istoric București și în special a Căii Moşilor. Din descrierea din proiectul de hotărâre, i se va păstra caracterul de han cu activități comerciale la nivelul parterului şi cu o curte interioară amenajată, deschisă publicului.

mosilor84 acum.jpg (96.1 KB; downloaded 738 times)

mosilor84_schematic.jpg (124.58 KB; downloaded 738 times)

https://doc.pmb.ro/consiliu/sedinte/523/oz/11986.pdf