Cateva generalitati despre transportul in comun din Oslo si Akershus. In primul rand, trebuie mentionat ca daca vorbim de zona metropolitana, atunci vorbim efectiv de municipalitatea Oslo si de regiunea Akershus, care aproape inconjoara orasul. In continuare vom vorbi despre transportul in comun din zona metropolitana.

Asadar, transportul in comun din regiune este administrat de Ruter, o companie de stat detinuta de municipalitatea Oslo (60%) si regiunea Akershus (40%). Ruter nu detine o flota proprie de vehicule, ci functioneaza ca un centralizator de servicii, un model foarte comun prin vestul Europei. Astfel, in acest moment Ruter este, practic, o companie de IT, avand in administrare sistemul de ticketig (complet automatizat, nu exista decat un singur "centru de relatii cu clientii" deservit de angajati Ruter, la gara centrala din Oslo) si sistemul de informare a calatorilor. Probabil singura activitate non-IT in afara centrului de relatii cu clientii ar mai fi administrarea statiilor de autobuz (mobilierul urban).

Sa trecem la tipurile de transport din regiune, colorate in culorile "oficiale" ale Ruter (aceste culori se gasesc in schema de culoare a vehiculelor respective)
Autobuz urban (Bybuss)
Autobuz regional (Regionbuss)
Tramvai
Metrou
Feribot

Operatorii de transport sunt:

Tramvai si metrou

• Sporveien (companie de stat ce opereaza toate vehiculele pe sine din Oslo si administreaza intreaga lor infrastructura)

Moajoritatea operatorilor de autobuze (urbane si regionale) ar fi:

• UniBuss (o divizie a Sporveien, deci companie de stat)
• Nettbuss (o divizie a operatorului de transport feroviar de calatori, fost NSB, numit acum Vy, deci tot o companie de stat)
• Norgesbuss
• Schau's Buss
• Nobina Norge

Feriboturi

• Tide Sjø
• Bygdøfergene Skibs
• Oslo-Fergene

Administrate separat, dar integrate tarifar cu Ruter sunt si trenurile locale operate de Vy (operatorul de stat de transport feroviar de calatori).

Ca titluri de calatorie avem "biletul de o calatorie" plus toate celelalte care sunt exclusiv temporare (24 ore, 7 zile, 30 zile, plus o oferta spciala pentru turisti - 72 de ore, valabil doar in zona 1, dar care ofera gratuitate in toate muzeele). Toate titurile de calatorie sunt valabile pentru una sau mai multe zone, avand posibilitatea de a "adauga o zona" la titlul pe care il ai deja si e valid la momentul respectiv, daca ai de facut o singura calatorie mai indepartata decat permite titlul de calatorie. Toate titlurile de calatorie sunt electronice, fie pe suport NFC (card de plastic, reincarcabil, sau card de carton, emis pe loc si nereincarcabil), fie pe telefon in aplicatia RuterBillett.

Informarea calatorilor se realizeaza in mare parte prin mijloace real-time, direct in statii (in mare parte, panouri LED, dar in statiile mari si/sau intermodale, exista si televizoare care permit afisarea mai multor informatii) sau direct pe telefon, in aplicatia RuterReise. In absolut toate statiile, indiferent de mijlocul de transport care opreste acolo, sunt afisate si orele teoretice de plecare, pe hartie.

Sa vedem si niste harti Ruter:

• Autobuze urbane
• Autobuze regionale
  
  • Harta 1
  • Harta 2
  • Harta 3
  • Harta 4
  • Harta 5
  • Harta 6
• Tramvai
• Metrou
• Feribot
  
  • Harta 1
  • Harta 2
• Tren local (din aceasta harta, doar liniile L sunt integrate cu Ruter)

Mai exista diverse curse tip airport-shuttle catre aeroportul Gardermoen (OSL), dar care nu sunt integrate cu Ruter (nici tarifar, nici in sisemele de informare), acestea fiind atat autobuze (operate in mare parte de Nettbuss), dar si un tren de mare viteza, numit Flytoget (adica "trenul pentru avion").

Cam acesta ar fi un rezumat al transportului in comun in Oslo. Este destul de complex, dar trebuie tinut cont de relief (muntos, in jurul fiordului, practic orasul este un U intors), de intindere (orasul e foarte mare ca suprafata) si de densitatea populatiei (foarte mica, in afara centrului sunt zone intregi efectiv salbatice, intre cartiere). Astfel, ideea generala este de multe linii cu intervale relativ mari (inclusiv metroul, care poate circula si la 30 de minute in weekend!). Autobuzul in principiu functioneaza ca feeder pentru tren (in mare masura) si metrou (in mai mica masura). Tramvaiul nu este neaparat feeder ci complementar, pentru zonele in care nu au ajuns nici trenul, nici metroul. Cu toate acestea, tramvaiul, desi este separat de trafic in afara centrului, uneori nici macar nu merge pe (sau pe langa) o strada, este totusi foarte lent, din cauza reliefului. O curiozitate ar fi linia de metrou 1 care urca un munte (in afara centrului, metroul este la suprafata) si, printre altele, ajunge si la Holmenkollen.

In final mai trebuie mentionat ca Norvegia este o tara foarte iubitoare de masini (cumva modelul american, explicabil prin distantele foarte mari intre orice puncte de interes), astfel ca transportul alternativ (biciclete, trotinete etc) este abia la inceput de drum, si nu prea popular momentan. Pe de alta parte, transportul in comun clasic este folosit si de catre automobilisti (parcarile park and ride sunt pline in timpul orelor de lucru), iar trotinetele electrice pe care le poti lua de oriunde si lasa oriunde incep sa prinda la publicul larg. Autoritatile incearca sa implementeze masuri clasice "continental-europene" (taiat de benzi pentru piste de biciclete, pietonalizare etc) dar sunt intampinate cu destul de multa reticenta de publicul larg, astfel ca ritmul este relativ lent fata de restul continentului.

O harta foarte interesanta cu transportul feroviar din Oslo, facuta de un pasionat.

Legenda / traducere:

metro - se intelege
s-bane - tren local (aici a vrut sa faca o "licenta poetica" si sa ii copieze pe nemti, trenul local se numeste, de fapt, "lokal tog")
mulig metro - metrou posibil (planuri de viitor)
trikk - tramvai
ny metro - metrou nou (proiecte in derulare)
mulig trikk - tramvai posibil (planuri de viitor)

Ca o nota personala, planurile de viitor ("mulig ...") de pe harta sunt ce numim noi "joaca cu carioci", nu exista un orizont de timp previzibil in care se vor implementa.

Link enorm de pe Google Maps

De asemenea se observa statia din centru "National Theatret", definitia de manual a nodului intermodal, unde se poate schimba foarte usor trenul cu metroul. Statia e subterana si transferul e mai rapid decat in gara centrala (unde sunt multe peroane, iar statia de metrou e relativ departe). Transferul e usor deoarece toate trenurile spre aceeasi directie ajung la acelasi peron (central, cu doua linii efective). Evident, "deasupra" avem si tramvai si autobuz. Cu dezavantajul ca statia e pe linia magistrala ce taie orasul de la est la vest si nu e tocmai distractiv sa iti treaca un marfar pe acolo. Eventual cu tractiune diesel

O sa va prezint acum o statie multimodala si o sa ii "disecam" anatomia. Vorbim acum de statia Mortensrud, terminal pentru metrou si unele linii de autobuze.

Sa vedem intai o imagine de ansablu, voi dezvolta pe baza acesteia mai jos.



In partea stanga se observa peroanele metroului, despartite cu acel gard destul de evident in imagine. Peronul din dreapta (deci cel dinspre autobuze) este cel folosit de traseul curent (linia 3, traseul complet Mortensrud - Kolsås, un tren la 15 minute). Peronul din stanga este folosit de traseul "suplimentar" cum este numit de Ruter, adica o ranforsare mai scurta (tot linia 3, traseul Mortensrud - Stortinget, adica pana in centru, aproximativ jumatatea traseului complet, tot un tren la 15 minute). Se asigura astfel o plecare la 7-8 minute din terminal.

Alaturat peroanelor metroului, observam niste alveole in diagonala. Trebuie mentionat ca in Oslo nu exista alveole propriu zise pentru statiile de autobuz (asa cum nu prea mai exista pe nicaieri prin Europa de vest). Mai trebuie mentionat ca in terminalul din imagine nu exista trafic particular (nu este interzis accesul automobilelor particulare, dar nici nu au de ce sa treaca prin zona, pentru ca exista alternative). Deci aceste alveole diagonale au o cu totul alta motivatie:
- un terminal mare are mai multe "peroane" chiar si pentru autobuze (notate cu litere A, B, C etc), astfel incat sa nu existe peron la care opresc mai mult de 3-4 linii. Astfe se evita si aglomeratia, dar si confuziile, de exemplu linia 73 trece in ambele sensuri prin terminalul Mortensrud, dar pentru fiecare sens opreste in "alta statie" (efectiv, alt peron)
- alveolele diagonale ofera un spatiu de stationare pentru liniile aflate in trecere (deci ca sa pastram exemplul de mai sus, 73) care sosesc inaintate. In aceasta situatie autobuzul stationeaza 2-3-4 minute, cat este nevoie, ca sa isi regleze programul. Evident, cu calatori inauntru.
- aceste alveole fac depasirea mult mai usoara. Daca sosesc 2-3 autbuze in acelasi timp, fiecare la peronul lui, este mult mai usoara plecarea din statie pentru oricare dintre ele.

De mentionat ca autobuzele care au terminalul aici si ajung inaintat, stationeaza pe partea dreapta. De asemenea, autoturismele care se vad stationate in zona sunt ale operatorilor de transport care deservesc trasee in zona. Chiar am asistat la un schimb de tura in care un sofer a venit cu o Toyota electrica (masina de serviciu inscriptionata cu "Nettbuss - suntem pe drum spre autobuze electrice, intre timp folosim masini electrice", mi s-a parut interesant); apoi acesta a parcat-o "ca autobuzul" pe dreapta, s-a dus la un autobuz, s-a salutat cu soferul din acel autobuz, a preluat autobuzul, apoi soferul care si-a terminat schimbul si-a strans lucrurile si a plecat acasa cu Toyota cu care a venit primul. A fost interesant sa asist la acest gen de schimb de tura, dar apoi mi-am amintit ca nu prea exista "autobaze" in Oslo, doar niste curti in care se parcheaza autobuzele, nici macar nu au gard, nici nu vorbim de birouri sau alte anexe...

Revenind la prezentare, aici vedem un indicator de "statie" (de fapt, statia este Mortensrud peste tot, acesta este doar indicatorul pentru peronul E)



Nu fiecare peron are afisaj al timpilor in timp real, exista cateva in zona care "deservesc" peroanele cele mai apropate de locul instalarii lor



Exista de asemenea diverse panouri de informare a calatorilor, precum si automate de cartele (pe acestea din urma nu le-am pozat, ca erau persoane care le foloseau, dar nu sunt ceva nemaivazut)

Continuam prezentarea cu o statie de tranzit cu trafic redus. Nu avem afisaje ale sosirilor in timp real, dar toate informatiile exista pe hartie.

Totusi trebuie mentionat ca aceasta statie nu este modelul "cel mai neimportant", in sensul ca exista statii cu trafic si mai redus, reprezentate doar de un indicator pe un stalp (si timpii de trecere afisati pe un panou de pe acelasi stalp, evident).



Informatiile afisate

Cum se face informarea calatorilor cand sistemul de informare a calatorilor nu e de incredere?

Pentru ca am zis ca momentan ramanem in zona de curiozitati si lucruri "nemaivazute"... Aici tramvaiul trece prin fantana arteziana evident, fantana e "smart" si se opreste atunci cand un tramvai urmeaza sa intre in rond.

Costin wrote:
[...]exista statii cu trafic si mai redus, reprezentate doar de un indicator pe un stalp (si timpii de trecere afisati pe un panou de pe acelasi stalp, evident).

Iata o situatie interesanta ce merita mentionata. Relativ la ...

Costin wrote:
[...]
Autobuz regional (Regionbuss)
[...]
Majoritatea operatorilor de autobuze (urbane si regionale) ar fi:

• UniBuss (o divizie a Sporveien, deci companie de stat)
• Nettbuss (o divizie a operatorului de transport feroviar de calatori, fost NSB, numit acum Vy, deci tot o companie de stat)
• Norgesbuss
• Schau's Buss
• Nobina Norge

...am o completare cu o situatie deosebita. La vest de Oslo se afla regiunea Buskerud, cu capitala Drammen, un orasel cu ~70 de mii de locuitori (deci un oras mare, dupa standarde norvegiene). In Buskerud transportul este administrat de Brakar cu mai multi operatori (la fel ca Ruter in Oslo), ce deserveste atat Drammen cu trasee locale, cat si transportul in regiune, cu trasee regionale. Unul dintre respectivele traseele regionale este linia 200 Hønefoss - Oslo, ce leaga o mica localitate din Buskerud cu capitata tarii. Acest traseu are 57 de kilometri, este administrat de Brakar (Drammen) si este integrat tarifar cu Ruter (Oslo). Mai mult, autobuzele sunt tot verzi, dupa standardul autobuzelor regionale administrate de Ruter.

Imaginati-va un traseu "200 Gara de Sud Ploiesti - Gara de Nord Bucuresti", operat de TCE, cu validatoare pentru carduri RATB, deservit de autobuze turcoaz. Comparatia este 100% corecta, inclusiv privitor la lungimea traseului.

Costin wrote:
[...]exista statii cu trafic si mai redus, reprezentate doar de un indicator pe un stalp (si timpii de trecere afisati pe un panou de pe acelasi stalp, evident).

Am pus mai sus modelul clasic de indicator. De ceva vreme acestea au inceput sa fie inlocuite cu un model relativ similar, doar ca afisarea traseelor e modulara. Ma astept ca regionalele sa fie pe fundal verde, dar nu am intalnit pana acum ca sa confirm...

Costin wrote here:
[...]

In final mai trebuie mentionat ca Norvegia este o tara foarte iubitoare de masini (cumva modelul american, explicabil prin distantele foarte mari intre orice puncte de interes), astfel ca transportul alternativ (biciclete, trotinete etc) este abia la inceput de drum, si nu prea popular momentan. Pe de alta parte, transportul in comun clasic este folosit si de catre automobilisti (parcarile park and ride sunt pline in timpul orelor de lucru), iar trotinetele electrice pe care le poti lua de oriunde si lasa oriunde incep sa prinda la publicul larg. Autoritatile incearca sa implementeze masuri clasice "continental-europene" (taiat de benzi pentru piste de biciclete, pietonalizare etc) dar sunt intampinate cu destul de multa reticenta de publicul larg, astfel ca ritmul este relativ lent fata de restul continentului.

Merita mentionat ca traficul prin centrul orasului este foarte drastic penalizat (~3 EUR/ trecere taxa de congestie), dar atasamentul pentru masina a fost canalizat catre optiunile electro (inclusiv FuelCell, desi cu o adoptare redusa datorita unor incidente la alimentare) prin eliminarea taxelor, reduceri masive la taxa de congestie (<65%).
Ca atare, in zona Oslo se estimeaza ca peste 35% din autoturisme sint electrice.

Un clip foarte interesant despre procesul design-ului unei hărți de transport public și toate lucrurile ce trebuie luate în considerare când faci o astfel de diagramă. Rezultatul final este harta întregii rețele de transport pe cale ferată din Oslo (tramvai + metrou + tren):

Salut. Biletele Ruter (pentru transportul din Oslo și zona metropolitana) se procura din aplicație? Sau mai exista și alte posibilități?

Din aplicatie sau pe cardurile de calatorie care se gasesc la centrul de relatii cu clientii de la gara centrala.