Nu era vorba de altceva? Ca initial se permisese doar tranzitul cerealelor din Ucraina pe teritoriul acestor tari catre pietele lor de destinatie. Apoi, miraculos, au inceput sa fie vindute chiar in tarile respective faultindu-i pe producatorii locali ce se bazau pe un pret de specula…Saracii..Bine, pe de alta parte au si ei dreptate : tot felul de norme UE ne fac productia locala mai scumpa asa ca intrarea unor cantitati de produse non-UE mai ieftine este concurenta neloiala.

Acum ar trebui doar sa interzica vinzarea lor aici si sa permita doar tranzitul. Sau, mai bine, sa revizuiasca taxele imbecile din cauza carora costurile sint mari. N-ai sa vezi, cu ce sa se mai hraneasca bugetarimea de la Bruxelles, cu ce sa mai finateze tot felul de studii de gen si alte domenii esentiale pentru progresul omenirii?

Mie-mi pare tactica romaneasca destul de transparenta ca intentii, nu luam masuri ca sa-i fortam pe bulgari sa se alature boicotului si abia dupa aia sa anuntam si noi ca vrem acelasi lucru!
Daca am face noi primul pas bulgarii ar scapa de orice responsabilitate stand cu mainile in san si abia mai apoi venim si noi, a cincea roata la caruta!
Acum se vede clar ce inseamna ca am stat de popa prostu si nu am reintregit calea ferata Bucuresti-Giurgiu ca sa refacem culoarul de export/import spre porturile grecesti de la Mediterana…
Aceeasi treaba e cu Cehia, nu se baga in ciorba, i-au lasat pe slovaci sa le fie pavaza.
Nu-mi e clar ce vor face Lituania, Letonia si Estonia.

Bulgarii s-au conformat, au interzis importul.
In schimb CE cauta nod in papura tarilor rebele…

Problema noastra e alta, daca introducem restrictii dure  vom mai salva fermierii nostri ca sa le dam timp sa-si goleasca silozurile dar vom nenoroci fermierii din R. Moldova.
Oricum o dam distractia ne va costa 2mld euro din banii nostri, ce da UE e peanuts…nici a suta parte in cel mai fericit caz!
Boala trebuie tratata de la radacina…

ANALIZĂ Discuțiile pe Codul urbanismului, din Senat, amânate pe săptămâna viitoare: PSD vrea să dea liber la construit pe spațiile verzi proprietate privată și să pună în mâna primarilor de sector proiectele imobiliare

UPDATE Discuțiile și votul pe Codul urbanismului, programate în Comisia pentru Administrație publică de la Senat, au fost amânate pe săptămâna viitoare. Parlamentarii, primarii, dezvoltatorii imobiliari, dar și societatea civilă au depus mai multe amendamente. Cele mai controversate sunt cele depuse de grupul PSD, iar o parte din senatori doreau discuții astăzi și vot pe amendamente miercuri.

Practic, dacă se aprobă, se dă liber la construirea pe spațiile verzi private, Planurile Urbanistice Zonale, prin care se aprobă cele mai mari proiecte imobiliare și derogările de la regulamentul de construire, vor putea fi aprobate și de Primăriile de Sector, nu doar de Primăria Capitalei, iar construcțiile făcute ilegal vor putea fi introduse în legalitate chiar dacă încalcă regulamentul de urbanism. Rămâne de văzut dacă vor fi aprobate în ședința de marți.

Ce a propus Ministerul Dezvoltării

Forma Codului urbanismului propusă de Ministerul Dezvoltării unifică practic prevederile din Legea construcțiilor, Legea urbanismului, Legea spațiilor verzi. Documentul păstrează și îmbunătățește în linii mari prevederile din cele trei legi, având doar câteva prevederi controversate.

Acestea vizează obligația de a amenaja o anumită suprafață de spațiu verde atunci când se trece un teren din extravilan în intravilan sau la reconversia terenurilor industriale, relaxarea prevederilor care interzic strămutarea spațiilor verzi, dar și îngreunarea procesului de a anula o autorizație de construire obținută în baza unui plan urbanistic aprobat ilegal:

Prin planurile urbanistice zonale de introducere în intravilan sau planurile urbanistice zonale de reconversie a zonelor industrial în zone de locuit este obligatorie amenajarea unor suprafețe de spații verzi publice.

Explicație: Acesta articol înlocuiește art. 10 alin. (3) din Legea 24/2007, care prevede că atunci când se trece un teren din extravilan în intravilan sau se face reconversie urbană să se amenajeze o suprafață generoasă de spațiu verde: „Extinderea intravilanului localităților, transformarea zonelor cu alte funcțiuni în zone rezidențiale și construirea pe terenuri de peste 3.000 m² aflate în proprietatea statului, a unităților administrativ-teritoriale, a autorităților centrale și locale se pot realiza exclusiv pe baza documentațiilor de urbanism care să prevadă un minimum de 20 m² de spațiu verde pe cap de locuitor și un minimum de 5% spații verzi publice.” Acum se lasă la atitudinea inițiatorului și autorității locale cât spațiu verde să amenajeze, iar după cum se vede în dezvoltările imobiliare noi, în majoritatea cazurilor, acestea lipsesc sau sunt în procent extrem de mic.

Este interzisă schimbarea destinației spațiilor verzi, indifferent de titularul dreptului de proprietate asupra spațiului verde, cu excepția lucrărilor de utilitate publică prevăzute de Legea 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi în intravilanul localităților, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 18 alin. (6) și fără a reduce procentul total de suprafețe ale spațiilor verzi la nivelul unității administrativ teritoriale.

Explicație: Art. 71 din OUG 195/2005 este mai cuprinzător: „Schimbarea destinației terenurilor amenajate că spații verzi și/sau prevăzute că atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora”. Astfel, potrivit noii reglementări nu este clar dacă spații verzi vor fi și cele care nu sunt trecute că atare în șldocumentațiile de urbanism și se eilimină interzicerea strămutării spațiilor verzi.

Anularea actelor administrative cu caracter normativ nu afectează valabilitatea actelor administrative cu caracter individual emise anterior rămânerii definitive a hotărârilor de anulare, cu excepția actelor administrative cu caracter individual emise în baza actelor administrative cu caracter normative anulate, care la dată publicării hotărârii judecătorești de anulare sunt contestate în cauze aflate în curs de soluționare.

Explicație: Dacă instanța a anulat un PUZ aprobat ilegal, autorizația emisă în baza PUZ-ului rămâne valabilă, dacă această nu a fost atacată înainte de hotărârea instanței.

Ce vrea PSD

La forma depusă de Ministerul Dezvoltării, grupurile politice din Senat au depus mai multe amendamente, cele mai controversate fiind cele depuse de PSD. Acestea vizează în principal eliminarea interdicției de a construi pe spațiile verzi private, Planurile Urbanistice Zonale să poată fi aprobate și de Primăriile de Sector, un proiect imobiliar să meargă mai departe chiar dacă Planul Urbanistic a fost anulat în instanță, clădirile construite ilegal, care încalcă regulamentul de construire a orașului, să poată intra în legalitate.

Printre amendamentele propuse de PSD se numără:

PUZ se aprobă prin hotărârea consiliului local sau hotărârea consiliului General al Municipiului București, adoptată prin majoritate absolută, pe baza avizului integrat eliberat de către comisia națională de avizare integrată și comisia locală de avizare integrată și pe baza avizelor instituțiilor din SNAOPSN. Competența Consiliului General al Municipiului București privește exclusiv documentațiile de urbanism care vizează: (i) imobile clasate individual ca monument potrivit Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, (ii) imobile teren şi/sau construcții, identificate prin număr cadastral, amplasate în zone construite protejate stabilite potrivit legii, (iii) terenuri care depășesc limita administrativ- teritorială a unui Sector şi/sau care se realizează în extravilan.

Explicație: Până acum PUZ-urile puteau fi aprobate doar de Consiliul General/Primăria Capitalei la nivelul Bucureștiului. Acum vor putea fi aprobate și de Consiliile locale/ Primăriile de Sector.

Este interzisă schimbarea destinației terenurilor aflate în proprietatea publică sau privată a statului, inventariate în registrele locale ale spațiilor verzi și prevăzute ca spații verzi amenajate în documentațiile de urbanism, cu excepția corecției erorilor materiale din documentațiile anterioare. Documentațiile de urbanism aprobate cu nerespectarea prevederilor alin. (4) sunt anulabile, în tot sau în parte. Dacă motivul de nelegalitate afectează doar o parte din zona reglementată, documentația de urbanism va fi anulată numai în parte.

„Prevederea” ca spațiu verde a unui teren aflat în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice echivalează cu o expropriere de fapt și, implicit, cu o gravă încălcare a dreptului de proprietate privată într-un stat democratic”, explică inițiatorii amendamentului.

Explicație: Practic, prin aceste amendament, spațiile verzi aflate pe proprietate private nu mai beneficiază de protecție și pot fi construite. Reamintim că în București zeci de hectare de parc au fost puse în posesie. La fel și spații verzi dintre blocuri - practic grădinile blocurilor. Nu mai vorbim despre privatizarea bazelor sportive și a fostelor ștranduri de pe malurile lacurilor. Astfel, Bucureștiul, Capitala cu unul dintre cele mai mici procente de spațiu verde pe cap de locuitor și fruntașă în ceea ce privește poluarea ar pierde sute de hectare de spațiu verde.

Certificatul de urbanism pentru construire/desființare pentru clădiri și amenajări este actul administrativ cu caracter individual prin care autoritatea administrației publice locale face cunoscute condițiile necesare realizării unui obiectiv de investiții, respectiv condițiile aplicabile construirii, desființării, modificării unei construcții în curs sau regularizării unei construcții, cu aplicarea prevederilor din documentațiile de urbanism aflate în vigoare la data înregistrării cererii pentru emiterea certificatului de urbanism, care vor rămâne valabile până la finalizarea investiției. Odată începută procedura autorizării lucrărilor de construcții prin solicitarea certificatului de urbanism, reglementările rezultate din documentațiile de urbanism în vigoare la data solicitării, menționate în certificatul de urbanism pentru construire/ desființare, se mențin până la finalizarea obiectivului de investiții, indiferent de măsurile și/sau evenimentele juridice intervenite ulterior cu privire la respectivele documentații de urbanism.

Explicație: Dacă un PUZ este anulat pentru că a fost aprobat ilegal și încalcă legea, practic este degeaba, deoarece dacă s-a emis certificat de urbanism se merge mai departe în ciuda anulării documentației ilegale.

Eliminarea articolului: Nu pot fi inițiate și aprobate documentații de urbanism care au ca scop intrarea în legalitate a unor construcții edificate fără autorizație de construire sau care nu respectă prevederile autorizației de construire.

Explicație: Până acum puteau intra în legalitate doar clădirile făcute ilegal, dar care respectau regulamentul de urbanism al zonei. Adică Primăria putea da o autorizație de construire pentru intrarea în legalitate. Dacă acest articol se aprobă, vor putea intra în legalitate și clădirile care nu respectă regulamentul de urbanism al orașului. Adică, poți să faci un bloc de 10 etaje între case și apoi să îl introduci în legalitate prin aprobarea unui PUZ.

Senatul nu este cameră deciziopnală. Forma adoptată de Senat va merge pentru vot final la Camera Deputaților.

Gata, rezolvă aleșii și problemele cu spații verzi, PUZ-uri și împărțirea puterii între PMB și sectoare.

E clar, asa zisul parlament e evident doar o grupare infractionala organizata.

ByOnu wrote here:
Scuze eu de double post, dar voi va dati seama ca avem palmieri la Drumul ÎNTRE TARLALE? La UZINEI?

Si vor fi paziti de un paznic din baraca lui de termopan, amplasata langa statia de tramvai cu adapost din plexiglas.

Sigur, fraza de mai sus e un pamflet, insa voi realizati ca acum cateva zeci de ani un pod sau tunel se numea lucrare de ARTA? Acum am ramas doar cu lucrarea... altminteri, nimic ciudat in era in care culmea bunului gust o reprezinta gresia, termopanul si plexiglasul.

Ministerul Educatiei vrea sa cumpere microbuze electrice. Daca nu cumpara si instalatii de incarcare le va cumpara degeaba…plus ca nu e clar cine va plati curentul!

Curentul îl va plăti  cine plăteşte acum motorina, aşa e logic.

Daca sunteti interesati.

O întrebare, mai mult de curiozitate:

La vechiul bloc unde am stat, balcoanele aveau din construcție o grindă suplimentară (din ceva beton), extinsă înafara balconului cam cu o palmă. Nu i-am priceput rostul niciodată, ci o văd doar ca pe o moarte curată cu timpul din cauza degradării, mai ales că balcoanele la blocul ăla sunt fix deasupra intrării.

Inițial, la mutare nu i-am dat importanță la balcon, ci am văzut ceva mai târziu când am plecat din locul ăla. Problema mare la acea grindă este că mai are doar jumătate, nu știu când s-a desprins cealaltă jumătate sau dacă a dat-o vechiul proprietar jos (dar altfel nu înțeleg de ce nu ar fi dat-o pe toată). Când mai veneam în vizită, fostul vecin de dedesubt mi-a spus că grinda aceea riscă să se desprindă, eu i-am confirmat însă i-am amintit că nu depinde din păcate de mine să i-au vreo măsură, că nu mai eram nici măcar locatar, dar în schimb i-am adus la cunoștință proprietarei care spre dezamăgirea mea s-a spălat foarte ușor pe mâini...

Însă, cu toate astea, am insistat într-o zi să facă măcar asigurare, care m-am mirat cât de modică a putut fi și faptul că includea și astfel de probleme, m-a mai liniștit. Însă tot am zis să apeleze la o scară ceva, că sunt din acelea care se întind foarte mult (balconul find la 4/4, iar din interior nu se prea poate intervenii, trebuiesc geamurile date jos, spart pe acolo etc), nu am avut succes și chiar și cu asigurarea valabilă, în sinea mea tot mi-era teamă de o eventuală nenorocire. Totuși, întrebarea din eventuala experiența unora, ar fi:

Dacă apartamentul este asigurat inclusiv cu altfel de probleme, în caz că grinda se desprinde și cade pe o persoană aflată în acel moment acolo, care mai grav, să rezulte decesul acestuia, proprietarul la data cu pricina este scutit de la răspundere urmând a despăgubi firma de asigurări daune omenești familiei cu pricina, respectiv a repara balconul? Înțeleg că este caz penal în lipsa asigurării, care se comportă ca un fel de RCA al mașinii și în cazul imobilelor. Observ că cei care au rămas fără case în urma dezastrelor naturale (viituri, cutremure etc) și n-au avut asigurare valabilă, au rămas pe drumuri...

Dupa cum ai descris, obiectul acela cred ca e parte comuna si deci cade in responsabilitatea asociatiei de proprietari. Orice dauna cauzata ar fi suportata de intreaga asociatie.

Referitor la cei fara asigurare si afectati de viituri si altele: daca ar fi avut, ar fi acoperit doar 10 sau 20.000E asa ca e cam totuna pentru ei, in cazul fericit in care firma de asigurari nu ar fi facut mofturi - cum fac de obicei - sau ar fi dat faliment. Prinde orbul, scoate-i ochii.

Un text despre beneficiile copacilor in orase.

Sursa, contul de Twitter / X @culturaltutor (The Cultural Tutor).

12 Reasons Why Cities Need More Trees:

1. Temperature Control

One large tree is equivalent to 10 air conditioning units, and the shade they provide can reduce street temperature by more than 30%.

2. Noise Reduction

Trees can reduce loudness by up to 50%. In urban areas filled with the sound of cars, construction, sirens, aeroplanes, and music, trees are essentially the best way to block noise and keep cities — along with the homes and workplaces in them — quieter.

3. Air Purity

Trees remove an astonishing amount of harmful pollutants and toxins from the air. In urban areas air quality is often disastrously bad — with severe consequences for our health. Trees make the air we breathe much cleaner.

4. Oxygen

And, while absorbing all those pollutants, trees also put more oxygen back into the urban environment. Oxygen levels are significantly lower in cities compared to the countryside; trees help to solve that problem.

5. Water Management

Trees do more than just shelter us and our buildings from rain — which is, in fact, extremely important. They also absorb huge quantities of water, reduce run-off, neutralise the severity of flooding, and make flooding more unlikely altogether. Not to forget that their roots absorb pollutants and prevent them from feeding back into a city's water supply.

6. Psychological Health

Studies have proven what we instinctively know to be true: that human beings are significantly happier when surrounded by nature rather than sterile urban environments. Our emotions, behaviour, and thoughts are shaped by the places we spend time — and trees have a profoundly positive effect on our psychology. The consequential benefits of being happier and more peaceful — as individuals and as a society — are immense.

7. Physical Health

Beyond all the other ways in which trees improve air quality and the urban environment, much to the benefit of our health, they also encourage people to go outside. Cycling, running, and walking are all more common in urban areas with plenty of trees. A knock-on effect of people spending more time outdoors is also social integration and stronger communities.

8. Privacy

A simple point, but not inconsequential, is that trees provide privacy.

9. Economics

The total economic benefit of urban trees is hard to calculate. There are costs, of course, including the repair of infrastructure damaged by roots and maintaining the trees themselves. But the total economic benefit — a consequence of everything else in this list and more — far outweighs the expenditure. Trees make cities wealthier.

10. Wildlife

Trees are miniature cities all of their own, serving as a habitat for hundreds of different species, including birds and mammals and insects.

11. Light Pollution

Trees don't only block the light shining down, therefore keeping us and our cities cooler — they also disrupt light shining up, from street lighting, cars, houses, and billboards. Skies are clearer in cities with more trees.

12. Aesthetics

And, finally, trees are beautiful. They break up the potential monotony of urban environments — the sharp geometry, the greyscale roads and buildings, the endless rows of cars — with their trunks, boughs, canopies, and flowers.

Just think: the gold and red of falling leaves in autumn, the white and pink blossom of spring, the vast green canopies of summer, and the branches lined with hoar-frost in winter. Every single tree is a myriad of intricacy and texture, of colour and scent, of dappled light on the pavement, mottled bark, knotted roots, of clustered leaves and delicate petals and stern boughs.

Few streets would not be improved by the kaleidoscopic aesthetic delights of a tree, not to mention the many different species of tree, all over the world, whether willow, oak, lime, cherry, aspen, maple, birch, horse chestnut, dogwood, hornbeam, ash, sycamore... the list goes on.

There are some drawbacks to urban trees, most of them context-specific, and they are not — of course — universally appropriate. But it seems fair to say that many cities would benefit from at least a few more trees here and there.  

Corect la toate capitolele!