Propuneri de reamenajare <stalinista> a Pietei Cercului Militar.

Într-un articol scris de conf. arh. G. Petraşcu în revista Arhitectura nr. 4 din anul 1955, „NOTE ÎN LEGĂTURĂ CU CONCURSUL PENTRU SISTEMATIZAREA PIEŢEI CASEI CENTRALE A ARMATEI DIN BUCUREŞTI”, aflăm că a fost organizat de Uniunea Arhitecţilor din RPR și de Sfatul Popular al Capitalei, în toamna anului 1954 şi a avut 20 de proiecte jurizate.

Tema concursului a fost amenajarea arhitecturală a spaţiului situat la intersecţia Calea Victoriei cu Bdul 6 Martie (actual Regina Elisabeta). Spaţiul de studiat se extindea spre străzile Academiei, Doamnei, Matei Millo, prioritatea majoră fiind scoaterea în evidenţă a Casei Centrale a Armatei şi a teraselor acesteia.

Nu este scopul nostru de a aprecia dacă a fost un concurs de succes, din articolul sus-citat bănuim însă că el a fost unul care a suscitat controverse, soluţiile propuse fiind tributare condiţiilor existente, dar şi temei proiectului în sine. Opinia autorului despre proiectele prezentate a fost susţinută de o glumă: „Am spune că de astă dată parcă urbaniştii nu sunt destul de arhitecţi şi arhitecţii destul de urbanişti”. Nu facem aprecieri legate de soluţiile prezentate în sine, dar nu putem să nu remarcăm, cu oarecare admiraţie, modul de redactare al acestora şi aspectul grafic foarte elaborat al fiecărei piese desenate.

Planşele sunt redactate în tuş sau creion, rodul unui volum imens de muncă realizat cu pasiune, răbdare şi migală. Chiar dacă arhitecţii nu au avut la îndemână computer şi softuri specializate, ilustrarea ideilor fiecărui concurent se remarcă drept un frumos exemplu de prezentare.

Pentru cei interesați, în Arhiva Uniunii Arhitecților – colecţia de negative pe plăci de sticlă – se găsesc câteva imagini, înregistrate de fotograful Uniunii, domnul Corvin Stasek, în anul 1961; ele aparţin unei serii mai mari de reproduceri după planşele de la concursul de arhitectură pentru sistematizarea Pieţei Casei Centrale a Armatei, serie din care, în anul inventarierii, se mai găseau în arhive doar 10 plăci.

Dintre toate desenele/planşele reproduse în articolul din revista Arhitectura, în arhivă s-au mai păstrat doar câteva, sunt înregistrate 10 repere (nr. de inventar 1242-1251), ele au dimensiuni de 9 x 12 cm, emulsie şi suport AGFA, cromatică alb-negru.

Ele sunt inventariate abia în anul 1961, când presupunem că s-a început o reorganizare a arhivei foto-documentare a Uniunii Arhitecţilor.

https://arhitectura-1906.ro/2020/05/conc ... curesti/

https://www.alamy.de/stockfoto-das-alte- ... 018.html

Piața Cercului Militar Național în 2 Mai 1937.

Notă - scările dinspre Bd. Elisabeta nu mai există astăzi.

Vin cu o precizare pentru poza de mai sus ^.
Ceea ce se vede în foto NU e CCA - ul ci sediul editurii Cartea Românească care se afla pe Calea Victoriei vis - a vis cu CCA - ul / B-dul Elisabeta ( denumirea actuală ).
Pe net se găsesc foarte multe comentarii / observații interesante despre Editura Cartea Românească.
Editura Cartea Românească ia naștere în 1919, prin asocierea mai multor case de editură și tipografii cunoscute ale epocii: atelierele lui C.I. Rasidescu (urmașe ale vechii tipografii a lui C.A. Rosetti), Librăria & Editura „Ioanițiu și fiii“ din 1858, „Librăria Școalelor“ din 1891, Institutul de Arte Grafice „Flacăra“ (format în jurul revistei cu același nume în 1911) și Institutul „Minerva“ din 1898. Acesta din urmă pune la dispoziția noii societăți sediul său de pe bulevardul Academiei (în prezent Elisabeta), colț cu Calea Victoriei, extins gradual de la 3 la 4 etaje în 1930 și la 6 în 1938   Grav avariat de bombardamente în timpul războiului, edificiul atât de cunoscut dispare din peisajul cultural bucureștean. Locul său este ulterior ocupat parțial de imobilul cunoscut în perioada comunistă drept blocul Romarta Copiilor.

Multumesc, foarte corect. Nici nu am vrut sa insinuez ca este CCA. Doar ca era din intersectia respectiva, pe care am prezentat-o mai sus.

1965:
Azi:

Diferenta ?

2 brazi si multe scutere.

Si - binen’teles - steaguri ! Muuulte steaguri, coane Fanica !


Ah, si un pom care sta sa cada la prima zapada mai serioasa (noroc cu-ncalzirea globala)...

Ăia de la Blinkee ar trebui amendați baban, sunt pline trotuarele de scuterele lor.

Fântâna Sărindar în anul 1899, înainte de construirea Cercului Militar Național.

Alexandru Antoniu

Sursă foto și informații: Pagina de Facebook "Romania in the 19th Century"
Link: https://facebook.com/Romania.in.the.19th ... 4116405/

Pe locul viran fusese Mânăstirea Sărindar, iar această fântână a fost un element al pavoazării capitalei în onoarea vizitei împăratului Frantz Joseph. Pe locul viran a fost construit Cercul Militar (Casa Centrală a Armatei).
Clădirea impozantă din stânga adăpostea Eforia Spitalelor Civile, instituție fondată de rusul Kiseleff în 1832 și desființată de comuniștii tot de sorginte rusă.

În luna februarie au început lucrări și la aripa clădirii dinspre Bulevardul Regina Elisabeta, care rămăsese „restanță” la reabilitare: