471 pe linia 22.
Sursa: (din cartea unui prieten) Transportului Public de Suprafață din București/arhiva RATB.

Am avut mereu niște curiozități legate de acest vagon:
- (mai) are vreun număr de parc în actele STB? Lipsa inscripționării acestuia pe caroserie reduce din originalitatea aspectului
- controllerul Thomson folosește aceleași poziții "fizice" pentru accelerare și frânare? Fiind obișnuit cu controllerul V3A, dispunerea contactelor la Thomson și derivatele sale îmi pare diferită.
- pe ce anume are vatmanița din poza de mai jos mâna dreaptă? Pare o manetă/robinet diferită de frâna pe aer și care nu se regăsește pe vagonul recondiționat.

Postul de conducere diferă cu totul. La Muzeul Tehnic este un post care are acele manete, din păcate fără explicații.

PaulIP wrote here:
- controllerul Thomson folosește aceleași poziții "fizice" pentru accelerare și frânare?

Numai pentru acceleraţie, controllerul Thomson n-a avut niciodată poziţie pentru frânare.
Controllerul Thomson avea 8 poziţii, 2 de mers ( poziţiile 4 şi 8 ) şi 6 intermediare, de ajungere la poziţiile 4 şi 8, respectiv poziţiile 1,2,3 şi 5,6,7.

PaulIP wrote here:
- pe ce anume are vatmanița din poza de mai jos mâna dreaptă? Pare o manetă/robinet diferită de frâna pe aer și care nu se regăsește pe vagonul recondiționat.

Fix pe maneta de frânare are mâna.
Respectivele posturi de condus văzute de subsemnatul în original, în timpul funcţionării.  
Unii au fost contemporani cu vremurile.  
Existau 2 manete, una de frână şi una de deschis uşile. Uşile remorcii erau deschise de <<taxatorul>> remorcii respective.
Postul de conducere era aproape identic cu cel al tramvaiului V 56. ( Dacă nu chiar identic ).

Din ce tin minte, V09-urile aveau un zgomot de “decelerare” cind se apropiau de statie. Vatmanul trecea controller-ul intr-o treapta inferioara si se simtea cum reductoarele preluau din inertia vagonului iar turatia motorului se reducea treptat.

Nu cred ca asta era doar controlat din frina pneumatica, cred ca era si reglata electric (n-as spune reostatic).

Dar s-ar putea sa ma insel, sint foarte multi ani de atunci si singurul lucru care a ramas in amintire este zgomotul pe care il facea tramvaiul la apropierea de statie.

Referinta pentru mine era sectiunea dintre Piscului si Geamuri Multe, respectiv Mandravela  - Geamuri multe care erau destul de lungi - si intr-o stare relativ buna - asa incit tramvaiele ajungeau sa atinga chiar 25-30 km/h (ceea ce era o viteza spectaculoasa pentru acele vremuri).

Postul de conducere era, poate, functional identic, insa organizarea era complet diferita.

La V09 vatmanul statea (cind statea !) pe un taburet vertical si era in continua activitate, pe cind la V5* devenise mai ergonomic.

Arătându-i tatălui meu poze cu V09 și V56 restaurate (fiind contemporan cu ele, ca și andrei11), a recunoscut instantaneu cabina de V09, spunând că "exact așa arătau cele de pe linia 1, când locuiam în Tei". Este posibil, așadar, ca ambele variante de bord (și cel de pe vagonul recondiționat și cel de la Muzeul Leonida) să fi co-existat (dacă erau rezultatul inconfundabilei "performanțe" românești de a produce unicate în serie sau erau de generații diferite - de exemplu Thomson original vs adaptarea URAC - nu știu...).

Tehnic vorbind, să pui frână pneumatic de la o viteză de peste 10 km/h duce la unul (sau ambele) din următoarele rezultate:
- forța necesară acționarii robinetului să fie uriașă
- pasagerii să facă rapid cunoștință cu podeaua
În atari condiții, cumva trebuia frânat electric. Cel puțin așa are sens inginerește pentru mine (nu-s inginer, ci fizician ce-i drept)

Frâna era pneumatică şi atât.
Nu mi s-a părut că forţa necesară acţionării robinetului să fie imensă. De fapt la trenuri cum  e ? ( cum era ). Nu acţionai maneta cu o macara.

andrei11 wrote here:
Existau 2 manete, una de frână şi una de deschis uşile. Uşile remorcii erau deschise de <<taxatorul>> remorcii respective.

Foarte interesant! La vagonul motor acea manetă acționa ambele (sau toate 3, la EP) uși sau doar cea din față iar restul erau sub comanda taxatorului?

PaulIP wrote:
...La vagonul motor acea manetă acționa ambele (sau toate 3, la EP) uși...

Da.

124 pe linia 14 - București în anul 1955
Foto publicată pe pagina de facebook „Cineclic” - De la prospecțiile filmului “Șofer de mare viteză”

Tramvaie Thomson cu remorca.

Sursa: Azopan Archive
Link: https://ujelet.ro/#3954|1958|en
Link: https://ujelet.ro/#3937|1958|en
Year: 1958
Photographer: Endre Dőri
Source: Heirs of András Sütő / Új Élet Magazine

PaulIP wrote here:
- pe ce anume are vatmanița din poza de mai jos mâna dreaptă? Pare o manetă/robinet diferită de frâna pe aer și care nu se regăsește pe vagonul recondiționat.

GPS wrote here:
Postul de conducere diferă cu totul. La Muzeul Tehnic este un post care are acele manete, din păcate fără explicații.

Vorbiți despre două tramvaie diferite. @PaulIP, poza la care faci referire este cu vagonul Dyle #202. Cabina pozată de colegul @GPS aparție unui vagon nemodernizat diferit de Dyle, nu pot spune cu exactitate care. Oricum, cabinele vagoanelor originale diferă de cea a vagonului modernizat V09.

andrei11 wrote here:
Frâna era pneumatică şi atât.

Legat de frânarea vagoanelor, tind să-i dau dreptate lui Andrei, întrucât dacă aveai 1-2 remorci în spate nu puteai frâna eficient altfel decât pneumatic. Electric nu putea frâna decât motorul, deci restul vagoanelor nu ar fi avut nicio frână și te-ar fi împins în față, iar să frânezi simultan și electric și pneumatic este un „no-no”.

Ok.

Se spune că aceste tramvaie au circulat până în 1976. Eu am o poză personală de când aveam cam 3 ani (asta însemnând 1985) cu un tramvai Thomson V09 pe Grivița ( unde mi-am petrecut o parte bună a copilăriei și a vieții și încă parcurg acea zonă frecvent). Poza mă încadra pe mine cu mama , bunicii atât din partea mamei cât și a tatălui, și surprinde în cadru și un tramvai V09. Poza este monocrom destul de virată deoarece a fost developată acasă cu tehnologie de...tehnium, iar calitatea hartiei foto de atunci era aia care era. Ce vreau să subliniez este că aceste tramvaie cred că au mai circulat până prin 1985 odată cu V56/58. De menționat că de regulă, pe atunci dar și după 1990, Bucureștii Noi avea printre cele mai vechi tramvaie. E drept că pe atunci deja dominau EP V3A pe Grivița pe lângă ultimele ITB V56/58 însă cred că își mai duceau bătrânețile și câteva V09. Știe cineva ce ceva mai mult?

Posibil să fi fost un vagon utilitar.