Mă gândeam că ar fi interesant să bage trasee de tren în Constanța, uitați ideeile mele:

T1: Palas - Sanatoriu Agigea


T2: Poarta 6 - Tomis Plus

Bun, dar pe ce criterii ai ales tu traseele respective? Ce fluxuri de încărcare ar putea avea, ce investiții ar trebui făcute, care e situația infrastructurii? Sunt numai o parte din întrebările care ar trebui puse când avem astfel de idei (bune, de altfel, trenul metropolitan poate fi util aici, dar trebuie chibzuit nițel).

Momentan, singura propunere concretă pentru un traseu de tren metropolitan la Constanța am găsit-o din partea doamnei deputat Cristina Rizea, ce prevede o linie de tren de la Constanța la Năvodari și Corbu, cu o ramificație de la Lumina spre Aeroportul Mihail Kogălniceanu. Acum nu știu și nu sunt în măsură să spun dacă propunerea aceasta e bună sau nu, mie mi se pare cam aiurea că se limitează la gara mare și nu continuă spre sud nițel,  spre Agigea, Eforie, încolo, deoarece potențialul ar fi uriaș să duci turiști din sud în nord și viceversa.

Din câte am văzut, și Primăria Constanța a participat la o conferință despre introducerea trenului metropolitan în marile orașe, deci sunt și ei măcar tentați de idee. Așadar, @ct.bus.mapping, dacă ai o propunere bine închegată, cu argumente detaliate, câteva observații din teren sau ceva care i-ar putea ajuta pe viitor, îți sugerez să le scrii un document cu propunerea efectivă.

Foarte buna propunerea Constanta - Corbu, poate merge si la aeroport si are si angajatii de la Petromidia, de asemenea s-ar putea face un autobuz Corbu - Cetatea Histria sincronizat cu trenul(vandut bilete pentru Cetatea Histria direct din Gara Constanta(lafel un autobuz Navodari - Plaja Navodari)).

Stare infrastructura :
- Constanta / Cora - 2km, linie dubla ambele fire circulate(singurul tronson electrificat) (daca numaram si acest racord atunci este chiar linie tripla electrificata sau foarte usor de triplat https://www.google.com/maps/@44.1703062, ... 2!8i6656)
- racord Cora - 0.3km, linie simpla, se poate dubla
- racord Cora / Lumina 1 - 16.2km, linie dubla, un fir circulat celalalt abandonat, in general furat si acoperit cu asfalt la unele treceri de nivel, lucrarile de arta pentru linie dubla deci foarte usor de revenit la linie dubla
- Lumina 1 / Petromidia - 9.1km, linie dubla, ambele fire circulate
- Petromidia / Corbu - 5.6km, linie simpla abandonata dar nefurata, se poate dubla usor pana la acest pod de pe la jumatate dar nu cred ca se justifica https://www.google.com/maps/@44.3547138, ... !3m1!1e3

Racordul Lumina 1 - aeroport necesita un nou racord / incrucisare in zona aceasta https://www.google.com/maps/@44.2929385, ... !3m1!1e3 pentru a se unii cu linia Dorobantu - Lumina, apoi se merge spre Dorobantu pana inainte de pasajul peste DN2A (5.2km de linie simpla existenta circulata, 2 pasaje construite deja pentru linie dubla, se poate dubla fara alte lucrari de arta) de unde trebuie construit un racord nou paralel cu DN2A pana la aeroport (8.5km si vreo 6 podete peste canale de irigatie, usor de dublat)(bine, trebuie autorizatie de trecut prin dreptul pistei aici https://www.google.com/maps/@44.3394524, ... 2!8i6656 )

https://cristinarizea.ro/tren-metropolitan

Tren Metropolitan Constanța:
Modernizarea și repunerea în funcțiune a căii ferate pe ruta Mun. Constanța - Ovidiu - Lumina - Aeroportul M. Kogălniceanu - Năvodari - Corbu

Cristina Rizea, Deputata de Constanta


Scurt Istoric

Transportul feroviar în Dobrogea are o vechime de 161 de ani, istoria sa începând în 1860, pe 4 octombrie, când a fost inaugurată prima linie de cale ferată.
Aceasta lega Constanța de Cernavodă, iar permisiunea pentru construirea safusese obținută de la guvernul turc și sultanul otoman Abdul Medjid (1839-1861),cu trei ani mai devreme, în 1 septembrie 1857, desinginerul John Trevor Barklay, încalitate de reprezentant al unui grup londonez format din Thomas Wilson,Cunard, Price, Paquet, Lewis şi Newall.

Pe 10 decembrie 1882, linia ferată Cernavoda - Constanța alături de materialul rulant (8 locomotive, 30 de vagoane de călători și 100 vagoane de marfă) este cumpărată de la compania engleză DBSR și intră în posesia Căilor Ferate Române. Pe 9 octombrie 1890, se pune piatra de temelie pentru șantierul Fetești-Cernavodă, primul proiect de traversare feroviară a Dunării de pe teritoriul țării. Din 27 noiembrie 1895, când este inaugurată Fetești-Cernavodă-Saligny, trenurile circulă neîntrerupt de la Constanța la București și invers.

Anghel Saligny finalizase cele două poduri, unul peste Dunăre, cu o lungime de 1661,90 m, și unul peste brațul Borcea, cu o lungime de 970,00m.

Noi legături pe calea ferată se construiesc pe teritoriul dobrogean în 1902 (Tunelul Palas, fost Carol I),1912 (Medgidia-Cogealac), 1915 (Istria și Medgidia- Dobrich), 1927 (Constanța-Eforie Sud). În 1938, drumurile de fier ajung la Mangalia și Tulcea. Tot în același an este reconstruită și linia Constanța- Mamaia (pănă la Hotel Rex), existentă din 1906, traseul acesteia întinzându-se

de-a lungul Bulevardului Mamaia și din zona Perla continua pe langă bulevardul de promenadă în lungul plajei.

În 1949, încep lucrările pentru calea ferata Dorobanțu-Năvodari-Ovidiu. Câțiva ani mai târziu, trenurile care aduceau, anual, peste 100.000 de elevii din toată țara la Tabăra de Copii din Năvodari, devin o imagine obișnuită a zonei.


CONTEXT SOCIO-ECONOMIC

Zona Metropolitană Constanța (ZMC) are o populaţie de cca. 500 000 de locuitori, fiind alcătuită din municipiul reședință de județ, Constanţa, cu o populație de 302.976 de locuitori, şi 5 oraşe:

oraşul Năvodari, cu o populație de 43.195 locuitori;
orașul Eforie, cu o populație de 10.820 locuitori;
orașul Ovidiu, cu populația de 16.161 locuitori;
orașul Murfatlar, cu populația de 10.742 locuitori;
orașul Techirghiol, cu populația de 8.385 locuitori.

ZMC are în componență şi 10 comune: Mihail Kogălniceanu, Cumpăna, Valu lui Traian, Lumina, Tuzla, Agigea, Corbu, 23 August, Costineşti şi Poarta Albă.

Datele privind populația Zonei Metropolitane Constanța sunt preluate din baza de date TEMPO Online a Institutului Național de Statistică, și fac referire la luna iulie 2022. În dinamică, față de anul 2011, populația cu domiciliu a municipiului Constanța a scăzut cu 6,2%, în timp ce populația din celelalte localități din componența ZMC a crescut în total cu 10,5%, existând localități care au înregistrat un ritm mult mai mare de creștere: Valu lui Traian (+40,6%), Agigea (+28,9%), Cumpăna (+28%) și Lumina (24,3%). Aceste cifre indică accentuarea fenomenului de suburbanizare din ultimii ani și necesitatea abordării metropolitane a mobilității.

Adăugăm acestor cifre, cei aproximativ 1,3 milioane de turiști, anual, dintre care aproximativ 2/3 au ca destinație stațiunile Mamaia, Mamaia Nord, Corbu și Vadu. Doar în orașul Năvodari sunt anul acesta în diverse stadii de construcție, cca. 17.000 de unități individuale de locuit, cu estimare de creștere cu încă 22.000 U.I în următorii 5 ani. De asemenea, din numărul total de turiști, peste 75% vizitează ZMC în lunile mai-august, exercitând o puternică presiune pe infrastructura de transport existentă.


ZONA METROPOLITANĂ CONSTANȚA

FGGF.png (40.87 KB; downloaded 1959 times)

Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Polului Național de Creștere-Zona Metropolitană Constanța, în portofoliul de proiecte prioritare sunt menționate:

Poziția 304 – Înființarea unei linii de transport în comun pe cale ferată pe ruta: Midia – Năvodari – Lumina - Ovidiu - Constanța;
Poziția 787 – Dublarea liniei de cale ferată Agigea Ecluza –Constanța Ferry-Boat și sistematizarea punctului de racord Agigea Ecluză, proiect care va consta în lucrări de construcție a 3,5 km linii CF;
Poziția 788 – Dezvoltarea capacității feroviare în portulConstanța Sud Agigea - Dispozitiv feroviar pe Mol II CthSfhCT, proiect care va consta în lucrări de construcție a 2,33 km lungime de linii CF (linie racord+3 linii noi);
Poziția 801 – Lucrări pentru schimbarea destinației portului vechi–proiect ce va include eliminarea a 15 km linii cale ferată pe lângă alte modificări;
Poziția 807 – Dezvoltarea capacității căii ferate în zona fluvio-maritimă -Danele 86-103 - Etapa II;
Poziția 808 – Racord cale ferată la insulă, constând în construirea unui pod de cale ferată în paralel cu cel rutier;
Poziția 815 – Electrificarea și reabilitarea căii ferate pe ruta Constanța-Mangalia.

Proiectul CT Transport - aplicație integrată de mobilitate - preluat din Strategia Smart City a municipiului Constanța


Conform Planului Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pentru perioada 2021-2030, aprobat de Guvernul României în urmă cu un an, Zona Metropolitană Constanța ocupă locul 5 din 42 în topul zonelor metropolitane din România din punct de vedere al priorității implementării transportului public cu trenuri metropolitane. La baza acestei analize, realizate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii au stat date exacte legate de populație, cifra de afaceri, numărul agenților economici și a angajaților, potențialul universitar, potențialul de deservire aeroport, deservirea turistică, potențialul de decongestie a traficului și câștigul de timp, viteza feroviară, infrastructura feroviară existentă.

Ca exemplu, doar pe ruta propusă Constanța-Năvodari-Cap Midia (24 km) analiza efectuată de Ministerul Transportului și Infrastructurii relevă o reducere aproape la jumătate a timpului de navetă cu trenul metropolitan comparativ cu transportul rutier, de la 45 minute pe cale rutieră (valoare minimă) la 25 minute cu trenul metropolitan.

De asemenea, conform Strategiei de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare 2021-2025, proiectul „Modernizarea infrastructurii feroviare din Portul Constanţa" reprezintă una din cele 3 măsuri prioritare aferente acțiunii strategice de dezvoltare a tranportului intermodal, de la nivel național.


SURSE DE FINANȚARE
Programul Operațional Transport (POT)
Planul Național de Redresare și Reziliență


Starea actuală a infrastructurii feroviare pe ruta Constanța - Năvodari - Cap Midia Funcțională, dar nemodernizată!
Utilizată de trenurile de marfă
Neelectrificată
Pe unele porțiuni transportul se realizează pe o singură linie
Legătura cu Aeroportul Internațional M. Kogălniceanu: 10km;
Infrastructura stațiilor necesită modernizare.


TRASEUL TRENULUI METROPOLITAN

Traseu.png (40.19 KB; downloaded 1960 times)

Beneficii
Transport ecologic și rapid în nordul litoralului;
Creșterea mobilității forței de muncă în zona metropolitană Constanța;
Facilitarea mobilității turiștilor între stațiunile din sudul și nordul litoralului, între punctele de atracție turistică;
Decongestionarea aglomerațiilor rutiere în partea de nord a stațiunilor de pe litoral;
Creșterea gradului de utilizare a transportului public, în detrimentul folosirii autoturismului propriu;
Dezvoltarea economică a regiunii,
Asigurarea legăturii feroviare între Municipiul Constanța - Aeroportul M.Kogălniceanu - Baza NATO;
Asigurarea legăturii facile a transportului public feroviar de călători de la Mangalia la Corbu;
Scăderea numărului de accidente rutiere datorate reducerii traficului rutier.

Linia 806 (Palas/Constanta Ram. 1-  Navodari- Capu Midia) se afla in administrarea gestionarului privat de infrastructura feroviara "GFR", iar viteza de deplasare este scazuta pe aceasta linie - doar 30 km/h!

La viteza asta de deplasare nu cred ca ar fi atractiva eventuale trenuri de calatori pe aceasta linie, iar administratorul liniei "GFR" nu are vreun interes sa faca lucrari ample la linie ca sa ridice viteza! Pentru trenurile de marfa care circula in prezent pe aceasta linie este suficienta si viteza actuala!

Si linia 806 nu are legatura fizica cu aeroportul Constanta- "Mihail Kogalniceanu".

Mi se pare că vorbim de non-probleme momentan. Evident că lansarea unui tren metropolitan prevede o recondiționare a liniei și o eventuală electrificare, precum și transferul liniei la alt proprietar de la GFR.

Iar cu aeroportul fie se face linie nouă, fie se asigură transfer rutier de la Lumina. Problemă rezolvată.

O asemenea varianta (cu trenul pana la fosta statie Lumina si apoi cu mijloace auto pana la aeroportul "Mihail Kogalniceanu"/Constanta) ar fi total neatractiva pentru calatori!

 Ar fi ca atunci cand nu exista actuala linie de cale ferata spre aeroportul Bucuresti-Otopeni si cand se mergea cu trenul pana la halta "Aeroport" si de acolo cu un microbuz pana la aeroport- putini calatori alegeau aceea varianta!

 Pentru legarea aeroportului "Mihail Kogalniceanu" de orasul Constanta ar fi doua variante:

-Ori o refacere completa a liniei 806 + linie noua din zona fostei statii Lumina pana la aeroport;

-Ori o linie de genul "light tram" (un fel de linie de tramvaie complet separata de restul carosabilului) sau chiar o linie de troleibuze Constanta- Aeroport "Mihail Kogalniceanu", cu banda dedicata de circulatie!

 Proprietarul liniei 806 este Compania Nationala de Cai Ferate CFR-SA, dar gestionarul privat de infrastructura feroviara, care administreaza si opereaza linia, pe durata contractului de concesionare, este GFR.

Problema aeroportului e ca momentan nu are deloc transport public. O investitie majora precum cele amintite mai sus, indiferent care, trebuie precedata de o alternativa mai simpla, doar pentru a masura corect cererea. Niste autobuze simple de la aeroport pana in centrul orasului, via gara, ar fi primul pas natural. Fara nici o investite majora in prealabil, doar pentru a vedea efectiv cererea. Apoi putem vorbi de reglarea intervalelor, autobuze mai mari / electrice / etc sau tram/tren.