Sistemul de transport cu metroul din Oslo a fost inaugurat in 1951, prin realizarea mai multor imbunatatiri la diverse sisteme de transport electric existente deja. In principiu tramvai urban, dar si tramvai suburban/premetrou. De exemplu, linia Holmenkollen (cea care ajunge si la instalatia de schi) functiona ca un tramvai rapid (si subteran in centrul orasului) inca din 1912 (cu primele variante datand dinainte de 1900); sau alt exemlpu, linia Østensjø, initial deschisa in 1923. Astfel, din 1951 sistemul a primit diverse imbunatatiri si extensii pentru a ajunge la forma pe care o are acum, ultima extensie fiind realizata in 1997).

In prezent sistemul are 101 statii, din care doar 17 sunt subterane sau interioare, si este deservit de 115 rame de metrou Siemens a cate 3 vagoane, intrate in serviciu intre 2005 si 2012. Serviciul este prestat de Sporveien, sub autoritatea Ruter. Un aspect interesant este ca Sporveien opreaza toate cele 115 rame, din care 110 sunt proprietatea lor, iar 5 sunt proprietatea regiunii Akershus (proportional cu intinderea retelei de metrou in Oslo si in Bærum, Akershus). Intern, ramele sunt denumite MX3000. Practic, aceste rame Siemens sunt o varianta a modelului generic de metrou modular produs de Siemens, cel mai similar model find ramele Siemens din Viena.

Trenurile standard din Oslo sunt formate din 2 rame, cu exceptia liniei 1 (unde statiile sunt scurte, din cauza reliefului, astfel ca acolo circula trenuri formate dintr-o singura rama). Trenurile suplimentare (ranforsarile) sunt formate dintr-o singura rama.

Ca o curiozitate, accesul si retragerea spre si dinspre capetele cele mai apropiate fiecarui depou (sunt 3) se fac in mod normal (trenul deja format se duce la capatul respectiv). In schimb, accesul si retragerea spre si dinspre capetele mai departate se fac grupand ramele cate 4 pana la statia Stortinget, unde ramele se regrupeaza in trenuri de cate una sau doua rame (functie de traseu etc). La statia Stortinget nu este nimic deosebit pentru calatorul de rand, dar motivul pentru care regruparile se fac acolo este ca acolo exista bucla de intoarcere si o linie suplimentara (linia 3, daca veti), folosita in mod curent de ranforsarile de pe linia 3. Evident, bucla este subterana, ca statia se afla sub "km. 0" al orasului.

3363-3186 vazut din fata in Åsjordet



Acelasi tren vazut din spate in Mortensrud



Ca fapt divers, la Åsjordet incadrarea nu este cea mai reusita, pentru ca a trebuit sa evit o baba cu 10 valize care voia sa fie prima la usa - obiceiurile astea sunt internationale...

Costin wrote:
Intern, ramele sunt denumite MX3000. Practic, aceste rame Siemens sunt o varianta a modelului generic de metrou modular produs de Siemens, cel mai similar model find ramele Siemens din Viena.

Ca fapt divers, MX3000 sunt ultimele rame de metrou construite pe platforma Mo.Mo a Siemens, urmand sa fie succedata de platforma Inspiro.

Am descoperit recent o statie interesanta - sapata complet in stanca. Nu este o lucrare spectaculoasa sau artistica (asa cum ar fi unele statii din Stockholm) si nici nu este gandita sa fie vreun fel de atractie turistica (este aflata la periferie, intr-un cartier obisnuit de blocuri), dar este un obiectiv interesant ce sta drept dovata ca, atunci cand norvegienii vorbesc despre constructia metroului, se refera la dinamita drept "metoda traditionala de constructie"

Iata, deci, statia Romsås:





spre iesire:





pasajul de peste linii:



diverse vederi din vestibul:





spre iesire - lifturi sau rampe (la alegere):

Toata reteaua de metrou va primi un upgrade la CBTC.

SPORVEIEN, the Oslo metro operator, has awarded Siemens Mobility a €270m contract to install and maintain CBTC across 94km of line including the 8.2km Fornebu Line which is line currently under construction. The contract also includes maintenance and support for 25 years.

The Oslo CBTC system will operate at Grade of Automation level 2 (GoA 2). The radio-based technology will replace relay-based signalling dating from the 1960s, enabling real-time data to be captured on vehicle position and speed conditions, offering up to eight additional trains per hour.

“With CBTC technology we are revolutionising the metro network with a modern, innovative system which will provide greater train automation, increased capacity and improved traffic flow,” says Mr Cato Hellesjø, CEO of Sporveien.

Siemens will replace the entire existing signalling and will design, integrate, test and commission its Trainguard MT CBTC solution.

Siemens will also supply its digital application suite Railigent, a cloud-based platform, which will enable Oslo metro to use rail data to optimise maintenance and operations and boost fleet availability.

The Oslo metro carries more than 100 million passenger per year using a fleet of 115 Siemens MX3000 three-car trains.

https://www.railjournal.com/news/sporvei ... ontract/

In februarie 2020 a demarat cel mai mare proiect de metrou din Oslo dupa anii 70, si anume constructia liniei "Fornebu" (Fornebubanen).

Fornebu este o peninsula situata in sud-vestul orasului ce a gazduit pana in anii 90 vechiul aeroport. Pe langa aeroport exista cateva zone de case. In prezent, aeroportul respectiv a fost dezafectat si inlocuit cu o sala polivalenta si o zona de birouri plus blocuri de locuinte. Aceasta reprezinta, in prezent, cea mai mare aglomerare de birouri din Oslo, un echivalent al zonei Pipera din Bucuresti. Peninsula este deservita de autobuze, iar cea mai apropiata conexiune la transport de mare capacitate este statia de tren Lysaker. Autobuzele sunt, evident, neîncăpătoare la ore de varf, desi vorbim de autobuze articulate desfasurate pe mai multe linii ce, in medie, au cam 4 plecari in decursul a 5 minute.

Linia de metrou Fornebu este conceputa sa rezolve aceasta problema, prin conectarea peninsulei Fornebu la reteaua de metrou a orasului la statia Majorstuen (prima statie care aduna toate liniile de metrou dinspre vest), via Lysaker.  Aceasta va avea 7.7km si 6 statii, va fi construita cu un mix de tehnologii (TBM si dinamita), si va fi complet subterana (o noutate pentru Oslo, orasul cu 101 statii de metrou din care numai 17 sunt subterane).

Proiectul a demarat in 2020 si se asteapta sa fie finalizat in 2029. In paralel, este derulata o licitatie pentru trenuri de metrou, minim 20 si maxim 90 de bucati, cu livrare in 2028 - 2029. Ca o paranteza, trenurile actuale au denumirea interna MX3000, iar cele noi se vor numi M4000.

Informatii sumare in engleza sunt disponibile aici: https://www.oslo.kommune.no/the-fornebu-line/

Proiectul este documentat foarte bine, cu harti live cu progresul lucrarilor, camere web de pe santier si multe detalii tehnice, aici: https://www.oslo.kommune.no/slik-bygger- ... n/#toc-1

Licitatia pentru noile trenuri este publicata in Doffin, "SEAP-ul" norvegian: https://www.doffin.no/Notice/Details/2022-351772

O colectie impresionanta de fotografii istorice, din anii 2000, prezentate in mare parte drept excursii pe anumite linii cu anumite trenuri. Fiecare excursie are o scurta poveste, fiind prezentata dintr-o perspectiva mult mai personala decat am remarcat in cazul altor pasionati sau fotografi.

Merge cu google translate, ideal in engleza.

Enjoy!

http://rool.no/trips/t-bane/index.html

O prezentare generală a rețelei de metrou din Oslo:

Costin wrote here:
In februarie 2020 a demarat cel mai mare proiect de metrou din Oslo dupa anii 70, si anume constructia liniei "Fornebu" (Fornebubanen).

[...]

Licitatia pentru noile trenuri este publicata in Doffin, "SEAP-ul" norvegian: https://www.doffin.no/Notice/Details/2022-351772

A fost semnat un contract-cadru de 20 rame + optional pana la 90 de rame cu CAF. O rama va fi formata din 3 vagoane. Acestea vor intra in circulatie in 2029 in principal pe noua linie Fornebu, dar vor putea circula si pe restul retelei.

Sa vedem niste randari:

Momentan nu de stie ce se va intampla cu optiunea de pana la 90 de rame, pentru ca in prezent nu au bani pentru ele, insa asta se poate schimba pe viitor.

Sursa info + foto: https://www.nrk.no/stor-oslo/sporveien-h ... 16875228

Informatie bonus din grupurile de pasionati: aceste rame vor fi numite intern M4000.

punmeister wrote here:
Toata reteaua de metrou va primi un upgrade la CBTC.

In topicul de tramvaie m-am referit in mod eronat la noul sistem de semnalizare pentru metrou ca ar fi ETCS, insa era vorba de CBTC. Conceptual, ele sunt similare in sensul ca trenurile si conductorii primesc informatii in timp real din trafic in loc de a se baza pe indicatoare si semnale luminoase de pe traseu, iar siguranta circulatiei e asigurata de conceptul "moving blocks" in loc de blocurile statice de linie specifice INDUSI. Diferenta e ca ETCS e folosit in sistemele feroviare mai mult, si nu la metrouri sau tramvaie.

Revenind. In prezent sunt echipate doua trenuri cu CBTC pentru teste, urmand ca primul tronson operat exclusiv cu CBTC sa fie deschis in 2025. E vorba de extremitatea sudica a liniei Lambertseter, intre statiile Brattlikollen si Bergkristallen, un tronson "infundat" fara intersectii cu alte linii, deservit in prezent de liniile 1 si 4. Vedeti harta traseelor de metrou, pentru referinta. Tronsonul in discutie este in sud-est: Apoi se vor deschide etapizat si alte tronsoane, incepand cu cel central (Tøyen - Majorstuen, partajat de toate liniile de metrou din oras), pana cand toata reteaua va fi full CBTC in 2029, inclusiv noua linie Fornebu.

Sursa: https://www.sporveien.no/prosjekter-og-a ... t-banen/

Evoluția rețelei de metrou ("T-Bane") din Oslo:

3130+3159 - stația Helsfyr - Linia 2-> Østerås